Decizia civilă nr. 3437/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M A N I A CURTEA DE APEL CLUJ
Secția I Civilă
Dosar nr. _
DECIZIA CIVILĂ Nr. 3437/R/2013
Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: I. T. JUDECĂTOR: D. C. G. JUDECĂTOR: N. M. GREFIER: N. N.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta R. F. împotriva sentinței civile nr. 7183 din 22 aprilie 2013 pronunțate de Tribunalul Cluj în dosar nr._, privind și pe intimatul pârât L. T. "N. BĂLCESCU"; C. N., având ca obiect drepturi bănești.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta recurentei - avocat Toadere I. din cadrul Baroului C., cu delegație la dosarul cauzei.
Procedura de citare este realizată.
Recursul este declarat și motivat în termen legal, a fost comunicat intimatului și este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar. S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei solicită cuvântul în susținerea recursului, arătând că nu are cereri prealabile de
formulat.
Nefiind formulate cereri în probațiune, Curtea apreciază că prezenta cauză se află în stare de judecată, declară închisă faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentanta reclamantei recurente susține recursul astfel cum a fost formulat în scris, solicitând admiterea acestuia cu consecința modificării sentinței pronunțate de prima instanță în sensul admiterii acțiunii, cu cheltuieli de judecată la fond.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin sentința civil[ nr. 7183 din 22 aprilie 2013 pronunțat[ de Tribunalul Cluj în dosarul nr._
s-a respins cererea formulată de reclamanta R. F. în contradictoriu cu pârâtul L. T. "N. BĂLCESCU";.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut că reclamanta este absolventă a Facultății de sociologie-psihologie în anul 2009 a Universității Spiru Haret București, specializarea psihologie, așa cum a rezultat din diploma de licență nr.19458/_ (f.4).
Conform carnetului de muncă de la fila 6-9, reclamanta este învățătoare
(institutor) la L. N. B. .
Chiar dacă aceasta a absolvit studiile unei instituții de învățământ superior, aceasta nu poate fi încadrată în funcția de profesor din mai multe considerente:
postul de profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții al pârâtei și nu este finanțat de la bugetul public;
reclamanta nu a chemat în judecată M. Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice pentru a solicita obligarea acestora la includerea în structura organizatorică a unor posturi de profesor, de a îi obliga la finanțarea unor posturi de profesor, precum și de a îi obliga la scoaterea posturilor vacante la concurs;
în cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupă prin concurs sau examen, or, reclamanta nu a susținut nici un concurs sau examen;
este evident că simpla deținere a unor diplome nu garantează absolventului respectivei forme de învățământ promovarea sau ocuparea unor posturi, cu atât mai mult în cazul în care posturile nu există în organigrama instituției, nu sunt finanțate și nu s-a promovat un concurs sau un examen.
Potrivit art. 30 din Codul muncii, "(1) Încadrarea salariaților la instituțiile și autoritățile publice și la alte unități bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz.
(2) Posturile vacante existente în statul de funcții vor fi scoase la concurs, în raport cu necesitățile fiecărei unități prevăzute la alin. (1).";
În măsura în care reclamanta a dorit să ocupe un post de profesor, a fost necesar să se prezinte la concursurile organizate pentru ocuparea posturilor vacante de această natură.
Același principiu a fost reiterat în art. 89 și art. 90 din Legea educației naționale, fiind evident că în condițiile de concurență și de urmărire a performanței, este necesară selectarea personalului din învățământ numai ca urmare a verificării competenței, într-un regim concurențial.
Astfel, potrivit art. 89 din Legea nr. 1/2011, "În învățământul preuniversitar de stat și particular, posturile didactice vacante și rezervate se ocupă prin concurs organizat la nivelul unității de învățământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului"; iar conform art. 90 al.1 din același act normativ: "Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate prezenta orice persoană care îndeplinește condițiile prevăzute de legislația în vigoare.";
Împrejurarea că în art. 1 alin. 1, 2 și 3 lit. d din Ordinul nr. 3235/2010 se menționează că și absolvenții anumitor forme de învățământ îndeplinesc condițiile pentru a ocupa posturi de profesor nu înseamnă că odată absolvite acele forme de învățământ, absolventului i se creează și pune la dispoziție un post de profesor. S-a menținut, în mod evident, condiția stabilirii necesității postului de către autoritatea competentă care evaluează și decide cu privire la numărul de posturi și posibilitatea finanțării, necesitatea finanțării posturilor, necesitatea participării la concurs și a promovării acestuia etc.
Este inadmisibil ca instanțele de judecată să treacă în sfera de competență a executivului și să decidă cu privire la numărul de posturi care trebuie prevăzute în statul de funcții și care trebuie finanțate din bugetul public, precum și a decide cu privire la ocuparea acestora cu eludarea concursului sau examenului.
Pentru aceste considerente de fapt și de drept, instanța a respins acțiunea ca neîntemeiată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta R. F.
solicitând recursului modificarea în întregime a sentinței recurate, în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului, recurenta a arătat că în fapt, prin sentința civilă recurată, în mod nelegal și netemeinic i s-a respins cererea privind obligarea
pârâtei la încadrarea în funcție pentru ciclul primar începând cu data de_ - prezent precum și a obligării la plata diferențelor salariale la zi, calculul și virarea contribuțiilor aferente la fondurile de asigurări sociale.
Cu privire la motivarea în fapt și în drept a primei instanțe arată că aceasta este nelegală și lipsită de orice temeinicie din următoarele considerente: Referitor la motivarea că postul de profesor nu este prevăzut în organigrama și în statul de funcții al pârâtei și că nu este finanțat de la bugetul public, și faptul că din acest motiv recurenta ar fi trebuit să acționeze MEN și MFP pentru a solicita obligarea acestora la includerea în structura organizatorică la unor posturi de profesor, precum și la finanțarea și obligarea la scoaterea posturilor vacante la concurs, arătă ca în conformitate cu art. 96 din Legea nr. 1/2011," (1) Unitățile de învățământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administrație, de directori și de directorii adjuncți, după
caz.
[...]Consiliul de administrație are următoarele atribuții principale: j
a) adoptă proiectul de buget și avizează execuția bugetară la nivelul unității; de învățământ;
f) aprobă planul de încadrare cu personal didactic și didactic auxiliar, precum și schema de personal nedidactic.
Mai mult, conform art. 95 din aceiași lege inspectoratele școlare județene sunt cele care doar monitorizează activitățile de constituire, de vacantare și de ocupare a posturilor didactice din unitățile de învățământ și gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unitățile de învățământ, precum și întreaga bază de date a educației.
Așadar în cazul aplicabil în speță nu M. Educației Naționale este cel care include sau aprobă în structura organizatorică a unităților de învățământ anumite posturi didactice, ci unitățile de învățământ sunt cele care aprobă planul de încadrare privind posturile didactice.
B. Cu privire la motivarea că "în cadrul oricărei instituții sau autorități publice posturile se ocupă prin concurs sau examen", arată că nu acesta este cazul în speța de față.
În situația recurentei, așa cum a susținut și în acțiunea principală, deține calitatea de salariată încă din decembrie 2009 și până în prezent în cadrul unității de învățământ pârâte.;
În anul 2008, a absolvit Facultatea de Limbi și; Literaturi Străine din cadrul Universității Spiru Haret. Practic, de la această dată, de când deținea calitatea de licențiata a USH, pârâta Unitate de învățământ, refuză în mod continuu, să îi recunoască studiile efectuate și să o încadreze în funcția de profesor considerând în mod neîntemeiat că universitatea Spiru Haret, ar fi neacreditată. În orice caz, nicidecum nu este; vorba despre un refuz al încadrării recurentei pe motiv că nu a susținut un concurs sau examen.
Referitor la motivarea greșită a instanței cu privire la necesitatea susținerii unui concurs sau examen arată că recurentei i se aplica prevederile Legii nr.387/2009 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 40/2009 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 și a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic a fost publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 898, din 22 decembrie 2009, unde se prevede că "Pentru ocuparea funcțiilor didactice trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii: pentru funcția de profesor în învățământul gimnazial și în învățământul profesional - absolvirea, cu examen de licență ori examen de absolvire, a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu pedagogic de profilul postului sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate în acest scop de Ministerul Educației și Cercetării" ,
precum și prevederile din Ordinul nr. 3235/2010 privind aprobarea specializărilor de nivel universitar care conferă dreptul absolvenților liceelor pedagogice de a ocupa funcțiile didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor în învățământul primar P. at în Monitorul Oficial, Partea I nr. 130 din_ . unde se prevede că:
(2) Condițiile de ocupare, a funcției didactice de profesor în învățământul preșcolar sunt îndeplinite și de absolvenții cu diplomă ai liceului pedagogic cu una dintre specializările "Educatoare", "Educatoare-învățător" sau "Învățător- educatoare" repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de: educatoare, educatoare/educator sau educatoare/educator itinerant/de sprijin, care au finalizat cu diplomă de absolvire/licență șistudii universitare de scurtă sau lungă durată ori ciclul I de studii universitare de licență sau ciclul II de studii universitare de masterat, având înscrisă pe diploma de absolvire/licență una dintre specializările cuprinse în Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ordinul ministrului educației, cercetării și inovării nr._ "
Prezentele acte normative se refera la funcțiile cadrelor didactice titulare din învățământul preșcolar, unde educatorii, institutorii și învățătorii-titulari pot trece în funcția de profesor pentru învățământul preșcolar/profesor pentru învățământ primar, precum și condițiile pentru ocuparea noilor funcții și nu a postului didactic care se ocupa prin concurs.
Din interpretarea art.7 alin (5) j din Legea nr.128/1997, așa cum a fost modificata prin Legea nr.349/2004, "personalul didactic titular care, ulterior titularizării, dobândește prin studii și alte specializări didactice, poate solicita trecerea în noua specializare, cu păstrarea statutului de personal didactic titularei reiese foarte clar faptul că, cadrele didactice titulare își păstrează postul și li se modifică doar funcția din educator/educatoare, învățător/învățătoare în funcția de profesor pentru învățământ preșcolar.
Consideră că dimpotrivă, față de susținerile primei instanțe, singura condiție impusă de către actele normative indicate în vederea ocupării funcției didactice de profesor, este cea a absolvirii unei forme de învățământ superioare, a cărei specializare trebuie bineînțeles să facă parte din Centralizatorul privind disciplinele de învățământ, domeniile și specializările, condiție pe care recurenta o îndeplinește.
În ceea ce privește susținerile pârâtei ca USH nu ar fi fost acreditată/autorizată provizorie pentru specializarea absolvită de recurentă, invocă în sprijinul poziției sale art.84 din legea 84/1995, art.3 din Legea nr. 443/2002 privind înființarea Universității "Spiru Haret" din București,art. 3 din
H.G nr. 1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă în instituțiile de învățământ superior, art.29 alin. 3 din Ordonanța de urgență 75/2005 privind asigurarea calității educației, concluzionând că USH a fost acreditată la specializările pe care a absolvit-o, în sensul prevăzut de legislația în vigoare la acel moment.
În plus, față de considerentele dezvoltate, consideră că în cauză au fost încălcate câteva din principiile fundamentale de drept, dat fiind faptul că toate aceste aspecte pe care le invocă instanța în motivare nu au fost ridicate de către instanța în cursul procesului, și anume principiul dreptului la apărare și cel al contradictorialității.
În virtutea acestor principii părțile trebuie să aibă posibilitatea de a discuta și de a combate susținerile făcute de fiecare dintre ele și de a-și exprima opinia asupra inițiativelor instanței în scopul stabilirii adevărului și al pronunțării unei hotărâri legale și temeinice. Or, în cursul procesului în fața
primei instanțe atât recurenta cât și pârâta au fost lipsite de dreptul de a-și exprima opinia cu privire la aspecte legate de necesitatea introducerii în cauza a MEN sau MFP.
În drept, art. 299 și art. 3041și Cod Procedura Civila, art.304 alin.8, alin.9 C. pr. civ.
Analizând actele și lucrările dosarului, din perspectiva criticilor formulate în cererea de recurs, Curtea reține următoarele:
Critica adusă hotărârii referitoare la greșita reținere ca incidențe în cauză, a disp.art.30 din C.muncii, a disp.art.89 și 90 din Legea Educației Naționale și la lipsa de relevanță a dispozițiile Ordinului nr.3235/2010, este întemeiată.
În aprecierea primei instanțe, deținerea unor diplome nu garantează absolventului respectivei forme de învățământ promovarea sau ocuparea unor posturi, în condițiile în care posturile nu figurează în organigrama instituției, nu sunt finanțate și nu s-a promovat un concurs sau examen, această perspectivă fiind necesar a fi privite și disp.art.1 alin.1, 2 și 3 din Ordinul nr.3235/2010 a Ministrului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului.
Interpretarea dată de prima instanță nu este însă împărtășită de Curte, din considerentele ce succed.
Prima instanță reține că un principiu dedus din dispozițiile Codului muncii, faptul că ocuparea unui post se poate face numai prin concurs sau examen.
Principiul este corect, însă, în cauză, nu există ipoteza impusă de principiu, adică existența unui post vacant în vederea ocupării. Pe de altă parte se impune a fi reținut că în cauză sunt aplicabile reglementările din învățământ care derogă de la principiul enunțat.
În ceea ce privește primul aspect, Curtea notează că reclamanta este titulara postului de institutor la unitatea de învățământ pârâtă, iar cererea vizează încadrarea ei pe funcția de profesor gr.I primar prin transformarea postului de institutor gr.II, fapt ce este posibil fără organizarea unui concurs.
rt.7 alin.5 din Legea nr.128/1997
introdus prin Legea nr. 349/2004 dispune fără echivoc în sensul ca personalul didactic titular care, ulterior titularizării, dobândește prin studii si alte specializări didactice poate solicita trecerea în noua specializare, cu păstrarea
statutului de personal didactic titular.
Daca legiuitorul ar fi considerat ca trecerea în noua funcție (profesor pentru învățământ preșcolar/primar) trebuia sa fie făcută printr-un nou concurs de retitularizare, atunci, probabil ar fi introdus în textul legii condiția ca, trecerea în noua funcție sa se facă în condițiile "legii " sau prin susținerea unui nou concurs, și nu ar fi dispus, prin textul legii, ca în urma trecerii pe noua funcție obținuta ulterior titularizării, personalul didactic își păstrează statutul de
personal didactic titular.
În acest sens, Curtea notează că în cauză sunt incidente dispozițiile prevăzute de articolului 7 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul cadrelor didactice, pentru ocuparea funcțiilor didactice trebuie îndeplinite următoarele condiții de studii: pentru funcția de profesor în învățământul gimnazial și în învățământul profesional - absolvirea, cu examen de licență ori examen de absolvire, a unei instituții de învățământ superior sau a unui colegiu pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a cursurilor postuniversitare cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate în acest scop de M. Învățământului - studii aprofundate, studii academice postunivesitare, studii postuniversitare de specializare, în profilul postului.
De asemenea, curtea notează că a
Curtea subliniază că ordinul nr.3235/2010, art.1 alin.1, 2 și 3, invocate de prima instanță, se referă la condițiile ocupării funcțiilor didactice de profesor în învățământul preșcolar și profesor în învățământul primar de către absolvenții cu
diplomă ai liceului pedagogic cu una dintre specializările "educatoare";,
"Educatoare-Învățământ"; sau "Învățător-Educatoare"; repartizați în învățământul preuniversitar pe posturi de educatoare, educatoare/educator sau educatoare/educator itinerant/de sprijin care au finalizat cu diplomă de absolvire/licență și studii universitare de scurtă durată ori ciclul I de studii universitare de licență sau Ciclul II de studiu universitare de masterat, având înscris pe diplomă de absolvire/licență, una dintre specializările cuprinse în centralizatorul privind disciplinele de învățământ, demersurile și specializările precum și probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar 2010, aprobat prin Ord.6052/2009.
Între aceste condiții nu se regăsește și condiția participării la concurs/sau examen.
Curtea conchide așadar că se constată că legiuitorul a înțeles să considere îndeplinite condițiile de ocupare a postului de către absolvenții arătați, de unde rezultă că intenția avută a fost de nu a mai supune la noi verificări ale cunoștințelor, în cadrul unui concurs sau examen.
O asemenea abordare a ocupării funcției de profesor, apare ca o recunoaștere a creșterii calității cunoștințelor ce sunt valorificate în procesul de învățământ și nu în ultimul rând ca o recunoaștere a efortului absolvenților de studii universitare a efortului depus în perfecționarea pregătirii profesionale.
În ceea ce privește îndeplinirea condițiilor de studiu cerute de prevederile legale mai sus analizate, Curtea notează că reclamanta este deținătoarea unui act oficial, și anume o diplomă de licență emisă sub egida M. ui Educației, Cercetării și Tineretului în anul 2009, și care astfel se bucură de o puternică prezumție de legalitate. Ca atare, nu se poate accepta înlăturarea acestei dovezi și neluarea ei în seamă cu ocazia încadrării reclamantei, fără a se fi întreprins demersuri legale de către autoritățile implicate în acest proces pentru eventuala anulare a diplomei, dacă a fost apreciată ca emisă cu încălcarea legii.
În consecință, pentru susținerile arătate în baza art.312 alin.1, 2 și 3 teza II-a C.pr.civ., urmează a fi admis recursul, modificată hotărârea în sensul admiterii acțiunii cum a fost formulată.
În baza art.274 C.pr.civ., instanța urmează să oblige intimata să plătească recurentei suma de 500 lei cheltuieli de judecată în fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Admite recursul declarat de reclamanta R. F. împotriva sentinței civile nr. 7183 din 22 aprilie 2013 a Tribunalului C. pronunțată în dosar nr. _
, pe care o modifică în tot în sensul că admite acțiunea formulată de reclamanta
R. F. în contradictoriu cu L. T. "N. BĂLCESCU"; C. N. și în consecință:
Obligă pârâta să o încadreze pe reclamantă în funcția de profesor pentru ciclul primar începând cu_ și să plătească diferența de drepturi salariale dintre salariul corespunzător funcției didactice și salariul efectiv plătit, actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective.
Obligă pe intimată să plătească recurentei suma de 500 lei cheltuieli de judecată la fond.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din _
PREȘEDINTE
JUDECĂTORI
I. T.
N.
M.
D.
C. G.
GREFIER
N. N.
Red.D.C.G./dact.V.R.
2ex./_ Jud.fond: I. P.
