Sentința civilă nr. 840/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă

Dosar nr. _

ROMÂNIA TRIBUNALUL MARAMUREȘ

SECȚIA I CIVILĂ

4204

SENTINȚA CIVILĂ NR. 840

Ședința publică din _

Instanța constituită din: PREȘEDINTE: G. Brîndușa ASISTENȚI: O. S. JUDICIARI: D. M. L.

GREFIER: P. Ana C.

Pe rol fiind soluționarea cererii formulată de reclamanta M. Ana, cu domiciliul în localitatea G., nr. 38, jud. Maramureș, în contradictoriu cu pârâții Ș. G. S. B. M., cu sediul în B. M., str. Barbu Șt. D., nr. 25A și C. J. M. cu sediul în B. M., str. Gh. Ș., nr. 46, jud.

M. având ca obiect drepturi bănești.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reclamanta M. Ana, lipsă fiind pârâții Ș. G. S. B. M., C. J. M. .

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care: Instanța, raportat la dispozițiile art. 131 al. 1 Cod procedură civilă,

constată că potrivit art. 269 Codul Muncii, art. 210 din Legea 62/2011 raportat la art. 95 pct. 4 Cod procedură civilă, este competentă material și teritorial a soluționa prezenta cauză.

Întrebată fiind, reclamanta M. Ana arată că premiul anual se acordă pe an calendaristic până la sfârșitul anului în curs și nu pe an școlar. Prin cererea dedusă judecății a solicitat acordarea premiului anual aferent anului calendaristic 2010. Menționează că a încasat al 13-lea salariu aferent anului calendaristic 2009 în luna ianuarie 2010, dar nu este chiar sigură de acest lucru. Solicită judecarea cauzei.

Instanța constată lămurită cauza, închide dezbaterile și acordă cuvântul pe fond asupra cererii.

Reclamanta M. Ana solicită admiterea cererii astfel cum a fost formulată în scris, fără cheltuieli de judecată.

Instanța, raportat la actele și lucrările dosarului, reține cauza în pro- nunțare.

T.

Constată că prin cererea înregistrată la data de_ reclamanta M. Ana i-a chemat în judecată pe pârâții Ș. G. S. B. M. și C. J.

M., în calitate de ordonator de credite, solicitând instanței obligarea pârâtei la calculul si plata premiului anual aferent anului 2010, în conformitate

cu prevederile art. 25 din Legea cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, actualizată în funcție de indicele de inflație, până la data efectivă a plății și obligarea consiliului județean la alocarea fondurilor necesare.

A învederat reclamanta că potrivit art. 25 din Legea 330/2009, (1) "pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea. (2) Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate. (3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoanelor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlăturate din funcție pentru fapte imputabile lor. (4) Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianuarie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul";.

Dispozițiile sus arătate au fost abrogate de art. 39 pct. w din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 877 din 28 decembrie 2010, care a intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2011 (art. 46).

De asemenea, prin art. 8 din Legea nr. 285 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 878 din 28 decembrie 2010 (în vigoare de la data de _

) s-a prevăzut în mod expres că sumele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majorărilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.

Reclamanta a arătat că dreptul ei de a beneficia de acest premiu era deja câștigat în 2010, atâta timp cât dispozițiile legale ce îl prevedeau erau în vigoare la data de_, doar plata sumelor bănești fiind amânată pentru luna ianuarie a anului următor celui pentru care se acordă premiul, orice prevedere contrară încălcând principiul neretroactivității.

A învederat că dacă instanțele de judecată constată că legile interne încalcă pactele și tratatele internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte, conținând dispoziții mai puțin favorabile decât acestea din urmă, sunt obligate să ignore aceste prevederi și să facă aplicarea celor din reglementarea internațională mai favorabilă.

Potrivit art. 17 din Declarația Universală a Drepturilor Omului: 1. Orice persoană are dreptul la proprietate, atât singură, cât și în asociație cu alții; 2. Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrar de proprietatea sa";.

De asemenea, potrivit art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificată de România prin Legea nr. 30/18 mai 1994: "Orice persoană fizică sau juridică

are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege și de principiile generale ale dreptului internațional. Dispozițiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuții, sau a amenzilor";.

Conform practicii CEDO, drepturile salariale, inclusiv premiile, reprezintă concepte asimilate bunurilor mobile, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în nenumărate rânduri, chiar și împotriva României, în sensul că și dreptul de creanță reprezintă un "bun"; în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, dacă este suficient de bine stabilit pentru a fi exigibil sau dacă reclamantul poate pretinde că a avut cel puțin o "speranță legitimă"; de a-l vedea concretizat.

În drept, au fost invocate dispozițiile art. 25 din Legea nr. 330/2009, art. 11 și 20 din Constituția României, art. 1 al. 1 din Primul protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Pârâtul C. J. M., prin întâmpinare, a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond a lăsat la aprecierea instanței soluționarea cererii.

În motivarea excepției, pârâtul a învederat că directorul unității de învăță- mânt, în calitate de ordonator terțiar de credite are rolul fundamental în funda- mentarea proiectului de buget propriu al unității de învățământ și nu președin- tele consiliului județean care, în calitate de ordonator principal de credite nu poate acorda sume care nu sunt pe deplin justificate în proiectele de buget ale instituțiilor de învățământ.

Referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C.

  1. M., instanța a reținut următoarele:

    Potrivit art. 1 din H.G. 538/2001 " începând cu anul 2001 cheltuielile privind finanțarea instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, cu excepția cheltuielilor suportate de la bugetul de stat";.

    Art. 167 al. 3 din Legea 84/1995 menționa că finanțarea de bază a unită- ților de învățământ preuniversitar de stat, care cuprinde și cheltuielile de perso- nal-incluzând drepturile bănești pretinse de reclamanți, se asigură prin bugete- le locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învă- țământ.

    Potrivit art. 104 al. 1 și 2 din Legea educației naționale nr. 1/2011 (lege în vigoare la data promovării acțiunii și pentru ultima parte a intervalului pentru care se solicită drepturi),, finanțarea de bază asigură desfășurarea în condiții normale a procesului de învățământ la nivel preuniversitar, conform standardelor naționale și se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din

    taxa pe valoarea adăugată și alte venituri ale bugetului de stat, prin bugetele locale, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

    1. cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora;

    2. cheltuielile cu formarea continuă și evaluarea personalului;

    3. cheltuielile cu evaluarea periodică internă a elevilor;

    4. cheltuielile materiale și pentru servicii;

    5. cheltuielile cu întreținerea curentă.

Apoi, conform art. 1 al. 1 din H.G. 1274 din 21 decembrie 2011 privind metodologia de calcul pentru determinarea costului standard pe elev/preșcolar/an și finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat, finanțate din bugetele locale, pe baza standardelor de cost pe elev/preșcolar pentru anul 2012 finanțarea de bază a unităților de învățământ preuniversitar de stat se asigură prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar de stat, denumite în continuare unități de învățământ, din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată.

Art. 4 din H.G. 1274/2011 stabilește că unitățile de învățământ cu perso- nalitate juridică transmit la începutul anului bugetar ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale de care aparțin și inspectoratelor școlare numărul de elevi/preșcolari pe nivel de învățământ, filieră, profil, specializare/domeniu pentru întreaga unitate cu personalitate juridică, iar potrivit art. 5 al. 1 ordo- natorii principali de credite ai bugetelor locale răspund de repartizarea sumelor pe unități de învățământ și le supun aprobării autorităților deliberative.

De asemenea, conform art. 6 din H.G. 1274 din 21 decembrie 2011 pen- tru finanțarea cheltuielilor cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și a contribuțiilor aferente acestora pentru unitățile de învățământ, autoritățile administrației publice locale alocă pe lângă sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată și sume din bugetele proprii ale acestora.

Potrivit art. 19 din Legea 273/2006 "bugetele locale și celelalte bugete prevăzute la art. 1 alin. (2) se aprobă astfel:

  1. bugetele locale, bugetele împrumuturilor externe și interne și bugetele fondurilor externe nerambursabile, de către consiliile locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor, județelor și de C. General al Municipiului București, după caz;

  2. bugetele instituțiilor publice, de către consiliile prevăzute la lit. a), în funcție de subordonarea acestora.

(2) Pe parcursul exercițiului bugetar, autoritățile deliberative pot aproba rectificarea bugetelor prevăzute la alin. (1) lit. a) și b), în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii de rectificare a bugetului de stat, precum și ca urmare a unor propuneri fundamentate ale ordonatorilor principali de credite. Rectificărilor bugetelor locale li se vor aplica aceleași proceduri ca și aprobării inițiale a acestora, cu excepția termenelor din calendarul bugetar";.

Apoi, art. 4 din O.G. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii stabilește că ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii, virările de credite bugetare putându-se efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile art. 47 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale art. 49 din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.

Potrivit art. 6 din H.G. 1251/2005 "finanțarea învățământului special și special integrat se face din bugetele județelor unde funcționează unitatea de învățământ special, indiferent de domiciliul copiilor/elevilor/tinerilor cu cerințe educative speciale";. Reclamanta l-a chemat în judecată pe pârâtul C. J.

M. în considerarea raporturilor ce leagă angajatorul- unitatea de învățământ pârâtă-de acest pârât, în condițiile în care raporturile de muncă din sistemul bugetar au, pe lângă latura de drept privat, respectiv raportul concret dintre angajat și angajator, și o latură specifică dreptului public, căci nu se poate face abstracție de faptul că salarizarea cadrelor didactice, ca și a altor categorii de angajați din sistemul bugetar, este stabilită prin lege și asigurată inclusiv de la bugetul de stat .

În consecință, instanța va respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. J. M. .

Examinând actele și lucrările dosarului, T. a reținut următoarele: Reclamanta a fost angajata Școlii Generale pentru Copii cu Deficiențe

G., actualmente preluată de

Ș. G. S. B. M., în funcția de învățătoare, până la data de_ (f.7)

Prin prezenta acțiune reclamanta a solicitat acordarea premiului anual aferent anului 2010, în temeiul Legii-cadru nr. 330/2009.

Potrivit art. 25 din Legea nr. 330/2009, " pentru activitatea desfășurată, personalul beneficiază de un premiu anual egal cu media salariilor de bază sau a indemnizațiilor de încadrare, după caz, realizate în anul pentru care se face premierea. (2) Pentru personalul care nu a lucrat tot timpul anului, premiul anual se acordă proporțional cu perioada în care a lucrat, luându-se în calcul media salariilor de bază brute lunare realizate în perioada în care a desfășurat activitate. (3) Premiile anuale pot fi reduse sau nu se acordă în cazul persoane- lor care în cursul anului au desfășurat activități profesionale nesatisfăcătoare ori au săvârșit abateri pentru care au fost sancționate disciplinar. Aceste drepturi nu se acordă în cazul persoanelor care au fost suspendate sau înlătu- rate din funcție pentru fapte imputabile lor. (4) Plata premiului anual se va face pentru întregul personal salarizat potrivit prezentei legi, începând cu luna ianu- arie a anului următor perioadei pentru care se acordă premiul";.

Aceste dispoziții au fost abrogate de art. 39 pct. W din Legea nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice,

publicată în Monitorul Oficial nr. 877/28 decembrie 2010, care a intrat în vi- goare la data de 1 ianuarie 2011.

De asemenea, prin art. 8 din Legea nr. 285/28 decembrie 2010 privind sa- larizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 878/28 decembrie 2010, s-a prevăzut în mod expres că su- mele corespunzătoare premiului anual pentru anul 2010 nu se mai acordă înce- pând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea majoră- rilor salariale ce se acordă în anul 2011 personalului din sectorul bugetar.

Legiuitorul a stabilit așadar expres faptul că în anul 2011 nu se acordă premiul anual, fondurile aferente acestui premiu fiind redistribuite în vederea acordării majorării salariale de 15% prevăzută pentru întreg personalul buge- tar în anul 2011.

Astfel, sumele de bani destinate plății premiului anual au fost acordate personalului bugetar, însă sub altă formă, respectiv cea a majorărilor aplicate la salariile de bază/indemnizații, în cuantum de 15%.

În acest sens este și expunerea de motive a Legii nr. 285/2010, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2011, cuantumul brut al salariilor de bază/sol- delor funcției de bază/salariilor funcției de bază/indemnizațiilor de încadrare, astfel cum au fost acordate personalului plătit din fonduri publice pe luna oc- tombrie 2010, se majorează cu 15%, iar sumele corespunzătoare premiului anu- al pentru anul 2010 nu se mai acordă începând cu luna ianuarie 2011, acestea fiind avute în vedere la stabilirea acestor majorări salariale prevăzute pentru personalul din sectorul bugetar.

Pe de altă parte, dreptul de a încasa în viitor un salariu într-un anumit cuantum nu este un bun sau un interes patrimonial suficient de caracterizat pentru a intra sub incidența art. 1 din Protocolul nr. 1 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Dreptul de a continua perceperea unui salariu într-un anumit cuantum nu este un drept protejat de art. 1 din Protocolul 1 la C.E.D.O.

Modificarea modalității de acordare a dreptului salarial pretins de recla- mantă s-a făcut prin lege, având în vedere necesitățile și constrângerile cărora trebuie să li se supună politicile publice într-o perioadă de recesiune economi- că.

Curtea de la Strasbourg, în jurisprudența sa, a arătat că este necesar a se distinge între dreptul unei persoane de a primi salariul pentru munca deja pres- tată și dreptul unei persoane de a continua să primească, în viitor, un salariu într-un anumit cuantum.

În Hotărârea din cauza Kechko c. Ucrainei, din 8 noiembrie 2005, Curtea a acceptat că statul are libertatea de a suspenda aplicarea unor prevederi lega- le prin care se acordă salariaților din sistemul public dreptul la anumite benefi- cii, inclusiv salariale. Astfel, Curtea a considerat că nu au greșit instanțele na- ționale care i-au respins reclamantului pretențiile referitoare la acordarea unor majorări de salariu, în considerarea faptului că prin lege fusese suspendată aplicarea prevederilor care le instituiseră.

În același sens, în Hotărârea din cauza Vilho Eskelinen c.Finlandei, din 19 aprilie 2007, se arată că C.E.D.O. " nu conferă niciun drept la a continua perceperea unui salariu într-un anumit cuantum";. Mai departe, cu privire la posibilitatea asimilării unor creanțe cu "valori patrimoniale"; în sensul Convenției, în aceeași hotărâre, Curtea arată că "o creanță nu poate fi considerată ca fiind o "valoare patrimonială"; în sensul art. 1 din Protocolul 1 decât dacă ea are o bază suficientă în dreptul intern";, Or, în cazul de față, prin dreptul intern au fost abrogate dispozițiile privind plata premiului anual.

Raportat la considerentele mai sus-expuse, tribunalul va respinge ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului C. J.

M., invocată de acesta.

Respinge cererea formulată de reclamanta M. Ana, domiciliată în G.

, nr. 38, jud. Maramureș, împotriva pârâților Ș. G. S. B. M. cu sediul în B. M., str. B. Șt. D., nr. 25A și C. J. M., ca nefondată.

Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare la Curtea de Apel

C. .

Pronunțată în ședință publică din data de_ .

PREȘEDINTE ASISTENȚI JUDICIARI GREFIER

G. Brîndușa O. S. D. M. L. P. Ana Christian

Red. dact.G.B/_ .

5. ex. com. 3.ex. /_

Vezi şi alte speţe de dreptul muncii:

Comentarii despre Sentința civilă nr. 840/2013. Salarii și drepturi bănești. Litigiu de muncă