Decizia civilă nr. 3436/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3436/R/2013
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta C. S. împotriva sentinței civile nr. 7181 din 22 aprilie 2013 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimata pârâtă G. CU P. P. "P. CU C. "; T., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta recurentei - avocat Toadere I. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatei și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei solicită cuvântul în susținerea recursului, arătând că nu are cereri prealabile de formulat.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente susține recursul astfel cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia cu consecința modificării sentinței pronunțate de prima instanță în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată la fond.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civilă nr.7181 din_ pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului C. s-a respins cererea formulată de reclamanta C. S. în contradictoriu cu pârâta G. CU P. P. "P. CU C. "; T. ; fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamanta este absolventă a Facultății de sociologie-psihologie în anul 2009 a Universității Spiru Haret București, specializarea psihologie, așa cum rezultă din diploma de licență nr. 1132/_ . Reclamanta este institutor.
S-a apreciat că, chiar dacă aceasta a absolvit studiile unei instituții de învățământ superior, aceasta nu poate fi încadrată în funcția de profesor din mai multe considerente:
postul de profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții al pârâtei și nu este finanțat de la bugetul public; s-a reținut că reclamanta nu a chemat în judecată M. Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice
pentru a solicita obligarea acestora la includerea în structura organizatorică a unor posturi de profesor, de a îi obliga la finanțarea unor posturi de profesor, precum și de a îi obliga la scoaterea posturilor vacante la concurs; în condițiile în care în cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupă prin concurs sau examen, or, reclamanta nu a susținut niciun concurs sau examen. S-a considerat că în această situație este evident că simpla deținere a unor diplome nu garantează absolventului respectivei forme de învățământ promovarea sau ocuparea unor posturi, cu atât mai mult în cazul în care posturile nu există în organigrama instituției, nu sunt finanțate și nu s-a promovat un concurs sau un examen.
Potrivit art. 30 din Codul muncii, "(1) Incadrarea salariatilor la institutiile si autoritatile publice si la alte unitati bugetare se face numai prin concurs sau examen, dupa caz.
(2) Posturile vacante existente in statul de functii vor fi scoase la concurs, in raport cu necesitatile fiecarei unitati prevazute la alin. (1).";
S-a arătat de instanță că în măsura în care reclamanta urmărește să ocupe un post de profesor, este necesar să se prezinte la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor vacante de această natură.
S-a precizat că același principiu este reiterat în art. 89 și art. 90 din Legea educației naționale, fiind evident că în condițiile de concurență și de urmărire a performanței, este necesară selectarea personalului din învățământ numai ca urmare a verificării competenței, într-un regim concurențial.
În același sens s-a arătat că, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, "În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice vacante și rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului"; iar conform art. 90 al.1 din același act normativ: "Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.";
S-a considerat de instanță că împrejurarea că în art. 1 alin. 1, 2 și 3 lit. d din Ordinul nr. 3235/2010 se menționează că și absolvenții anumitor forme de
învățământ îndeplinesc condițiile pentru a ocupa posturi de profesor nu înseamnă că odată absolvite acele forme de învățământ, absolventului i se creează și pune la dispoziție un post de profesor, ci se menține, în mod evident, condiția stabilirii necesității postului de către autoritatea competentă care evaluează și decide cu privire la numărul de posturi și posibilitatea finanțării, necesitatea finanțării posturilor, necesitatea participării la concurs și a promovării acestuia etc.
S-a apreciat că este inadmisibil ca instanțele de judecată să treacă în sfera de competență a executivului și să decidă cu privire la numărul de posturi care trebuie prevăzute în statul de funcții și care trebuie finanțate din bugetul public, precum și a decide cu privire la ocuparea acestora cu eludarea concursului sau examenului.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta C. S. solicitând admiterea recursului; modificarea in intregime a Sentinței Civile nr. 7181/2013 pronunțata de către Tribunalul Cluj in prezentul dosar, in sensul admiterii acțiunii așa cum a fost formulată.
Prin motivele de recurs se critică hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie arătându-se următoarele aspecte:
Cu privire la motivarea în fapt si in drept a primei instanțe arată ca aceasta este nelegala si lipsita de orice temenicie.
Astfel, referitor la motivarea ca postul de profesor nu este prevăzut in organigrama si in statul defuncții al paratei si ca nu este finanțat de la bugetul
public, si faptul ca din acest motiv ar fi trebuit ca subsemnata sa acționez MEN si MFP pentru a solicita obligarea acestora la includerea in structura organizatorica a unuor posturi de profesor, precum si la finanțarea si obligarea la scoaterea posturilor vacante la concurs, a arătat ca in conformitate cu ART. 96 din Legea nr. 1/2011," (1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directori adjuncți, după caz. [...Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale:
a) adoptă proiectul de buget si avizează execuția bugetară la nivelul unității de învățământ;
f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic si didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic.
În aceeași ordine de idei s-a arătat că, conform art. 95 din aceeași lege inspectoratele școlare județene sunt cele care doar monitorizează activitățile de constituire, de vacantare și de ocupare a posturilor didactice din unitățile de învățământ si gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unitățile de învățământ, precum și întreaga bază de date a educației.
S-a apreciat pe baza celor arătate că in cazul aplicabil in speța nu M. Educației Naționale este cel care include sau aproba in structura organizatorica a unităților de învățământ anumite posturi didactice, ci unitățile de invatarnant sunt cele care aproba planul de încadrare privind posturile didactice.
Referitor la motivarea instanței ca "in cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupa prin concurs sau examen", arată ca nu acesta este cazul in speța de fata.
A precizat recurenta că în situația sa, așa cum a susținut si in acțiunea principala, dețin calitatea de salariata inca din decembrie 2009 si pana in prezent in cadrul unității de invatarnant parate.
În dezvoltarea motivelor de recurs reclamanta arată că în anul 2009, a absolvit Facultatea de Sociologie-Psihologie din cadrul Universității Spiru Haret, astfeș că practic, de la aceasta data, de cand subsemnata dețin calitatea de licențiata a USH, parata unitate de invatarnant, refuza in mod continuu, sa imi recunoască studiile efectuate si sa ma incadreze pe funcția de profesor considerând in mod neîntemeiat ca universitatea Spiru Haret, ar fi neacreditata. A mai precizat că, începând cu data de_ a fost retrogradata de către parata aceasta justificandu-se prin faptul ISJ ar fi recomandat unităților școlare sa nu mai recunoască diplomele eliberate de Universitatea Spiru Haret, condiții în care nu este vorba despre un refuz al incadrarii reclamantei pe motiv ca nu a susținut un concurs sau examen.
Referitor la motivarea greșita a instanței cu privire la necesitatea susținerii unui concurs sau examen mai arată că ei i se aplica prevederile Legii nr.387/2009 privind aprobarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea si completarea Legii invatamantului nr. 84/1995 si a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic a fost publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 898, din 22 decembrie 2009, unde se prevede ca "Pentru ocuparea funcțiilor didactice trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii: pentru funcția de profesor în învățământul gimnazial și în învățământul profesional ¬absolvirea, cu examen de licență ori examen de absolvire, a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate în acest scop de Ministerul Educației și Cercetării", precum si prevederile din Ordinul nr. 3235/2010 privind aprobarea specializărilor de nivel universitar care conferă dreptul absolvenților liceelor pedagogice de a ocupa funcțiile didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor în învățământul primar P. at în Monitorul Oficial, Partea I nr. 130 din
_ . unde se prevede ca: (2) Condițiile de ocupare a funcției didactice de profesor în învățământul preșcolar sunt îndeplinite și de absolvenții cu diplomă ai liceului pedagogic cu una dintre specializările "Educatoare", "Educatoare- învățător" sau "Învățător-Educătoare" repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de educatoare, educatoare/educator sau educatoare/educator itinerant/de sprijin, care au finalizat cu diplomă de absolvire/licență și studii universitare de scurtă sau lungă durată ori ciclul I de studii universitare de
licență sau ciclul II de studii universitare de mașterat, având înscrisă pe diploma de absolvire/licență una dintre specializările cuprinse în Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea, personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr._ " :
S-a arătat că actele normative invocate se refera la funcțiile cadrelor didactice titulare din învățământul preșcolar, unde educatorii, institutorii si învatatorii-titulari pot trece în funcția de profesor pentru învățământul preșcolar/profesor pentru învățământ primar; precum si condițiile pentru ocuparea noilor funcții si nu a postului didactic care se ocupa prin concurs.
În acest sens s-a subliniat că din interpretarea art.7 alin (5) din Legea nr.128/1997, asa cum a fost modificata prin Legea nr.349/2004, "personalul didactic titular care, ulterior titularizării, dobândește prin studii si alte specializări didactice, poate solicita trecerea în noua specializare, cu păstrarea statutului de personal didactic titular" reiese foarte clar faptul ca, cadrele didactice titulare îsi păstrează postul si li se modifica doar funcția din educator/educatoare, învatator/învatatoare în funcția de profesor pentru învățământ preșcolar.
Astfel a apreciat că fata de susținerile primei instanțe, singura condiție impusa de către actele normative indicate in vederea ocupării funcției didactice de professor, este cea a absolvirii unei forme de invatarnant superioare, a cărei specializare trebuie bineînțeles sa faca parte din Centralizatorul privind disciplinele de;învățământ, domeniile și specializările, condiție pe care subsemnata o îndeplinesc.
A invocat că în sensul aprecierilor din critici este și, practica judiciara recenta care este constanta in in sensul admiterii unor astfel de cereri, respectiv de obligare a unităților de invatarnant la încadrarea pe funcții didactice de profesor. (Decizia Curții de Apel C. nr.l89/R/2013- Secția I Civila, si Decizia Curții de Apel București nr.4392/_, Secția a VII-A civila si pentru cauze privind conflicte de munca;si asigurări sociale.
Referitor la susținerile paratei ca USH nu ar fi fost acreditata/autorizata provizorie pentru specializarea absolvita de ea a făcut următoarele precizări:
Legea invatamantului nr.84 din 24 iulie 1995, la articolul 84 se indica faptul ca:(1) Facultatea reprezintă unitatea funcționala de baza a instituției de învățământ superior si are în componenta una sau mai multe secții de specialitate. (2) Facultatile se individualizează prin: a)conditii de admitere si absolvire; b) programe de studiu; c)domenii de specializare, iar in cadrul art. 60 se arata ca: "l) Activitatea didactica se poate organiza în următoarele forme: de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta. Formele de învățământ seral, cu frecventa redusa si la distanta pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zl"
Totodată, Legea nr. 443/2002 privind înființarea Universității "Spiru Haret" din București Ia art. 3 statuează: " După intrarea în vigoare a prezentei legi în structura Universității "Spiru Haret" din București vor intra și facultățile, colegiile și specializările, altele decât cele menționate la art. 2, acreditate sau autorizate
provizoriu prin hotărâre a Guvernului, conform legii." In Legea nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior si recunoașterea Diplomelor la art. 3 se menționează ca :" (1) Procesul de acreditare a instituțiilor de invatamant superior cuprinde doua faze: autorizarea de funcționare provizorie[..], sau acreditarea. Asigurarea calității procesului de învățământ se face prin evaluare periodică. (3) E. luarea se face la nivelul specializărilor universitare si/sau la nivelul structurilor instituționale. E. luarea la nivelul structurilor instituționale se face pentru departamente, colegii, facultăți si/sau instituții de învățământ superior. "
Art. 3 din H.G nr. 1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă în instituțiile de învățământ superior prevede ca "(I) Sunt abilitate sa organizeze învățământ la distanta si învățământ cu frecventa redusa instituțiile de învățământ superior acreditate, în specializările universitare autorizate provizoriu sau acreditate conform Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituțiilor de învățământ superior si recunoașterea diplomelor, republicata.". ,
Ordonanța de urgență 75/2005 privind asigurarea:calității educației precizează la art.29 alin. 3 ca: "In învățământul superior acreditarea se face la nivelul structurilor instituționale pentru fiecare program din ciclul de licență, care duce la o calificare universitară distinctă." Dar si la art. 34 cu privire la masurile ce se aplica in cazul in care nu sunt îndeplinite standadele de calitate Consiliul; National de E. luare Academica si Acreditare face publica lista cuprinzând facultățile, colegiile si specializările care nu au fost autorizate provizoriu sau acreditate. Aracis-ul conform metodologiei apărute in HG nr.1418/2006 trebuiau sa faca publice brice încălcări ale legii, insa la acea data dansii considera ca nu exista problem in ceea ce privește USH. In OMEDC nr.3235/2005 orivind organizarea ciclului de studii universitare de licența se arata ca "Art. 1 începând cu anul universitar 2005-2006, ciclul de studii universitare de licență se organizează pe domenii de studiu în toate instituțiile de învățământ superior publice și private. Art. 2 Specializările acreditate și/sau autorizate pentru funcționare provizorie sunt modalități alternative puse la dispoziția studenților pentru a dobândi cunoștințe și competențe generale și de specialitate definitorii pentru un domeniu de studiu.". In OMEDC nr.3545/2005 si OMEDC nr.3404/2006 privind criteriile generale de organizare si desfășurare a admiterii in ciclul de studii universitare de licența pentru anii 2005-2006, respective 2006-2007 cele care ii privesc pe actualii absolvenții din 2008 si 2009, se precizează la art. 8 ca formele de invatarnant cu frecventa redusa sau invatarnant la distant pot fi organizate (si nu acreditate) de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniul respective si dispun de departamente specializate.
A aratat că USH a fost acreditata la specializările pe care a absolvit-o, in sensul prevăzut de legislația in vigoare la acel moment, astfel că, consideră ca în cauza au fost incalcate câteva din principiile fundamanetale de drept, dat fiind faptul ca toate aceste aspecte pe care le invoca instanța in motivare nu au fost ridicate de către instanța in cursul procesului.
Dintre aceste se referă in special la următoarele: principiul dreptului la apărare, garantat de art. 24 alin. 1 din Constituție, care dă expresie întregului: complex de garanții și drepturi procesuale instituite de lege spre a servi părților la apărarea intereselor lor legitime.
S-a apreciat că dacă, instanța a considerat ca este necesar a fi introdus in judecata M. Educației Naționale, ar fi trebuit sa invoce o eventuala excepție a lipsei calității procesuale pasive a paratei, nicidecum sa indice aceasta doar in motivarea sa, fara sa fi pus aceste aspect in discuția pârtilor.
Ca o componentă a dreptului fundamental la apărare, a invocat încălcarea principiului contradictorialitatii care consta în dreptul părților aflate pe poziții cu interese contrare de a propune și administra probe și de a pune concluzii în legătură cu problemele de fapt și de drept care interesează dezlegarea pricinii, indiferent dacă elementele puse în discuție reprezintă rezultatul inițiativei părților ori al judecătorului.
S-a precizat că în virtutea acestui principiu părțile trebuie să aibă posibilitatea de a discuta și de a combate susținerile făcute de fiecare dintre ele și de a-și exprima opinia asupra inițiativelor instanței în scopul stabilirii adevărului și al pronunțării unei hotărâri legale și temeinice. Ori in cursul procesului in fata primei instanțe atât subsemnata, cat si parata am fost lipsite de dreptul de a ne exprima opinia cu privire la aspecte legate de necesitatea introducerii in cauza a MEN sau MFP.
A apreciat ca nesocotirea acestui principiu al contradictorialitatii duce si la încălcarea dreptului la un proces echitabil consacrat de art. 6 din Convenție.
În justificarea lipsei de rol activ a instanței a arătat că, pentru asigurarea respectării principiului enunțat, instanța de judecată are obligația de a pune în discuția părților toate chestiunile de fapt și de drept apărute în cursul procesului, în baza cărora va soluționa litigiul. Consideră ca prin lipsa punerii in discuția pârtilor a tuturor aspectelor pe care instanța le-a indicat in motivare, este vădit încălcat acest principiu, pe cale de consecința si cel al oralității care presupune obligația președintelui completului de judecata, sub sancțiunea nulității hotărârii, de a da pârtilor cuvântul pentru a-si susține oral pretențiile, a discuta regularitatea actelor de procedura, a propune probe si a formula concluzii.
În prezentarea criticilor reclamantul a arătat că hotărârea este data cu incalcarea sau aplicarea greșita a legii. Astfel, raportat la actele normative indicate, a apreciat ca in măsura in care legiuitorul ar fi considerat ca trecerea în noua funcție (profesor pentru învățământ prescolar/primar) trebuia sa fie făcuta printr-un concurs de titularizare, atunci, ar fi introdus în textul legii condiția ca, ocuparea funcție sa se faca în prin susținerea unui nou concurs si nu ar fi dispus prin textul legii faptul ca cei ce indeplinesc condițiile pot ocupa funcții didactice de professor, respectiv pot solicita trece la funcția de profesor.
De asemenea, reclamanta a criticat hotărârea și pentru faptul că instanța a interpretat greșit si înțelesul actului juridic dedus judecații, (art.304 alin.8) în sensul în care s-a referit in motivare doar 1a necesitatea susținerii unui concurs sau examen, pe cand motivul real pentru care parata l-a retrogradat si a refuzat sa-l încadreze pe funcția de profesor, era asa cum a arătat, cel al presupusei neacreditari a universității pe care am absolvit-o, aceasta și pentru faptul că nici parata nu a invocat in cursul judecații necesitatea susținerii unui examen, consideram ca hotărârea pronunțata depășește cadrul legal stabilit in virtutea principiului disponibilității.
Curtea analizând hotărârea din per spectiva criticilor din motivele de recurs
ce pot fi încadrate în motivul de recurs prev.de art.304 pct.9 din C.pr.civ.,
constată că recursul este fondat pentru considerentele ce succed
.
Critica adusă hotărârii referitoare la greșita reținere ca incidențe în cauză, a disp.art.30 din C.muncii, a disp.art.89 și 90 din Legea Educației Naționale și la lipsa de relevanță a disp.Ordinului nr.3235/2010, este întemeiată.
În aprecierea primei instanțe, deținerea unor diplome nu garantează absolventului respectivei forme de învățământ promovarea sau ocuparea unor posturi, în condițiile în care posturile nu figurează în organigrama instituției, nu sunt finanțate și nu s-a promovat un concurs sau examen, această perspectivă fiind necesar a fi privite și disp.art.1 alin.1, 2 și 3 din Ordinul nr.3235/2010 a Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Interpretarea dată de prima instanță nu este împărtășită de Curte în condițiile unei analize apreciată incompletă a actelor dosarului.
Prima instanță reține că un principiu dedus din disp.C.muncii, faptul că ocuparea unui post se poate face numai prin concurs sau examen.
Principiul este corect, însă, în cauză, nu există ipoteza impusă de principiu, adică existența unui post vacant în vederea ocupării, pe de o parte, iar pe de altă parte se impune a fi reținut că în cauză sunt aplicabile reglementările din
învățământ care pot deroga de la principiul enunțat, ceea ce este cazul în speță.
Reclamanta a fost încadrată în funcția de institutor la unitatea pârâtă, până la data de 1 septembrie 2012 când i s-a schimbat încadrarea, urmare a absolvirii studiilor Facultății de Sociologie-Psihologie din cadrul Universității Spiru Haret din București, domeniul Psihologie, obținând diploma de licență nr.11321/_, în funcția de profesor I.
I-a fost menținută nouă încadrare până la 31 octombrie 2012, începând cu 1 noiembrie 2012 prin Decizia nr.68/2012 a Concucătorului unității pârâte a fost din nou reîncadrată în funcția de institutor gr.II.
Schimbarea încadrării a avut loc așa cum rezultă din preambulul deciziei urmare a constatării că specializarea absolvită de reclamantă respectiv Psihologie cu forma de învățământ la distanță (I.D.) din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie, Universitatea Spiru Haret din București nu este prevăzută în nicio hotărâre de guvern care aprobă Nomenclatoarele domeniilor, a structurilor instituțiilor de învățământ superior și a specializărilor/programelor de studii universitare de licență acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu.
Concluzia care cu evidență se desprinde este că, schimbarea încadrării în funcție, de fapt revenirea la încadrarea inițială, nu s-a făcut prin luarea în considerare a Ordinului nr.3235/2010 și nici a dispozițiilor din C.muncii așa cum a reținut prima instanță.
Temeiul sus prezentat pentru care școala, sub îndrumarea M. ui Educației, Cercetării Tineretului și Sportului, nu a agreat luarea în considerare a studiilor universitare ale reclamantei, a fost acela că forma de învățământ la distanță pentru specializarea psihologie din cadrul universității urmate de reclamantă nu era acreditată în momentul începerii anului I de studii. Se înțelege că doar în raport de această condiție, considerată neîndeplinită, s-a refuzat încadrarea reclamantei cu recunoașterea studiilor superioare.
Or, se constată că este acceptat în cauză faptul că anterior, în perioada _
-_, au fost recunoscute aceste studii de către aceeași unitate de învățământ, care a procedat la încadrarea reclamantei pe postul de profesor învățământ primar studii superioare.
Ca o consecință, nu se poate accepta ca fără a fi intervenit nici o altă împrejurare de natură a legitima înlăturarea dovezii faptului că reclamanta a urmat cursurile Universității "Spiru Haret";, aceasta să fie înlăturată inopinat, fără nici o altă justificare decât cea arătată, și care ar fi trebuit eventual invocată cu ocazia primei utilizări a acestei diplome în încadrarea reclamantei, deci la _
.
Practic, reclamanta este deținătoarea unui act oficial, și anume o diplomă de licență emisă sub egida M. ui Educației, Cercetării și Tineretului în anul 2009, și care astfel se bucură de o puternică prezumție de legalitate. Cu atât mai mult, cu cât anterior s-a dat efect acestui act prin încadrarea reclamantei cu luarea în considerare a studiilor superioare absolvite și dovedite prin această diplomă.
Ca atare, nu se poate accepta înlăturarea acestei dovezi și neluarea ei în seamă cu ocazia încadrării reclamantei, fără a se fi întreprins demersuri legale de
către autoritățile implicate în acest proces pentru eventuala anulare a diplomei, dacă a fost apreciată ca emisă cu încălcarea legii.
Faptul stabilirii de către angajator a unei anumite încadrări trebuie privită din această perspectivă, ca reflectând raportul de subordonare care există între
Educației, Cercetării Tineretului și Sportului, inspectoratele școlare județene și unitățile de învățământ: inspectoratele școlare județene, ca servicii publice deconcentrate ale M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, au atribuția de a acorda consiliere și asistență unităților și instituțiilor de învățământ în gestionarea resurselor umane și a posturilor didactice (art. 95
lit. l) din Legea nr. 1/2011), iar M. ui Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, elaborează și implementează politica națională în domeniul învățământului preuniversitar (art. 94 din Legea nr. 1/2011), fiind evident chiar din adresa trimisă de M. Educației, Cercetării Tineretului și Sportului pârâtei că aceasta din urmă nu a procedat la încadrarea reclamantei decât în concordanță cu îndrumările primite de la minister.
Se au în vedere, în acest sens, și dispozițiile art. 9 din H.G. nr. 2.192/30 noiembrie 2004 pentru aprobarea Normelor metodologice privind finanțarea și administrarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, conform cărora:
"(1) Statul de funcții pentru personalul didactic și didactic auxiliar din unitățile de învățământ se întocmește de către directorul adjunct, este însușit de directorul unității de învățământ, este avizat de consiliul de administrație și de ordonatorul principal de credite și este aprobat de inspectorul școlar general al inspectoratului școlar județean, respectiv al municipiului București";, ca și cele ale art. 17 din Ordinul M. ui Educației, Cercetării Tineretului și Sportului nr. 5530 din 5 octombrie 2011 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare si funcționare a inspectoratelor școlare, conform cărora: "(1) Domeniul funcțional financiar-contabil, juridic, tehnic-administrativ include următoarele compartimente:
financiar-contabil;
normare-salarizare; (…)
(3) Compartimentul normare-salarizare are următoarele atribuții: (…)
g) avizează statele de personal (…)";.
Nu s-ar putea cerceta pe cale incidentală legalitatea acestui act în prezentul dosar, în condițiile în care nu sunt părți toate persoanele interesate, cum este cazul în primul rând a emitentului și eventual a ministerului sub egida căruia a fost emisă diploma. În plus, se constată că intimata pârâtă nu a invocat excepția nelegalității actului.
Or, așa cum corect se arată în cererea de recurs, preluându-se considerente din decizia nr. 2376/_ a Înaltei Curți de C. și Justiție - Secția de contencios administrativ și fiscal (depusă în copie la dosar), cât timp diploma de licență nu a fost anulată, aceasta este valabilă, bucurându-se de prezumția de legalitate.
Nu sunt aplicabile prevederile art. 3 alin. 1 din O.G. nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, sau ale O.M.E.C.I. nr. 5202/2009, ca un eventual argument pentru refuzul recunoașterii studiilor superioare ale reclamantei, întrucât se referă la studenții care nu și-au finalizat studiile, nefiind acesta cazul reclamantei.
Se poate constata că prima instanță nu a abordat cererea reclamantei din perspectiva analizată, care constituie, în realitate temeiuls chimbării încadrării reclamantei, fapt ce a fost posibil ca urmare a neurmăririi traseului carierei
profesionale a reclamantei, pe baza actelor dosarului și a neobservării temeiului schimbării încadrării ce rezultă din decizia dată, în acest sens.
Procedând astfel prima instanță a pronunțat o hotărâre pe baza unei stări de fapt ce nu a făcut obiectul acțiunii reclamantei și nici a unei alte stări de fapt care să fie adusă în discuție de către pârâtă, alta decât invocată în decizia de schimbare a încadrării în funcție.
Chiar dacă s-ar lua în analiză legalitatea hotărârii, prin prisma motivelor invocate de prima instanță, Curtea constată că nici în aceste condiții hotărârea nu a fost pronunțată în concordanță cu disp.legale aplicabile.
Așa cum s-a arătat dispozițiile Codului Muncii nu sunt aplicabile, nefiind în discuție ocuparea unui post vacant, ci transformarea unui post ocupat.
Sub acest aspect Curtea notează că reclamanta este titulara postului de institutor la unitatea de învățământ pârâtă, iar cererea vizează încadrarea ei pe funcția de profesor gr.I primar prin transformarea postului de institutor gr.II, fapt ce a fost posibil așa cum s-a arătat, fără organizarea unui concurs, pe perioada 1 septembrie 2012-31 octombrie 2012.
Ordinul nr.3235/2010, art.1 alin.1, 2 și 3 invocate de prima instanță se referă la condițiile ocupării funcțiilor didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor în învățământul primar de către absolvenții cu diplomă ai liceului pedagogic cu una dintre specializările "educatoare";, "Educatoare- Învățământ"; sau "Învățător-Educatoare"; repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de educatoare, educatoare/educator sau educatoare/educator itinerant/de sprijin care au finalizat cu diplomă de absolvire/licență și studii universitare de scurtă durată ori ciclul I de studii universitare de licență sau Ciclul II de studiu universitare de masterat, având înscris pe diplomă de absolvire/licență, una dintre specializările cuprinse în centralizatorul privind disciplinile de învățământ, demersurile și specializările precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ord.6052/2009.
Între aceste condiții nu se regăsește și condiția participării la concurs/sau examen, iar celelate condiții nu au fost contestate.
De altfel, se constată că legiuitorul a înțeles să considere îndeplinite condițiile de ocupare a postului de către absolvenții arătați, de unde rezultă că intenția avută a fost de nu a mai supune la noi verificări ale cunoștințelor, în cadrul unui concurs sau examen.
O asemenea abordare a ocupării funcției de profesor, apare ca o recunoaștere a creșterii calității cunoștințelor ce sunt valorificate în procesul de învățământ și nu în ultimul rând ca o recunoaștere a efortului absolvenților de studii universitare a efortului depus în perfecționarea pregătirii profesionale.
Pentru susținerile arătate în baza art.312 alin.1, 2 și 3 teza II-a C.pr.civ., urmează a fi admis recursul, modificată hotărârea în sensul admiterii acțiunii cum a fost formulată.
În baza art.274 C.pr.civ., instanța urmează să oblige intimata să plătească recurentei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamanta C. S. împotriva sentinței civile nr. 7181 din 22 aprilie 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr._ pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta C.
S. în contradictoriu cu pârâta G. cu P. P. "P. cu C. "; T. și în consecință:
Obligă pârâta să o încadreze pe reclamantă în funcția de profesor ptr. ciclul primar pe perioada_ -_ și apoi începând cu_ și să plătească diferența de drepturi salariale dintre salariul corespunzător funcției didactice de profesor pentru ciclul primar și salariul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă pe intimată să plătească recurentei suma de 500 lei cheltuieli de judecată la fond.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
GREFIER
I. T. D.
C.
G.
N.
M.
N. N.
red.N.M./A.C.
2 ex. - _
jud.fond.P. I.
