Sentința civilă nr. 1319/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr._ 4204

SENTINȚA CIVILĂ N. 1319

Ședința publică din _

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE

: G.

Brîndușa

ASISTENȚI

: O.

S.

JUDICIARI

: D.

M.

GREFIER

: C.

D.

Pe rol este pronunțarea asupra acțiunii civile formulate de către recla- manta M. M., cu domiciliul în S., nr. 171, ap. 5, județul M., în contradictoriu cu pârâții Ș. cu clasele I-V. nr. 1 S., C. S., Primarul comunei S., C. Local al comunei S. și I. Ș. al Județului M., cu sediul în B. M., str. P. Ș., nr. 14-16, jud. M., având ca obiect drepturi bănești.

Părțile nu au fost citate pentru termenul de azi.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Se constată că dezbaterile în cauză au avut loc la termenul de judecată din_, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, iar în vederea deliberării s-a amânat pronunțarea pentru termenul de azi.

Instanța în urma deliberării, a pronunțat hotărârea de față.

T.

Constată că prin cererea înregistrată la data de_ reclamanta M.

M. i-a chemat în judecată pe pârâții Ș. cu clasele I-V. S., C. S. și I. Ș. J. M. solicitând instanței obligarea pârâtei C. S., pentru primarul și consiliul local al comunei, să includă în bugetul local și să vireze pârâtei unitate școlară suma egală cu salariul de bază de care a beneficiat în luna aprilie 2010, anterioară pensionării sale, conform deciziei de pensionare nr. 284839/_, precum și diferența de 25% din cele două salarii de bază care i-au fost plătite cu titlu de indemnizație conform adeverinței nr. 364/_ emisă de pârâta Ș. cu clasele I-V. S. .

S-a solicitat totodată obligarea pârâtei Ș. cu clasele I-V. S. la plata în favoarea reclamantei a sumei egale cu salariul de bază de care a beneficiat în luna aprilie 2010, anterioară pensionării sale, conform deciziei de pensionare nr. 284839/_, de care era îndreptățită să beneficieze în calitate de fost salariat pensionat la limită de vârstă cu titlu de premiu conform art. 36 lit. e din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. ui Ș. J. M.

pe anul 2008 -2009 și la plata diferenței de 25% din cele două salarii de bază care i-au fost plătite cu titlu de indemnizație de pensionare.

În motivarea cererii reclamanta a învederat că până la data de_ a fost angajată în calitate de profesor în cadrul pârâtei Ș. cu clasele I-V. S.

. De la această dată a intervenit pensionarea sa pentru limită de vârstă conform deciziei de pensionare nr. 284839/_ . Conform art. 36 lit. e din Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. ui Ș. J. M. pe anul 2008 - 2009"; salariații care se pensionează la limită de vârstă sau în condițiile art. 127 al. 3 din Legea 128/1997 primesc o indemnizație de cel puțin trei salarii de bază, raportate la salariul de bază de care a beneficiat în luna anterioară pensionării.";

Deși i se cuvenea această indemnizație, pârâta Ș. cu clasele I-V. S. i-a acordat doar două salarii de bază cu titlu de indemnizație de pensionare nelegal diminuate cu 25% în temeiul Legii 118/2010 care a intrat în vigoare ulterior datei de_ când s-a născut dreptul reclamantei la plata acestei indemnizații. Reclamanta a învederat că astfel s-a încălcat principiul constituțional al neretroactivității legii civile consacrat prin art. 15 al. 2 din Constituția României.

Chemarea în judecată a P. C. S. a fost motivată prin calitatea acestuia de ordonator principal de credite pentru bugetul local aprobat de către consiliul local care asigură de la bugetul local plata drepturilor bănești care fac obiectul cererii.

În drept s-au invocat dispozițiile Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. ui Ș. J. M. pe anul 2008 -2009, art. 15 al. 2 din Constituția României, art. 21 din Legea nr. 273/2006, art. 167 din Legea 84/1995 și art. 8 din Legea 1/2011.

Pârâtul I. Ș. J. M., prin întâmpinare, a solicitat admiterea excepției lipsei calității sale procesuale pasive învederând că nu are și nu a avut calitatea de angajator al reclamantei și nu este nici ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar.

La data de_ reclamanta și-a precizat acțiunea solicitând obligarea pârâților la plata dobânzii legale calculată de la data scadenței obligației de plată_ și până la plata efectivă, iar la data de_ și-a extins acțiunea față de Primarul C. S. și C. Local al C. S., solicitând obligarea acestora să aloce unității de învățământ fondurile necesare plății drepturilor pretinse.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâtul

  1. școlar județean M. instanța a reținut următoarele:

    Raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decât între titularii dreptului ce rezultă din raportul de drept material dedus judecății, respectiv raporturile de muncă. Inspectoratele școlare județene sunt organe deconcentrate în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, cu atribuții clar prevăzute în art. 142 din Legea nr. 84/1995 republicată, printre care cea de a coordona încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, fără ca între inspectoratul școlar și cadrele didactice să se nască raporturi de muncă. Acestea iau ființă între directorul unității de

    învățământ și cadrele didactice, potrivit art. 11 alin. 5 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, aplicabilă litigiului în speță, întrucât angajarea pe post se face de către directorul unității de învățământ, pe baza deciziei de repartizare semnată de I. școlar general, rolul celui din urmă fiind doar acela de a dispune repartizarea cadrului didactic la o anumită unitate de învățământ.

    Trebuie observat că printre atribuțiile stabilite de art. 142 din Legea învățământului nr. 84/1995 în sarcina inspectoratelor școlare nu se regăsesc unele privind salarizarea personalului didactic sau angajarea efectivă a acestuia. Doar atribuțiile enumerate la lit. b) (asigură aplicarea legislației în organizarea, conducerea și desfășurarea procesului de învățământ) și g) (coordonează încadrarea unităților de învățământ cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile Statutului personalului didactic) se apropie de problematica derulării raporturilor de muncă ale cadrelor didactice, însă nu într-un mod suficient de specific pentru a putea justifica în speță calitatea procesuală pasivă a pârâtului I. Ș. J. . Astfel, nu există vreo formă de implicare efectivă a acestui pârât în încheierea contractului individual de muncă al cadrului didactic cu unitatea de învățământ, iar repartizarea personalului didactic la diversele unități de învățământ, făcută de acest pârât, nu reprezintă decât o condiție prealabilă încheierii contractului de muncă. Nu se poate spune că ar exista o legătură de cauzalitate suficient de calificată între această repartizare și faptul neacordării unor drepturi bănești, chiar izvorâte dintr-un contract colectiv de muncă al cărui parte semnatară este.

    Așa fiind, instanța apreciază operantă excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al Județului M., urmând a respinge acțiunea formulată împotriva acestuia ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

    Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a reținut următoarele:

    Reclamanta M. M. a fost angajata pârâtei Ș. cu clasele I-V. S.

    pe postul de profesor și s-a pensionat la_ .

    Potrivit art. 146 din Legea 128/1997, aplicabilă litigiului în speță, personalul didactic " în măsura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplică în totalitate normele din legislația muncii, respectiv prevederile contractului colectiv de muncă";.

    Art. 36 lit. e) din Contractul Colectiv de Muncă Unic la Nivel de I.S.J. M. 2008-2009 " salariații care se pensionează la limită de vârstă sau în condițiile art. 127 (3) din Legea nr. 128/1997 primesc o indemnizație de cel puțin 3 salarii de bază, raportat la salariul de bază avut în luna anterioară pensionării";.

    Reclamanta a beneficiat de plata indemnizației de pensionare, însă în cuantum de două salarii de bază, corespunzător art. 50 din Contractului colectiv de muncă la nivel național pe anii 2007-2010, așa cum reiese din adeverința nr. 363/_ . Totodată indemnizația de pensionare a fost diminuată cu 25% în conformitate cu Legea 118/2010 (f.3).

    Potrivit art. 241 al. 1 din Codul muncii și ale art. 11 al.1 din Legea 130/1996 clauzele contractelor colective de muncă produc efecte, după cum urmează:

    1. pentru toți salariații din unitate, în cazul contractelor colective de muncă încheiate la acest nivel;

    2. pentru toți salariații încadrați în unitățile care fac parte din grupul de unități pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă la acest nivel;

    3. pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din ramura de activitate pentru care s-a încheiat contractul colectiv de muncă;

    4. pentru toți salariații încadrați în toate unitățile din țară, în cazul contractelor colective de muncă la nivel național.

Așadar, câtă vreme Contractul colectiv de muncă unic la nivelul I. ui Ș. J. M. pentru anii 2008-2009 înregistrat la Direcția de muncă și Protecție Socială a județului M. cu nr. 127 din_, a fost prelungit până la data de_, fiind în vigoare la momentul pensionării reclamantei, unitatea de învățământ pârâtă, Ș. cu clasele I-V. S., avea obligația de a respecta prevederile acestui contract colectiv și de a-i acorda reclamantei indemnizația de pensionare în cuantumul superior stabilit prin voința liber exprimată a părților contractante, respectiv trei salarii de bază, raportate la salariul de bază de care a beneficiat în luna aprilie 2010.

În ce privește diminuarea indemnizației de pensionare cu 25%, instanța a reținut următoarele:

Potrivit art. 1 din Legea 118/2010"(1) Cuantumul brut al salariilor / soldelor/indemnizațiilor lunare de încadrare, inclusiv sporuri, indemnizații și alte drepturi salariale, precum și alte drepturi în lei sau în valută, stabilite în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice și ale Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 1/2010 privind unele măsuri de reîncadrare în funcții a unor categorii de personal din sectorul bugetar și stabilirea salariilor acestora, pre- cum și alte măsuri în domeniul bugetar, se diminuează cu 25%.";

Legea 118/2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 441/_, data intrării în vigoare a acesteia fiind _ .

În consecință, în considerarea principiului neretroactivității legii civile, diminuarea indemnizației de pensionare cu 25 %, este aplicabilă doar indemnizațiilor cuvenite persoanelor care s-au pensionat după data intrării în vigoare a Legii nr. 118/2010 (3 iulie 2010).

Având în vedere că atât dreptul reclamantei la pensie, cât și dreptul la indemnizația de pensionare s-au născut la data de_, instanța va obliga pe pârâta Ș. cu clasele I-V. S. să-i plătească acesteia suma netă de 3262 lei reprezentând diferența dintre indemnizația de pensionare în cuantum de trei salarii de bază raportat la salariul de bază de 2175 lei avut anterior pensionării, calculată fără aplicarea diminuării de 25% prevăzută de Legea nr. 118/2010 și cea efectiv încasată.

În ce privește cererea de acordarea a dobânzii legale, instanța apreciază că cererea reclamantei este parțial fondată, căci potrivit dispozițiilor art.1088 din Vechiul cod civil în cazul obligațiilor bănești, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală, aceasta fiind datorată de la data formulării cererii de chemare în judecată, iar nu de la data scadenței, cum pretinde reclamanta.

Acest text este incident în speță în temeiul art.295 alin.1 Codul muncii, ce consacră rolul de drept comun al legislației civile față de cea din materia dreptului muncii, ținând seama de faptul că în legislația muncii nu există nici o dispoziție prin care să se prevadă modul în care se acoperă prejudiciul cauzat prin neplata drepturilor salariale.

Acordarea dobânzii legale este singura modalitate de acoperire a prejudiciului înregistrat de reclamantă prin plata diminuată a indemnizației de pensionare, dat fiind caracterul imperativ și de ordine publică art.1088 din Vechiul cod civil, caracter ce rezultă din redactarea sa, în cuprinsul căruia legiuitorul arată în mod expres că: "la obligațiile care au ca obiect o sumă oarecare, daunele interese pentru neexecutare nu pot cuprinde decât dobânda legală" și că "aceste daune interese nu sunt debite decât din ziua cererii de chemare în judecată".

Ca urmare, instanța va obliga pe pârâta Ș. cu clasele I-V. S. să-i plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 3262 lei calculată de la data de_ și până la plata efectivă a debitului.

Instanța va obliga pe pârâții C. Local S. și Primarul C. S.

să aloce unității de învățământ Ș. cu clasele I-V. S. sumele necesare pentru plata drepturilor bănești mai sus menționate, din următoarele considerente:

Potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 " începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

Art. 167 al. 3 din Legea 84/1995 în vigoare la data nașterii drepturilor reclamantei menționa că finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat, care cuprinde și cheltuielile de personal -incluzând drepturile bănești pretinse de reclamanți, se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ.

Potrivit art. 19 din Legea 273/2006 "bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:

  1. bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor, județelor și de C. General al Municipiului București, după caz;

  2. bugetele instituțiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcție de subordonarea acestora.

(2) Pe parcursul exercițiului bugetar, autoritățile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar";, iar conform art. 21 al. 2 și 3 din același act normativ, primarii unităților administrativ teritoriale sunt ordonatorii principali de credite ai bugetelor

locale, iar conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică, cărora li se alocă fonduri din bugetele locale sunt doar ordonatori secundari sau terțiari de credite, după caz.

Apoi, art. 4 din O.G. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii stabilește că ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, virările de credite bugetare putându-se efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Conform art. 36 al. 4 din Legea nr. 215/2001, consiliul local aprobă, la propunerea primarului bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare, iar potrivit art. 36 al. 6 lit. a asigură, potrivit competențelor sale și în condițiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local privind educația.

În baza art. 63 al. 5 lit. c din Legea 215/2001 primarul, în exercitarea atribuțiilor privind serviciile publice asigurate cetățenilor, ia măsuri pentru organizarea executării și executarea în concret a activităților din domeniile prevăzute la art. 36 alin. (6) lit. a) - d.

Aceste considerente sunt valabile și raportat la dispozițiile art. 104 din Legea nr. 1/2011 (legea în vigoare la data promovării acțiunii și pentru ultima parte a intervalului pentru care se solicită drepturi, în timp ce Legea nr. 84/1995 era în vigoare anterior, pentru perioada de până la data de 9 februarie 2011), similare în ce privește chestiunea finanțării unităților din învățământul preuniversitar și care prevăd că finanțarea de bază pentru cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora, se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale.

Drept urmare, sursa din care trebuie plătite drepturile salariale neacordate în mod nelegal reclamantei rămâne tot bugetul local al unității administrativ-teritoriale de care aparține unitatea de învățământ, fiind fără relevanță din ce venituri se constituie sumele necesare pentru această plată.

Având în vedere dispozițiile legale menționate, cererea reclamantei îndreptată împotriva C. ui Local S. și a P. C. S. este

legală și temeinică, reținându-se că acești pârâți au fost chemați în judecată raportat la calitatea lor de autorități publice locale îndatorate a asigura finanțarea de bază a unității de învățământ pârâte.

Reținând culpa procesuală a pârâtei Ș. cu clasele I-V. S., în temeiul art. 276 Cod procedură civilă, instanța o va obliga să-i plătească reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată constând în onorariu avocațial acordate proporțional cu pretențiile admise.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului I. Ș. al județului M. invocată de acesta și, în consecință:

Respinge acțiunea formulată de reclamanta M. M. domiciliată în localitatea S. nr. 171 ap. 5 împotriva pârâtului I. Ș. al județului M.

, cu sediul în B. M., str. P. Ș., nr. 14-16, județul Maramureș, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală.

Admite în parte cererea formulată și precizată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâții Ș. cu clasele I-V. S., cu sediul în S. nr.

112, C. S., C. ui Local S. și Primarul C. S. și, în

consecință:

OBLIGĂ pe pârâta Ș. cu clasele I-V. S. să-i plătească reclamantei suma netă de 3262 lei reprezentând diferența dintre indemnizația de pensionare în cuantum de trei salarii de bază raportat la salariul de bază de 2175 lei avut anterior pensionării, calculată fără aplicarea diminuării de 25% prevăzută de Legea nr. 118/2010 și cea efectiv încasată, cu dobânda legală aferentă calculată de la data de_ și până la plata efectivă.

OBLIGĂ pe pârâții C. Local S. și Primarul C. S. să a-

loce unității de învățământ pârâte sumele necesare plății drepturilor bănești menționate.

Obligă pe pârâta Ș. cu clasele I-V. S. să-i plătească reclamantei suma de 300 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

Președinte,

Asistenți

judiciari,

G. ier,

G. Brîndușa

O. S. D.

M.

C. D.

Red. dact.G.B./_

8 ex./com. 6 ex.- 09.2013

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1319/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă