Sentința civilă nr. 3001/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA I CIVILĂ
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3001/F/2013
Ședința publică din data de 19 noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător GREFIER: C. S.
Cu participarea asistenților judiciari:
Z. L. - P. S.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii civile formulată de reclamantul B. V. , împotriva pârâților L. T. S. B., C. Local al M. B. și P. M. B. , având ca obiect drepturi bănești - premiu anual.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă niciuna dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se constată că s-a returnat plicul expediat de instanță reclamantului (f. 16), prin care i s-a înaintat un exemplar din întâmpinare, deși acesta a fost comunicat la adresa indicată de reclamant în acțiunea introductivă.
Văzând lipsa părților, faptul că prin acțiunea introductivă s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și că nu sunt cereri sau incidente prealabile, s-au analizat actele și lucrările dosarului, după care cauza a rămas în pronunțare.
T R I B U N A L U L,
Deliberând, constată;
Prin acțiunea civilă, scutită de plata taxei de timbru și a timbrului judiciar înregistrată la nr. de mai sus, reclamantul B. V. a chemat în judecată pe pârâții L. T. S. B., C. Local al M. B. și P. M. B., solicitând obligarea unității școlare pârâte la plata premiului anual aferent anului 2010, sumă actualizată cu rata inflației la data plății efective; obligarea pârâților de rândul 2 și 3 la asigurarea finanțării pentru plata sumei solicitate.
În motivarea acțiunii se arată că potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, personalul plătit din fonduri publice, beneficiază de un premiu anual acordat pentru activitatea desfășurată în timpul anului 2010 sau proporțional cu activitatea lucrată, egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz.
Dreptul la premiul anual este un drept de natură salarială, acordat pentru activitatea desfășurată iar obligația principală a angajatorului este cea de plată a premiului anual.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 283 alin.1 lit.c din Codul muncii, art.67,79,80 din Legea 168/1999 și Legea nr.330/2010.
Pârâtul L. T. S. B., legal citat a formulat întâmpinare (f.11), prin care a solicitat respingerea cererii ca netemeinică și nelegală, arătând că prevederile Legii nr.330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fondurile publice au fost abrogate prin art.39 lit.w din Legea nr.284/2010. În cauză, sunt incidente disp. art.8 din Legea 285/2010 potrivit cărora sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.
Legiuitorul a modificat doar modalitatea de acordare a premiului anual, în sensul că acesta se va acorda eșalonat și succesiv, respectiv prin creșterea, în mod corespunzător, a cuantumului salariului sau a indemnizației de bază.
1
Pârâții
C. Local al M. B. și P. M. B. , legal citați, nu și-au delegat reprezentant în instanță și nu au depus întâmpinare la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului
, tribunalul reține faptul că reclamantul face parte din rândul personalului plătit din fonduri publice desfășurându-și activitatea în anul 2010 la unitatea școlară pârâtă.
Prin articolul 25 alin.1 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, modificată și completată, s-a prevăzut că personalul salarizat potrivit acestui act normativ beneficiază, pentru activitatea desfășurată, de un premiu anual, egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea, iar potrivit alin.4 al aceluiași articol, plata acestui premiu anual se realiza începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acorda premiul.
Legea nr. 330/2009 a fost abrogată în mod expres, prin art. 39 lit. w din Legea nr. 284/2010, lege care a intrat în vigoare de la data de 01 ianuarie 2011, cu excepția art. 34 și 35 care au intrat în vigoare la 3 zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial.
Pentru salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată Legea nr.285/2010, în vigoare începând din data de 01 ianuarie 2011, lege care, la art. 8 prevede că: "sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar, potrivit prevederilor prezentei legi";.
Așadar, legiuitorul a prevăzut, în mod expres, că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, modificând prin această reglementare modalitatea de plată a premiului anual aferent anului 2010, aceasta fiind transformată într-o executare succesivă, iar sumele corespunzătoare dreptului s-au regăsit în majorările salariale acordate personalului din sectorul bugetar potrivit dispozițiilor art.1 din Legea 285/2010.
Conformitatea acestor dispoziții legale cu normele din Legea fundamentală și Primul Protocol adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului referitoare la principiul neretroactivității legii și protecția dreptului de proprietate privată a fost constatată de Curtea Constituțională, care prin decizii succesive, nr.1165/2011, nr.115/2012 și nr.395/2012 a statuat că sporurile, premiile și alte stimulente acordate angajaților din sistemul bugetar prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, iar nu drepturi fundamentale, legiuitorul fiind în drept să le instituie, să prevadă condițiile și criteriile de acordare, să le modifice, suspende sau chiar să le anuleze, singura condiție de ordin constituțional fiind aceea ca măsurile dispuse să vizeze deopotrivă toate categoriile de personal care se află într-o situație identică.
Cu referire la beneficiul premiului anual pe anul 2010, Curtea Constituțională a constatat că acesta reprezintă o creanță certă, lichidă și exigibilă a angajatului asupra angajatorului său și constituie un "bun"; în sensul Convenției, iar prin art. 8 din Legea nr. 285/2010 a fost modificată doar modalitatea de acordare a acestor sume, anume, eșalonat și succesiv, prin creșterea în mod corespunzător a cuantumului salariului sau indemnizației de bază.
În acest context, tribunalul reține faptul că reclamantul a primit în anul 2011 majorări salariale conform art.1 alin.1 și 2 din Legea nr. 285/2010, astfel că prin această lege, legiuitorul a modificat doar modalitatea de executare, fără a fi afectat cuantumul și întinderea creanței.
Deși se constată că nu s-a cuantificat procentul care a fost avut în vedere la majorările salariale pentru că, fiind o lege cadru, nu s-a putut specifica cât reprezintă acest cuantum pentru fiecare instituție, lipsa cuantificării nu reprezintă o dovadă a neincluderii premiului anual în majorările salariale iar faptul că de aceste majorări salariale beneficiază în mod egal toți salariații bugetari indiferent de perioada lucrată și de eventualele sancțiuni disciplinare suportate, nu determină concluzia că premiul anual nu a fost inclus în mod efectiv în salariul de bază, ci reflectă intenția legiuitorului să asigure un tratament egal tuturor persoanelor, prin eliminarea, începând cu anul 2011, a premiului anual.
Prin urmare art.1 din Protocolul 1 din CEDO, invocat, nu poate fi apreciat ca incident în cauză, pentru că reclamantului nu i s-a adus o atingere dreptului de proprietate, premiul anual din anul 2010, fiind inclus în majorarea salarială de 15% acordată în anul 2011.
Ca atare, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.8 din Legea nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din
2
fonduri publice, nu poate fi acordat întrucât nu există temei legal pentru acordarea acestui drept, sumele aferente acestuia fiind incluse în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 285/2010.
În sensul celor anterior reținute s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție, care a fost chemată să realizeze interpretarea unitară a dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, ca urmare a faptului că în practica judiciară s-au pronunțat soluții diferite.
Astfel, în ședința din 18 noiembrie 2013, Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite, în dosarul nr. 16/2013 având ca obiect soluționarea unui recurs în interesul legii cu privire la interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art.8 din Legea nr.285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, a pronunțat Decizia nr. 21, în sensul că a admis recursul în interesul legii declarat de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a stabilit că premiul pentru anul 2010, prevăzut de art. 25 din Legea nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, a fost inclus în majorările salariale stabilite pentru anul 2011, potrivit dispozițiilor art.1 din Legea nr.285/2010, nemaiputând fi acordat în forma supusă vechii reglementări.
Prin urmare, acțiunea privind obligarea pârâților la plata distinctă a sumei aferentă premiului anual pentru anul 2010 după abrogarea expresă a dispozițiilor art.25 din Legea nr.330/2009 este neîntemeiată, motiv pentru care, în baza considerentelor de fapt și de drept arătate se impune a fi respinsă ca atare.
Cheltuieli de judecată nu au fost solicitate.
Asistenții judiciari participanți la soluționarea cauzei, conform art. 55 alin. 2 din Legea nr.
304/2004, republicată, și-au exprimat votul consultativ în sensul celor anterior arătate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
R
espinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantul B. V.,
cu sediul în B.
, str. G., nr.30, sc.A, ap.46, județul B. -Năsăud, în numele și pentru membrii de sindicat Bodnar Mina împotriva pârâților L. T. S. B., cu sediul în B., B-dul R., nr.18- 20, județul B. -Năsăud, C. Local al municipiului B. și P. municipiului B. , ambii cu sediul în B., P. C., nr.6, județul B. -Năsăud.
Fără cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 19 noiembrie 2013. PREȘEDINTE, GREFIER,
I. C. C. S.
cu votul consultativ al asistenților judiciari,
Z. L. P. S.
Red/I.C- Z.L/28.nov. 2013 Dact. Z.L../ 28.nov. 2013
3
