Sentința civilă nr. 2132/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N. SECȚIA I CIVILĂ

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ NR.2132/F/2013

Ședința publică din data de 10 septembrie 2013 Tribunalul constituit din: PREȘEDINTE: C. N., judecător GREFIER: V. V.

Cu participarea asistenților judiciari

C. V. M. - A. LS

Pe rol fiind judecarea acțiunii civile formulată de reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtul I. Ș. J. B. -N., având ca obiect drepturi bănești premiu anual.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care:

Văzând că procedura de citare este legal îndeplinită, că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, că nu se formulează alte cereri, instanța declară închisă faza de cercetare judecătorească și rămâne cu pricina în pronunțare.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată:

Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamantul C. I. în contradictoriu cu pârâtul I. Ș. J. , a solicitat obligarea I. Ș. J. la plata premiului anual aferent anului 2010 .

În motivare se arată că potrivit art. 25 din Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalului plătit din fonduri publice, beneficiază de un premiu anual acordat pentru activitatea desfășurată în timpul anului 2010 și că aceste dispoziții au fost abrogate de art. 39 pct. w) din Legea-cadru nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, act normativ în vigoare din data de 1 ianuarie 2011. Totodată, prin Legea nr. 285/2010, în vigoare tot de la 1 ianuarie 2011, s-a prevăzut în mod expres, la art. 8 ,că premiul anual corespunzător anului 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011.

Se arată că se încalcă, astfel, dreptul de proprietate, dreptul la măsurile de protecție socială garantate constituțional, principiul neretroactivității, întrucât premiul anual corespunzător anului 2010 reprezintă un drept câștigat, de vreme ce dispozițiile care îl reglementau erau în vigoare în data de

31 decembrie 2010, acest premiu cuvenindu-se pentru activitatea profesională desfășurată pe parcursul întregului an 2010 - încheiat -, chiar dacă sumele de bani se acordă în concret, potrivit legii, începând cu luna ianuarie a anului următor. Este vorba, așadar, de un raport juridic născut sub legea veche, care nu și-a epuizat toate efectele juridice, astfel că legea nouă nu poate abroga efectul juridic nerealizat, fără a încălca principiul neretroactivității. Legea nouă, deși are prioritate față de cea veche, nu poate reglementa asupra acelor efecte susceptibile a se produce sub imperiul legii vechi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în nenumărate rânduri, chiar și împotriva României, că și dreptul de creanță reprezintă un "bun", în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puțin o "speranță legitimă" de a-l vedea concretizat. Or, lipsirea de dreptul de a mai primi vreodată sumele de bani aferente unui drept deja câștigat constituie o ingerință neconformă cu principiul protecției proprietății,fiind cert că pretenția dedusă judecății reprezintă ,un drept salarial,o

1

creanță ce se circumscrie conceptului de,,bun,,în sensul art.1 din Primul Protocol adițional la CEDO.

Pârâtul, legal citat, nu și-a delegat reprezentant în instanță și nici nu a formulat întâmpinare, prealabil stabilirii primului termen de judecată.

Analizând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele:

Reclamantul face parte din rândul personalului plătit din fonduri publice desfășurându-și activitatea în anul 2010 la pârâtul I. Ș. J. .

Potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009, pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare realizate în anul pentru care se face premierea.

Legea nr. 330/2009 a fost abrogată în mod expres, prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010, lege care a intrat în vigoare de la data de _ , cu excepția art. 34 și 35 care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.

Pentru salarizarea, în anul 2011, a personalului plătit din fonduri publice, a fost adoptată Legea nr.285/2010, în vigoare începând din data de_ și care, la art. 8 prevede că: "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.

Așadar, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, că nu se mai acordă premiul anual pentru anul 2010, stabilind totodată și destinația sumelor corespunzătoare acestui premiu.

Referitor la principiul neretroactivității legii civile

, se reține că dreptul de a încasa premiul anual aferent anului 2010 nu se putea naște înainte de_, dată la care era în vigoare Legea nr.284/2010, care prin art.39 lit. w, a abrogat în integralitate Legea nr.330/2009, inclusiv art.25 care prevedea acordarea premiului anual, precum și Legea nr. 285/2010, care, astfel cum s-a arătat mai sus, prevede că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011.

Prin urmare în luna ianuarie 2011 problema acordării premiului anual era reglementată prin Legea nr. 285/2010, lege în vigoare la acea dată..

În consecință sunt neîntemeiate susținerile referitoare la încălcarea principiului neretroactivității legii civile.

În ceea ce privește susținerea în sensul că privarea de acordarea dreptului salarial solicitat prin acțiune, respectiv premiul anual aferent anului 2010, încalcă art.1 al Protocolului nr.1 adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului,

se reține că în speță, reclamanta face parte din categoria cadrelor didactice, care au desfășurat o activitate în anul 2010 și în condițiile în care activitatea lor nu a fost apreciată ca necorespunzătoare în anul 2010 și nu au fost sancționați disciplinar, se pune problema dacă, prin prevederile art. 8 din Legea nr. 285/2010, s-a adus o ingerință în sensul celei de a doua fraze a primului paragraf al art.1 din Protocolul 1 la CEDO,

deoarece privarea de proprietate impune statului obligația de a despăgubi pe proprietar.

În acest sens, tribunalul reține că salariații au primit în anul 2011 majorări salariale de 15% conform art.1 alin.1 și 2 din Legea nr. 285/2010.

De asemenea, deși se constată că nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că, fiind o lege cadru, nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție, lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată și de eventualele sancțiuni disciplinare suportate, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus în mod efectiv în salariul de bază, ci reflectă intenția legiuitorul să asigure un tratament egal tuturor persoanelor, prin eliminarea, începând cu anul 2011, a premiului anual.

Prin urmare art.1 din Protocolul 1 din CEDO, invocat, nu poate fi apreciat ca incident în cauză, pentru că salariaților nu li s-a adus o atingere dreptului de proprietate, premiul anual din anul 2010, fiind inclus în majorarea salarială de 15% acordată în anul 2011.

Prin decizia nr. 115/_ a Curții Constituționale, s-a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 din Legea nr. 285/2010 invocată în cauză de către recurenți, reținându-se, pe de o parte, faptul că premiul anual nu este un drept fundamental iar, pe de altă parte, că prin aceste dispoziții, nu au fost încălcate: principiile neretroactivității legii și

2

egalității de tratament

, prevederile constituționale și convenționale referitoare la dreptul de proprietate privată, l

egiuitorul reglementând o modalitate de plată eșalonată a acestui drept

, care să satisfacă și să mențină un echilibru rezonabil între interesele angajaților și interesul public sub aspectul gestionării resurselor bugetare în contextul crizei economice., acțiunea privind acordarea premiului anual aferent anului 2010 este neîntemeiată întrucât nu există temei legal pentru acordarea acestui drept.

Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior arătate, acțiunea este neîntemeiată și va fi respinsă ca atare.

Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.

Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr.

304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ș T E

Respinge, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamantul C. I., cu domiciliul în B.

, strada General Grigore Bălan,bl.5,sc.A,ap.10, județul B. -N. , împotriva pârâtului I. Ș.

J.,

cu sediul în localitatea B. ,str.1 D. ,nr.5, județul B. -N. . Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 10 septembrie 2013. PREȘEDINTE, GREFIER,

C. N. V. V.

Cu votul consultativ al asistenților judiciari,

S. L. A. M. V. C.

Redactat/tehnoredactat/NC/MVC//_ /4 ex

3

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 2132/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă