Încheierea de motivare a arestării în cazul Alina Bica. Corupție

Comentarii

0

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Încheierea nr. 635

Dosar nr. 3217/1/2015

Şedinţa din camera de consiliu din 2 septembrie 2015

Completul compus din:

Simona Cristina Neniţa - Judecător de drepturi şi libertăţi

Aurelia Hirt - Magistrat asistent

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - a fost reprezentat de procuror Vladu Minodora.

S-a luat în examinare propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei în dosarul 95/P/2015, privind pe inculpaţii Bica Mihaela Alina şi Pop Şerban.

La apelul nominal, făcut în şedinţă de cameră de consiliu, s-au prezentat inculpaţii Bica Alina Mihaela, asistată de apărători aleşi, avocat Voicu Laura, avocat Caraman Daniel şi avocat Trăilă Doru, şi de apărător desemnat din oficiu, avocat Dulgheru Doina, Pop Şerban asistat de apărător ales, avocat Ştefan Mocanu Viorel, şi de apărător desemnat din oficiu, avocat Dulgheru Doina.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de magistratul asistent, după care, în conformitate cu dispoziţiile art. 91 alin. 4 Cod procedură penală, Judecătorul de drepturi şi libertăţi a constatat încetată delegaţia apărătorului desemnat din oficiu, ca urmare a prezentării apărătorilor aleşi ai inculpaţilor.

Apărătorul ales al inculpatei Bica Alina Mihaela, avocat Laura Voicu, a solicitat amânarea cauzei timp de o oră, pentru a da posibilitatea apărării de a studia dosarul de urmărire penală în vederea pregătirii apărării.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, cu privire la cererea formulată, a arătat că nu se opune admiterii acesteia.

judecătorul de drepturi şi libertăţi a încuviinţat solicitarea apărării şi a suspendat şedinţa de judecată până la ora 09.25.

După reluarea şedinţei de judecată, la apelul nominal, făcut în şedinţă de cameră de consiliu, s-au prezentat inculpaţii Bica Alina Mihaela, asistată de apărători aleşi, avocat Voicu Laura, avocat Caraman Daniel şi avocat Trăilă Doru şi Pop Şerban asistat de apărător ales, avocat Ştefan Mocanu Viorel.

Potrivit dispoziţiilor art.225 alin. 8 Cod procedură penală, Judecătorul de drepturi şi libertăţi a adus la cunoştinţa inculpaţilor infracţiunile de care sunt acuzaţi şi dreptul de a nu face nicio declaraţie, atrăgându-le atenţia că ceea ce declară poate fi folosit împotriva acestora.

Inculpatul Pop Şerban a învederat instanţei că nu doreşte să dea declaraţie, prevalându-se de dreptul la tăcere, manifestarea de voinţă a acestuia fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.

In conformitate cu dispoziţiile art.225 alin. 7 Cod procedură penală, Judecătorul de drepturi şi libertăţi a procedat la ascultarea inculpatei Bica Alica Mihaela, cu privire la faptele de care este acuzată şi motivele pe care se întemeiază propunerea de arestare preventivă, declaraţia dată fiind consemnată în scris şi ataşată la dosarul cauzei.

Nemaifiind alte cereri de formulat, Judecătorul de drepturi şi libertăţi a acordat cuvântul în dezbateri asupra propunerii de arestare preventivă.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a solicitat admiterea propunerii de arestare preventivă a inculpaţilor Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban, astfel cum a fost formulată prin referatul parchetului.

în ceea ce o priveşte pe inculpata Bica Alina Mihaela, a învederat că, în sarcina acesteia se reţine săvârşirea infracţiunilor de luare de mită şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu.

A arătat că, din materialul probator existent în cauză, respectiv declaraţiile martorului denunţător Mihăilescu Ionuţ, ale coinculpatului Simu Horia, precum şi din declaraţiile altor persoane, rezultă următoarea situaţie de fapt:

Inculpatul Pop Şerban s-a adresat de mai multe ori inculpatului Simu Horia - care avea un dosar la DIICOT, în care se pronunţase o soluţie de netrimitere în judecată, infirmată ulterior - spunându-i că poate obţine o soluţie de netrimitere în judecată, dacă va da o sumă de 1,5 milioane de curo. Inculpatul Simu Horia a arătat că nu poate să dea această sumă de bani şi, în aceste împrejurări, între inculpaţii Pop şi Simu au avut loc mai multe întâlniri. Astfel, într-una dintre întâlniri, inculpatul Pop Şerban i-a relatat inculpatului Simu Horia ca persoane importante i-au spus că poate obţine această soluţie şi că, în caz contrar, se va expune unei măsuri privative de libertate, atât el cât şi soţia acestuia. Inculpatul Simu Horia i-a spus acestuia că sub nu poate obţine această sumă, având loc, astfel, negocieri asupra sumei de bani, ajungându-se în final la suma de 230.000 euro. în aceste împrejurări, inculpatul Simu Horia a procurat suma de 150000 de euro, pe care a remis-o inculpatului Pop Şerban, într-un plic, prin intermediul unei martore, respectiv Dumitru Camelia. Diferenţa de bani, până la 230.000 de euro, a fost remisă în baza unor contracte de asistenţă juridică încheiate cu societatea de avocatură în care activa şi inculpatul Pop Şerban, urmând ca societăţile lui Simu Horia să remită tranşe lunare de câte 4000 de euro.

Inculpatul Pop Şerban a luat legătura cu denunţătorul Mihăilescu Ionuţ şi i-a transmis acestuia că ar dori să se întâlnească cu procurorul şef DIICOT, pentru a-1 sprijini pe un client al său, care are un dosar la DIICOT. De asemenea, inculpatul Pop Şerban i-a spus că are delegaţie în dosarul respectiv şi poate să vină să-l reprezinte pe Simu Horia, fără să creeze suspiciuni.

Denunţătorul a arătat că, iniţial inculpata Bica Mihaela nu a dat importanţă solicitării inculpatului Pop Şerban, însă, conform declaraţiei date, denunţătorul Mihăilescu Ionut s-a aflat ulterior într-un local unde erau atât inculpata Bica Mihaela cât şi inculpatul Pop Şerban, care au avut o discuţie particulară.

După această discuţie, în cursul lunii iunie 2014, Bica Mihaela Alina l-a chemat în biroul său pe procurorul Voineag Marius şi i-a comunicat că Inspecţia Judiciară urmează să efectueze un control cu privire la dosarele vechi şi, în consecinţă, i-a solicitat să dispună o soluţie în acel dosar.

în declaraţiile date, procurorul Voineag Marius a arătat că i-a adus la cunoştinţă inculpatei Bica Alina că nu are posibilitatea să dea o soluţie în dosar, întrucât a făcut o cerere de comisie rogatorie şi, în funcţie de aceasta, ar putea să previzioneze o soluţie. De asemenea, a arătat că a avut două discuţii cu inculpata Bica Alina Mihaela, după care acesta a făcut cerere de redistribuire a dosarului, iar dosarul a fost redistribuit, procedural, unui alt procuror, respectiv Purcărin Cătălin, care, anterior, emisese soluţia de clasare.

Din declaraţiile procurorului Purcărin Cătălin rezultă că acesta a avut o discuţie cu inculpata Bica Alina Mihaela, care i-a spus că există presiune din partea Inspecţiei Judiciare, cu privire la dosarele nesoluţionate. Procurorul Purcărin Cătălin a dat o soluţie clasare şi a recunoscut că nu a analizat în niciun fel probele care erau administrate

de la data infirmării soluţiei de clasare.

Ulterior, martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ a primit copia soluţiei de la inculpata Bica Alina Mihaela şi a remis-o inculpatului Pop Şerban, primind suma de bani de 20.000 de euro, din care a reţinut o datorie pe care o avea către Pop Şerban, de 2500 de euro. Ulterior remiterii sumei de bani, denunţătorul Mihăilescu Ionut s-a întâlnit cu inculpata Bica Alina Mihaela şi i-a remis suma de bani.

A susţinut că declaraţiile denunţătorilor se coroborează cu declaraţiile inculpatului Simu Horia şi ale procurorilor Voineag Marius şi Purcărin Cătălin, din care rezultă că inculpata Bica Alina Mihaela avea un interes cu privire la dosarul respectiv. De asemenea, rezultă că inculpata a primit suma respectivă de bani pentru soluţia dispusă, astfel că a avut un interes în emiterea soluţiei. Cum infracţiunea de luare de mită este o infracţiune gravă, discuţiile s-au purtat prin intermediari, dar coroborând declaraţiile succesive ale denunţătorilor, ale procurorilor şi ale celorlalţi martori rezultă că fapta există.

Faţă de aceste aspecte, a susţinut că la dosar sunt suficiente probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit faptele reţinute în sarcina acesteia, fapte ce prezintă o gravitate deosebită, în cauză fiind întrunite condiţiile prevăzute de art. 202, art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, care impun luarea măsurii arestării preventive, precum şi condiţia proporţionalităţii între gravitatea faptelor şi măsura preventivă a arestării preventive.

De asemenea, a arătat că măsura este necesară pentru buna desfăşurare a procesului penal, iar declaraţia dată de inculpată nu are suport probator.

Cu privire la inculpatul Pop Şerban, a arătat că se conturează existenţa faptei de dare de mită în modalitatea arătată, fiind întrunite condiţiile prevăzute de lege. Cu privire la situaţia de fapt, a arătat că inculpatul Pop Şerban l-a determinat pe inculpatul Simu Horia să încheie contracte de asistenţă juridică în valoare de 80000 de euro, iar după primirea sumei de bani de către inculpată societatea de avocatură nu a mai solicitat suma de 4.000 euro lunar de la cele două societăţi.

A susţinut că, având în vedere poziţia pe care a avut-o inculpata Bica Alina Mihaela, de procuror şef în cadrul DIICOT, precum şi faptul că inculpatul Pop Şerban are pregătire juridică, cunoscând gravitatea faptelor, lăsarea acestora în stare de libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică. Astfel, prin faptele inculpaţilor, s-a adus atingere întregului corp al procurorilor, inducându-se ideea că anumite persoane din sistemul judiciar sunt capabile să negocieze soluţii pe seama unor persoane care au o anumită notorietate şi forţă economică sau un avocat este dispus să săvârşească astfel de fapte pentru a obţine anumite soluţii.

Concluzionând, a solicitat admiterea propunerii parchetului şi în consecinţă arestarea preventivă a inculpaţilor.

Apărătorul ales al inculpatei Bica Alina Mihaela, avocat Laura Voicu, având cuvântul, a susţinut că, la acest termen de judecată sunt puse în balanţă declaraţia inculpatei Bica Alina Mihaela şi denunţul formulat de către Mihăilescu Ionuţ, însă, practic, singura probă incriminatoare este denunţul celui din urmă.

A susţinut că, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, la pagina 14, se arată de către procurorul de caz că nu a existat un control al Inspecţiei Judiciare din cadrul CSM, însă la pag. 239 din voi, 1 de urmărire penală există adresa nr. 4548/IJ/2015, trimisă procurorului de caz la data de 12.08.2015 şi o copie a raportului de control efectuat de CSM. Rezultă astfel că procurorul Voineag Marius nu a fost influenţat, nu s-au exercitat presiuni asupra acestuia din partea procurorului şef al DIICOT, Alina Bica. De asemenea, din declaraţiile date de procurorii Voineag Marius, Codruţa Trandafir şi Purcărin Cătălin, rezultă, în mod indubitabil, că s-a efectuat un control al CSM, iar inculpata Bica Alina, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a pus presiune pe toţi procurorii din subordine, solicitând ca toate dosarele vechi să fie soluţionate. Pe lista de grefă, ce cuprindea cele 82 de dosare vechi, nesoluţionate, solicitată de către inculpata Bica Alina, se afla şi dosarul în discuţie.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul în replică, a susţinut că Inspecţia Judiciară din cadrul CSM nu a efectuat un control punctual stabilit, ci la acea dată se desfăşurau inspecţii, la diferite unităţi de parchet din ţară. Inculpata Bica Alina s-a prevalat de aceste zvonuri şi a exercitat presiuni, întrucât acest dosar fiind din 2012 nu îndeplinea condiţiile de verificabilitate.

Apărătorul ales al inculpatei Bica Alina Mihaela, având cuvântul, în continuare, a arătat că actele de urmărire penală efectuate în 2006-2007 în dosarul DIICOT, au fost clasate odată, în 29.02.2012, soluţia fiind confirmată de către procurorul şef de la acel moment. La data de 28.11.2012, la 9 luni de la clasare, procurorul Hosu Georgiana a infirmat parţial soluţia de clasare, doar cu privire la Horia Simu şi câteva persoane, deşi plângerea Bancpost era tardiv formulată, iar din anul 2012 până în anul 2014 nu s-a efectuat niciun act de urmărire penală în dosar.

A apreciat că declaraţia dată de procurorul Voineag Marius este supusă dubiului, în fapt acesta a solicitat redistribuirea dosarului, iar dosarul a fost redistribuit procurorului Purcărin Cătălin, având în vedere volumul de muncă al fiecărui procuror şi faptul că acesta cunoştea deja dosarul.

Referindu-se la denunţătorul din cauză, Mihăilescu Ionut, a susţinut că, într-un alt dosar de urmărire penală a asistat la audierea acestuia de către procurori şi, deşi iniţial acesta a susţinut că inculpata Bica Alina nu are nicio implicare în dosarul respectiv, ulterior, a revenit şi a afirmat că va spune ce vor procurorii, numai să fie lăsat să plece acasă. Astfel, în timp ce era încarcerat, denunţătorul a înţeles să dea o declaraţie mincinoasă, în sensul că inculpata Bica Alina a primit bani, în condiţiile în care niciunul dintre ceilalţi martori nu afirmă acest lucru, confirmând de fapt că inculpata Bica Alina dorea ca toate dosarele vechi să fie soluţionate, iar beneficiul obţinut de către denunţător, în urma denunţului formulat, rezultă din precizările făcute de DNA cu privire la rechizitoriul din dosarul „Bica 2".

A susţinut că, propunerea de luare a măsurii arestării preventive a inculpatei, formulată doar în baza unui denunţ, este excesivă, inoportună şi disproporţionată. Dacă inculpata ar fi prezentat pericol social, DNA ar fi formulat această propunere de arestare preventivă imediat după ce faţă de aceasta s-a dispus de către instanţă măsura preventivă a controlului judiciar, respectiv 21.04.2015.

A arătat că, potrivit Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, gravitatea faptei pentru care o persoană este cercetată, nu justifică luarea măsurii arestului preventiv. Prin urmare, luarea acestei măsuri preventive faţă de inculpată este inoportună şi excesivă, întrucât are la bază doar denunţul mincinos formulat în cauză.

Cel de-al doilea apărător ales al inculpatei Bica Alina, avocat Daniel Caraman, având cuvântul, a susţinut că propunerea de arestare preventivă formulată de către parchet este netemeinică şi nelegală, având în vedere situaţia premisă.

Astfel, sub aspectul legalităţii redeschiderii dosarului DIICOT, a solicitat să se constate că soluţia de redeschidere este pronunţată împotriva sau în pofida dispoziţiilor constituţionale, respectiv este vorba de o soluţie pronunţată de judecătorul fondului, fără participarea procurorului şi a părţilor.

în acest sens, cu referire la situaţia premisă, apărătorul a arătat ca, în cauză, cercetările efectuate de DNA au început în data de 17 februarie 2015, ca urmare a denunţului formulat de către Mihăilescu Ionuţ. Ori, de la acel moment şi până în prezent, au fost efectuate demersuri pe linia verificării legalităţii soluţiei şi a existenţei situaţiei premisă, pentru a stabili dacă rezultă presupunerea rezonabilă că inculpata Bica Alina şi-a încălcat atribuţiile de serviciu, determinând fără vinovăţie pe procurorul de caz să dispună o anumită soluţie în dosarul DIICOT, Şi/ pe de altă parte, dacă determinarea a avut un stimulent, redat în referatul cu propunerea de arestare preventivă sub forma unei recompense, care, din punctul său de vedere, nu face parte din elementul material al infracţiunii prevăzute de art.289 Cod penal.

A susţinut că, în referat, fapta astfel cum este prezentată, se raportează la un obţinerea unui beneficiu ulterior de către inculpată, care în prezent nu mai este incriminată. Din punctul său de vedere, acceptarea de foloase, respectiv toate acţiunile anterioare beneficiului, stabilirii rezoluţiei infracţionale, pot constitui elemente ale infracţiunii de luare de mită, iar tot ce este ulterior, astfel cum se susţine în referatul cu propunerea de arestare preventivă, nu poate face obiectul incriminării, aşa cum rezultă din textul de lege.

A susţinut că, la acest moment, când se are în vedere aparenţa probelor, acestea sunt neconvingătoare, în ceea ce priveşte rezoluţia infracţională de acceptare de către inculpata Bica a unui folos material, pentru a determina pe cineva să-şi încalce atribuţiile de serviciu, afirmaţiile din referatul cu propunerea de arestare preventivă fiind neconforme cu declaraţiile date de inspectorul CSM şi de procurorii Voineag Marius şi Purcărin Cătălin.

A mai arătat că şi în ceea ce priveşte cea de-a doua infracţiune, care este situaţia premisă a presupusei luări de mită, trebuie stabilit dacă este vorba de o determinare, fără vinovăţie, la comiterea unui abuz în serviciu sau este vorba de o ipoteză privind favorizarea unui infractor. Nu rezultă dacă inculpata şi-a încălcat sau nu atribuţiile de serviciu, având în vedere că se retine că aceasta avea atribuţii să verifice şi să ia măsuri în vederea accelerării procedurilor în cadrul direcţiei pe care o coordona. Deci, cu alte cuvinte, inculpata şi-a îndeplinit, în mod ritos, atribuţiile de serviciu. în aceeaşi măsură, este discutabil dacă o soluţie adoptată de procuror, supusă controlului ierarhic, poate fi considerată o abatere din punct de vedere judiciar penal, având în vedere că există o independenţă a procurorului în aprecierea elementelor dintr-un dosar.

In dosarul cauzei, la acest moment, temeiurile privitoare la rezoluţia infracţională, ca urmare a celeilalte situaţii conexe, corelativ cu modalităţile alternative de descoperire a acestei fapte, prin denunţuri care succesiv să fie completate sau infirmate, conduc la o singură concluzie, respectiv, că nu este fixat în timp momentul la care s-a luat rezoluţia infracţională, pentru a stabili calificarea faptei.

De asemenea, din întregul probatoriu administrat în cauză nu rezultă localizarea în timp şi nici datele care conduc la concluzia că s-au remis sumele de bani.

Procurorul de caz a susţinut că rezoluţia infracţională este anterioară, împrejurare care însă nu este dovedită, ba mai mult, momentul consumării infracţiunii s-a stabilit la momentul plăţii recompensei, atunci când inculpata Bica s-a întâlnit, în apartamentul său, cu denunţătorul Mihăilescu Ionuţ pentru a-i remite acei bani. Ori, nicio împrejurare nu este plauzibilă.

In referatul cu propunerea de arestare preventivă se prezintă trei tipologii de descriere a activităţii inculpatei, că aceasta s-a implicat şi că dorea o soluţie în dosarul respectiv, influenţându-1 pe procurorul Purcărin Cătălin, că a pus la cale un mecanism extrem de inteligent, creându-i impresia procurorului Purcărin Cătălin că se va efectua un control de către Inspecţia Judiciară. Ori, la acel moment, având în vedere intrarea în vigoare a noilor codurilor, se vorbea de necesitatea accelerării procedurilor.

A subliniat faptul că, în raport de actele dosarului, cele două elemente constitutive ale infracţiunii de corupţie nu sunt dovedite, respectiv stabilirea momentului şi a modalităţii concrete în care s-a realizat elementul material, ori rezoluţia infracţională, ori suprapunerea între rezoluţia infracţională şi momentul remiterii sumei, şi, totodată, nici ceea ce înseamnă componenta premisă, respectiv să îndeplinească sau să nu îndeplinească un act privitor la serviciu.

Astfel, sesizarea parchetului nu este justificată, neexistând elemente care să conducă la presupunerea rezonabilă că s-au comis

aceste infracţiuni.

Pe cale de consecinţă, a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă, având în vedere că, la acest moment, faţă de inculpată este instituită măsura controlului judiciar în alte două cauze penale, fiind astfel supravegheată, în ceea ce priveşte conduita acesteia în societate, neexistând nici posibilitatea de a influenţa în vreun fel bunul mers al anchetei penale.

Cel de-al treilea apărător ales al inculpatei Bica Alina, avocat Dorn Trailă având cuvântul, a susţinut că, raportat la temeiul de drept indicat în referatul de propunere arestare preventiva, respectiv art. 223 alin 2 raportat la art.202 Cod procedură penală, în cauză trebuie stabilit dacă la acest moment se impune luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpata Bica Alina.

A arătat că instanţa urmează să analizeze dacă existe probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit o infracţiune din categoria celor enumerate la art 223 alin.2 Cod procedură penală.

Astfel, în ceea ce priveşte infracţiunea de participa ţie improprie sub forma determinării cu intenţie a săvârşirii, fără vinovăţie, a infracţiunii de abuz în serviciu de către o altă persoană, respectiv de către procurorul care a dispus clasarea cauzei, a susţinut că nu există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit această infracţiune, temporal poziţionată în iunie - iulie 2014, finalul fiind în 9 iulie 2014, când s-a dispus propunerea clasare a dosarului privitor la Horia Simu. A susţinut că este aplicabil principiul „Testis unus, testis nullus", arătând că proba cu un singur martor nu poate valora juridic, în cauză aceasta necoroborându-se cu alte declaraţii.

A învederat că, în declaraţia aflată la fila 242 paragraful 3 din volumul I din dosarul de urmărire penală, procurorul Voineag Marius a arătat că nu i s-a cerut clasarea sau o altă soluţie în acea cauză, însă la pagina 14 din referatul cu propunere este menţionată interpretarea proprie a procurorului DNA, ceea ce reprezintă o adăugare forţată la un material probator inexistent.

Cu privire la cea de-a doua infracţiune de care este acuzată inculpata, care constă în pretinsa primire a sumei de 17 500 euro, prin intermediul lui Ionuţ Mihăilescu, ulterior exercitării de către inculpată a atribuţiilor sale de serviciu, a arătat că, începând cu luna mai 2013, cu privire la aceasta existau mandate de interceptare, aproape lunare, fiind în atenţia DNA, pentru prevenirea şi combaterea anumitor fapte de corupţie pe care se considera că aceasta ar fi putut să le săvârşească.

A mai învederat că, la fila 12 din referatul cu propunere de arestare preventivă se arată că, în cursul aceluiaşi an, la o dată ulterioară, denunţătorul Ionuţ Mihăilescu s-ar fi întâlnit cu inculpata Alina Bica în incinta localului Traffic din zona Alba Iulia, iar acolo l-ar fi observat şi pe inculpatul Şerban Pop, care ar fi comunicat cu inculpata.

Cu privire la acest aspect, apărătorul a solicitat să se aibă în vedere că este o simplă afirmaţie a denunţătorului, nedovedită. La acel moment, cu privire la Alina Bica, exista un mandat de interceptare, aceasta fiind în permanenţă urmărită, însă la dosar nu există înregistrarea acelei discuţii, în condiţiile în care, Curtea de Apel Bucureşti încuviinţase cererea de supraveghere permanentă a numiţilor Mihăilescu Ionuţ, Marius Stoica şi Şerban Pop.

Cu privire la momentul consumării efective a infracţiunii care s-ar fi săvârşit la data de 8 noiembrie 2014, a arătat că, în condiţiile în care inculpata era urmărită, nu există nici un mijloc material de probă cu privire la remiterea sumei de 17 500 euro, deşi se putea organiza un flagrant.

A învederat că, la fila 20 din referatul cu propunere de arestare preventivă se face referire la credibilitatea martorului denunţător, însă, în opinia apărării, martorul a declarat ce a dorit DNA., relevantă fiind împrejurarea că, deşi martorul denunţător fusese trimis în judecată în dosarul „Bica 2", parchetul a făcut ulterior o îndreptare de eroare materială la rechizitoriu, retrăgând o parte din acuzaţii, ceea ce constituie o situaţie inedită în activitatea DNA.

Faţă de toate aceste aspecte, a susţinut că nu este îndeplinită condiţia premisei prevăzută art. 223 alin.2 Cod procedură penală, neexistând probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata a săvârşit cele două infracţiuni, cu excepţia condiţiei referitoare la pedeapsa care trebuie să fie mai mare de 5 ani.

A mai susţinut că nici măcar scopul general al măsurilor preventive, prevăzut de art. 202 Cod procedură penală, nu este îndeplinit, inculpata nemanifestând intenţia de a se sustrage, iar în ceea ce priveşte teza finală, prevăzută la art. 223 alin. 2 Cod procedură penală, conform căreia este necesară privarea de libertate pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, apărătorul a arătat că reprezintă o instituţie mult prea uzitată.

Apărătorul ales al inculpatului Pop Şerban, avocat Viorel Mocanu, având cuvântul, a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă, în temeiul art. 227 alin. 1 Cod procedură penală, precizând că nu solicită să se dispună altă măsură preventivă faţă de inculpat.

A arătat că referatul cu propunere de arestare preventivă nu este întemeiat, raportat la actele de urmărire penală efectuate şi la materialul probator, întrucât nu există indicii cu privire la săvârşirea de către inculpat a infracţiunii de complicitate la dare de mită.

Astfel, din cele şase volume de urmărire penală, patru volume vizează dosarul DNA, iar două volume vizează dosarul DIICOT-ului, în care s-a dat soluţia de clasare. în cele patru dosare de la DNA au fost administrate probe, respectiv opt declaraţii de martori, unul fiind cu identitate protejată, pe de o parte, iar pe de altă parte există denunţul lui Mihăilescu Ionuţ, cât şi declaraţia inculpatului Simu Horia. De asemenea, un volum de urmărire penală conţine acte referitoare la activitatea juridică pe care societatea de avocatură a inculpatului Pop Şerban a prestat-o pentru cele două societăţi ale inculpatului Simu Horia, iar un alt volum conţine procesele- verbale de redare a măsurilor operative, care au fost dispuse în această cauză.

A învederat că, în ceea ce priveşte infracţiunea reţinută în sarcina inculpatului Pop Şerban, în referatul parchetului se susţine că pretinderea şi luarea sumei, care ulterior a fost remisă cu titlul de mită, este dovedită de declaraţia coinculpatului denunţător Simu Horia şi de denunţul formulat de inculpatul Mihăilescu Ionuţ, care era arestat în perioada respectivă.

A mai arătat că, din declaraţia martorei Camelia Dumitru, aflată la filele 45-47 voi. I dosar u.p. rezultă că a aceasta a participat la discuţiile în care inculpatul Pop Şerban solicita suma de 1.500.000 euro, iar ulterior a remis, la solicitarea inculpatului Horia Simu, un plic de 150.000 euro. în volumul IV, fila 5 procurorul a precizat că martora Dumitru Camelia a remis suma de 15.000 euro, şi nu 150.000 euro. Prin referat (filele 7,8) parchetul a înlăturat o parte din depoziţia coinculpatului Simu Horia dată în data de 19.08.2015, cu privire la stabilirea sumei de 1.500.000 de euro, precizând că rămâne în afara contextului probator stabilirea acestei sume.

A susţinut că afirmaţiile din denunţul martorului Mihăilescu Ionuţ nu se coroborează cu niciun mijloc probator.

Cu privire la măsurile operative dispuse în această cauză, a învederat că la dosar nu se regăsesc în interceptări sau filaje, date privitoare la relaţia infracţională cu inculpata Alina Bica cu martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ şi nici cu celălalt coinculpat Simu Horia.

A solicitat să se observe că toate supoziţiile, în legătură cu presupusele fapte penale, au la bază declaraţiilor a doi martori denunţători şi cea a martorei Dumitru Camelia, acestea fiind singurele elemente din care rezultă că inculpatul a solicitat aceşti bani, din care i-ar fi remis ulterior o sumă şi denunţătorului Mihăilescu Ionut.

Cu privire la activitatea juridică efectiv prestată de societatea de avocatură pe care o coordonează inculpatul, la filele 100,105, sunt declaraţiile celor doi colegi avocaţi, Vrabie Mihaela şi Nită Liviu Marius, care arată efectiv cum au ajuns aceste contracte de asistentă juridică în patrimoniul casei de avocatură şi ce au prestat, fiind indicate în referat ca şi mijloc de probă împotriva inculpatului, însă din lecturarea acestora se dovedeşte contrariul. Faptul că suma nu a mai fost plătită ulterior de către cele două societăţi, pentru serviciile de asistenţă şi reprezentare juridică acordată acestora în procesele comerciale, se datorează intrării celor două societăţi în procedura insolvenţei şi a reducerilor costurilor de către lichidatorul judiciar care nu mai a dispus efectuarea acestor plăţi.

A mai subliniat că, aşa cum a precizat şi coinculpata Bica Alina între Pop şi inculpatul Mihăilescu Ionuţ era o stare de duşmănie şi că la dosarul de urmărire penală nu sunt prezente înregistrări şi imagini referitoare la întâlnirile pe care se pretinde că le-au avut inculpatul Pop Şerban cu martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ, lipseşte pretinsul sms dat de inculpat către inculpata Bica Alina, iar cele trei mijloace de probă nu pot să contrabalanseze probele care sunt în favoarea inculpatului, din care rezultă activitatea juridică efectiv prestată.

Concluzionând, a solicitat respingerea propunerii de luare a măsurii arestării preventive a inculpatului.

Inculpatul Pop Şerban, având ultimul cuvânt, a solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă, precizând că este nevinovat de acuzaţiile care i se aduc, fiind o înlănţuire de evenimente în care singura sa culpă ar fi alegerea unor anturaje nepotrivite, respectiv persoanele din compania coinculpatului Simu Horia.

A precizat că, situaţia în care se află afectează reputaţia colegilor săi de la biroul de avocatură, care au muncit ani de zile pentru această firmă, iar mediatizarea excesivă a acestui cazul reprezintă finalul carierei sale profesionale ca avocat.

A mai învederat că, în urmă cu trei luni de zile, a fost convocat de procurorul Popovici la DNA, care i-a descris situaţia aşa cum a fost prezentată în denunţul formulat de martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ, transmiţându-i că denunţătorul este o persoană neserioasă, necredibilă care îi doreşte răul, oferindu-i-se calitatea de denunţător, martor.

în combaterea faptelor prezentate în denunţ a acceptat confruntarea cu Mihăilescu Ionuţ, iar ulterior acelei confruntări, au fost ridicate de către Direcţia Naţională Anticorupţie documente de la sediul firmei de avocatură, iar sub acest aspect nu s-a implicat personal, ci doar cei doi colegi care au derulat litigiile respective.

Raportat la situaţia personală, a arătat că are în întreţinere cinci copii, doi majori şi trei minori, iar comportamentul său se circumscrie capacităţii sale de a proteja aceşti copii. Provine dintr-o familie în care partea de justiţie a fost o valoare apreciată, tatăl său fiind profesor universitar la Facultatea de Drept din Bucureşti.

A învederat că, situaţia în care se află îl afectează total, va trebui în viitor să se retragă din profesie sau cel puţin din cabinetul de avocatură, care îşi desfăşoară activitatea de 15 ani, având contracte cu instituţii importante.

A precizat că nu a avut cauze penale, a acordat asistenţă juridică numai în dosare civile, iar datorită poziţiei sale din cadrul ANAF s-a abţinut să încheie contracte în cauze comerciale şi pentru a preveni un conflict de interese.

Inculpata Bica Alina, având ultimul cuvânt, a arătat că achiesează la concluziile apărătorilor săi.

A învederat că este un procuror în legătură cu care, timp de 17 ani de zile, nu a existat nici un denunţ sau o afirmaţie, din partea vreunei persoane, că ar fi săvârşit un abuz.

A arătat că, de când a fost numită la conducerea DIICOT a devenit „infractoarea şefă", deşi toate structurile de securitate ale statului, începând cu SRI, DNA au filat-o şi interceptat-o, timp de un an şi jumătate, permanent, însă contrar acestui fapt nu există, cu privire la toate presupusele fapte, o singură imagine care să le confirme.

A precizat că a fost arestată timp de 5 luni şi fiind arestată într-un dosar, ulterior a fost arestată preventiv şi în cel de al doilea dosar, însă de tratamentul care i s-a aplicat de DNA nu au beneficiat şi alte persoane acuzate, edificator fiind cazul inculpatului Simu Horia, persoana care în prezenta cauză se pretinde că a oferit mită şi faţă de care nu s-a solicitat luarea măsurii preventive.

A menţionat că a fost sub măsura controlului judiciar pe o perioadă de cinci luni de zile, timp în care, organele de urmărire penală puteau finaliza cercetările şi trimite dosarul la instanţă.

A susţinut că răfuielile de natură personală şi profesională sunt transpuse în înscenări şi în dosare penale.

Cu privire la avantajele obţinute denunţătorul Mihăilescu Ionuţ în urma denunţului formulat, a învederat că, în rechizitoriul dosarului „Bica 2", pe circa 10 pagini este descrisă presupusa faptă săvârşită împreună acesta, s-a dispus trimiterea în judecată pentru două infracţiuni de complicitate la luare de mită, s-au propus martori în dispozitiv, iar ulterior DNA, prin precizările făcute, a renunţat la o parte din acuzaţii, în ceea ce-1 priveşte pe Mihăilescu.

In dovedirea acestei ultime susţineri, inculpata Bica Alina a solicitat depunerea la dosar a unui înscris.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, a arătat că nu se opune depunerii înscrisului la dosarul cauzei.

Judecatoml de drepturi şi libertăţi a încuviinţat depunerea înscrisului la dosar.

JUDECĂTORUL DE DREPTURI ŞI LIBERTĂŢI:

Asupra cauzei penale de faţă:

în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin propunerea de arestare preventivă nr.95/P/2015, înregistrată pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 1 septembrie 2015, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie, în temeiul dispoziţiilor art.224 din Codul de procedură penală a solicitat arestarea preventivă, pe o perioadă de câte 30 de zile a inculpaţilor Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban, de la data de 2 septembrie 2015pentru săvârşirea infracţiunilor de:

I. luare de mită prev. de art. 289 C pen. rap. la art. 6 din Legea 78/2000 cu aplic. art. 7 lit. b din Legea 78/2000, constând în aceea că, în calitate de procuror şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a acceptat şi a primit indirect, de la Simu Horia suma de 17.500 euro la data de 8 noiembrie 2014, ca recompensă pentru că, în legătură cu atribuţiile sale de serviciu a determinat soluţionarea dosarului nr.335/D/P/2012 prin clasare corespunzător interesului persoanei cercetate în acest dosar, Simu Horia. Suma de bani a fost remisă de Simu Horia indirect, respectiv prin intermediul complicelui, inculpatul Pop Şerban care l-a rândul său a realizat legătura cu inculpata prin intermediul martorului denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin;

II. participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.52 alin.3 raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal, constând în aceea că, în calitate de procuror şef al Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a determinat, cu încălcarea îndatoririlor de serviciu

soluţionarea dosarului nr.335/D/P/20I2, prin clasare, la data de 9.07.2014, contrar probelor administrate în cauză şi numai în interesul numitului Simu Horia. Ca urmare a demersului inculpatei BICA ALINA MIHAELA, a fost dispusă soluţia de clasare în dosarul nr.335/D/P/2012 de către procurorul Purcărin Cătălin, care a acţionat fără vinovăţie; şi Pop Şerban pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la infracţiunea de dare de mită prevăzută de art.48 alin.l raportat la art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, constând în aceea că, în vederea realizării interesului numitului Simu Horia de soluţionare a dosarului nr.335/D/P/2012, din suma de aproximativ 230.000 euro primită de la mituitor a remis martorului denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin, la începutul lunii noiembrie 2014, suma de 20.000 euro iar înţelegerea infracţională dintre complicele POP ŞERBAN şi martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin a fost ca suma de 20.000 euro să fie remisă de către cel din urmă procurorului şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, numita Bica Alina Mihaela, ca răsplată pentru că aceasta a determinat soluţionarea dosarului nr.335/D/P/2012 în care era cercetat numitul SIMU HORIA printr-o soluţie de clasare, de la data de 02 septembrie 2015 până la 01 octombrie 2015, inclusiv.

S-a apreciat că sunt incidente dispoziţiile art.223 alin.2 din Codul de procedură penală.

În referatul parchetului, s-au reţinut următoarele:

În dosar cu nr.95/P/2015, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem la data de 25.02.2015 ora 15.40 sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită prevăzută de art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 şi luare de mită prevăzută de art.289 Cod penal raportat la art.6 şi 7 lit. b din Legea nr .78/2000. (filele 1-3 voii u.p).

Prin ordonanţele din datele de 19 august 2015, respectiv 31 august, 2015 cercetările au fost extinse cu privire la infracţiunile de complicitate la dare de mită prevăzută de art.48 alin.l Cod penal raportat la art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.52 alin.3 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 297 alin. 1 Cod penal.(filele 4-5 voii u.p).

Prin ordonanţele din datele de 19.08.2015, respectiv 1.09.2015 s-a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale faţă de suspecţii persoane fizice: SIMU HORIA sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită prevăzută de art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, POP ŞERBAN, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de complicitate la dare de mită prevăzută de art.48 alin.l raportat la art.290 Cod penal raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, BICA ALINA MIHAELA sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită prev. de art.289 teza II C. pen. rap. Ia art. 6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.7 lit.b din Legea nr.78/2000 şi participaţie improprie sub forma determinării cu intenţie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu prevăzută de art.52 alin.3 raportat la art/132 din Legea nr.78/2000 rap. la art.297 alin.l Cod penal cu aplicarea dispoziţiilor art.38 alin.l Cod penal.f filele nr.29 - 32 voii u.p; filele 39 - 42; filele 68 -70 voi A u.p ).

Infracţiunea de dare de mită săvârşită de SIMU HORIA cu participarea lui POP ŞERBAN în calitate de complice în legătură cu dosarul nr.335/D/P/2012 şi infracţiunea de luare de mită săvârşită de BICA ALINA MIHAELA:

Activitatea infracţională referitoare la acuzaţiile aduse celor trei inculpaţi: Bica Alina Mihaela, Simu Horia şi Pop Şerban a avut loc într-o succesiune temporală şi prin forme de participaţie, dovedite prin probele administrate în cursul urmăririi penale, aşa cum vom descrie în cele ce urmează.

Activitatea infracţională şi intermedierea relaţiilor între cei trei inculpaţi, finalizată cu primirea pentru sine a sumei de 17.500 euro în data de 8.11.2014, de către Bica Alina Mihaela, s-a derulat din primăvara anului 2014, pe parcursul a 8 luni. Această activitate infracţională a fost circumscrisă folosului bănesc obţinu t de către Bica Alina Mihaela, ca mită şi s-a aflat în strânsă legătură cu urgentarea şi soluţionarea prin clasare a dosarului nr.335/D/P/2012 corespunzător interesului numitului Simu Horia, care a fost vizat de cercetările din acest dosar.

Astfel, în fapt la data de 8 noiembrie 2014, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Bica Alina Mihaela a primit, pentru sine, în mod indirect, prin intermediul martorului denunţător, Mihăilescu Ionuţ Florentin, suma de 17.500 euro din totalul sumei de 20.000 euro, pe care, în calitate de interpus martorul denunţător a primit-o de Ia complicele Pop Şerban, care a acţionat ca intermediar al mituitorului Simu Horia. Această sumă a reprezentat o parte din totalul sumei de 230.000 euro ce a fost dată de numitul Simu Horia în tranşe, complicelui Pop Şerban, pentru ca acesta la rândul său să o remită pentru clasarea dosarului nr. 335/D/P/2012.

în dosarul nr.335/D/P/2012 Simu Horia era cercetat pentru comiterea infracţiunilor de constituire grup infracţional organizat,

delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, spălare de bani, cu un prejudiciu potenţial de 30.000.000 dolari.

împrejurările în care au fost comise faptele de dare şi complicitate la dare de mită în legătură cu soluţionarea dosarului nr. 335/D/P/2012 aflat pe rolul DIICOT:

Premisa desfăşurării activităţii infracţionale de dare/luare de mită a constituit-o iniţiativa complicelui infracţiunii de dare de mită, Pop Şerban, care a fost cel activ în acest târg al corupţiei, în care interesul mituitorului, mituitului, intermediarului şi interpusului realizează elementele materiale ale laturii obiective a acestor infracţiuni.

Sub acest aspect, din probele administrate în cauză până în acest moment al urmăririi penale a rezultat că, în primăvara anului 2014, numitul Pop Şerban l-a abordat pe Simu Horia, în legătură cu dosarul aflat pe rolul DIICOT nr.335/D/P/2012 care îl viza. în acest sens numitul Pop Şerban s-a deplasat la biroul numitului Simu Horia, spunându-i textual( conform susţinerii numitului Simu Horia) că „...ştie despre problemele sale, care sunt foarte serioase şi că riscă arestarea dar contra unei sume de bani există posibilitatea să se închidă dosarul ...{fila nr 37 voii up).

A fost relevantă declaraţia numitului Simu Horia din data de 19 august 2015 în care a arătat, în detaliu, că : în dosarul respectiv cu ocazia anchetei din 2010 - 2011 a prezentat documente şi s-a dispus neînceperea urmăririi penale, dar a fost redeschis în 2012 -2013, iar despre redeschidere a aflat în august - începutul toamnei 2013,...iar ulterior Pop Şerban i-a spus că este emisarul cuiva (fila nr.36 -42 u. p, vol.l) ...că ştie că are probleme...că este aproape de o arestare...că a fost trimis de cineva să-l prevină...şi i-a promis că se va interesa să vadă ce se poate face...după două săptămâni a revenit şi i-a spus că există o soluţie sugerată de conducerea DIIICOT...contra unui comision de 1,5 milioane euro ca să rezolve problema...că el nu opreşte nimic din acei bani care sunt destinaţi exclusiv persoanelor care rezolvă acel dosar şi care au calitatea şi abilitatea de a pronunţa o soluţie care să-l lase în libertate...după o lună jumătate a revenit şi i-a cerut insistent să remită suma de bani...practic l-a somat să dea suma respectivă, fără nicio negociere dar pentru că Simu Horia nu a dat un răspuns nici că este de acord, nici că nu este de acord...Pop Şerban i-a precizat că dacă nu e de acord să dea suma de 1,5 milioane euro, va fi arestat şi urmărirea penală se va extinde şi asupra soţiei sale. Cum nu şi-a implicat niciodată soţia în afaceri, de teamă şi-a dat acordul remiterii sumei de bani în următoarele trei luni aşa cum precizase Pop Şerban, însă fără a stabili modalitatea de remitere şi forma sub care urma să ajungă la destinatari acea sumă şi deşi nu dispunea de respectiva sumă de bani a acceptat pentru a mai câştiga timp,... iar în cele trei luni convenite Pop Şerban a rărit vizitele, dar şi-a menţinut interesul pentru a vedea dacă este pregătit cu banii, apoi după cele 3 luni vizitele lui Pop Şerban au început tot mai des şi tot mai presant, precizându-i că oamenii la care a apelat sunt extrem de periculoşi şi extrem de puternici şi i-a adus vestea că s-a dat soluţie de clasare în acel dosar, dar i-a spus că respectiva soluţie de clasare poate fi redeschisă,...iar urgenta şi necesitatea achitării datoriei i-a transmis-o şi prin intermediul martorei Dumitru Camelia, director economic la Cuprom, firma sa. în acest context, deşi Simu Horia i-a oferit numitului Pop Şerban tablouri, bijuterii, utilaje pentru ca, la rândul său să le remită drept recompensă celor care au dat soluţia de clasare, Pop Şerban nu a acceptat, ci a susţinut că, cei în cauză doresc bani cash sau sau transfer bancar către el sau una din firmele pe care el le deţine. Mai mult, în vara anului 2014 Pop Şerban i-a spus că ar fi plătit pentru el 1 milion de euro, iar acesta a fost momentul în care a considerat că seriozitatea ameninţărilor nu este reală, câtă vreme nu avea o relaţie apropiată, aşa încât Pop să avanseze pentru el o asemenea sumă...aşa fiind, după această perioadă Simu Horia a fost de acord să semneze un contract de asistenţă juridică între Pop Savin şi Asociaţii şi firma sa pentru suma de 4000 - 5000 euro pe lună pentru a putea în acest mod să facă rost de suma pretinsă de pop , care a susţinut că a plătit 1 milion euro,...iar în perioada august - octombrie 2014 i-a remis în jur de 150.000 euro prin intermediul numitei Dumitru Camelia" (filele 39 -42 u p. voii).

Aşadar, din declaraţia numitului Simu Horia a rezultat că, modalitatea de săvârşire a elementului material al laturii obiective a infracţiunilor de dare de mită şi complicitate la dare de mită a fost precedată de iniţiativa complicelui infracţiunii de dare de mită Pop Şerban, formulată mituitorului în primăvara anului 2014. Iniţiativa a fost realizată iniţial printr-o comunicare aluzivă, ocolitoare, privind suma de 1,5 milioane euro, urmată de înţelegerea în care, mituitorul a fost dispus să pună la dispoziţia complicelui o sumă de aproximativ

230.000 euro, din care 150.000 euro cash şi 80.000 euro, sub formă de contracte de asistenţă judiciară, pentru soluţia de clasare, după ce mituitorul a respins categoric să dea suma de 1,5 milioane euro.

Astfel, faptul că, în cursul celor câteva luni din 2014, numitul Pop Şerban i-a transmis numitului Simu Horia că, suma ce ar fi fost aşteptată pentru soluţia de clasare a dosarului său a fost de 1,5 milioane euro, rezultă din declaraţia numitului Simu Horia, care a arătat că, „insistenta numitului Pop Şerban de a fi achitată suma s-a menţinut atât în perioada de dinaintea soluţionării dosarului cât şi ulterior dispunerii clasării, când acesta i-a spus că numai remiterea banilor poate determina menţinerea soluţiei de clasare,, şi din declaraţia martorei Dumitru Camelia care audiată la 14 şi 19 .08.2015 a arătat expres: „ că Pop Şerban i-a solicitat lui Simu Horia o sumă cuprinsă între 1,5 - 2 milioane euro pentru rezolvarea problemei juridice, respectiv dosare penale...şi a insistat chiar şi la martoră că banii trebuie remişi...Simu Horia i-a oferit tablouri, bijuterii lui Pop în contul sumei dar nu ştie dacă s-a materializat...apoi Simu Horia a trimis-o cu un plic cu 150.000 euro pe care l-a dus şi i l-a dat personal lui Pop la biroul acestuia../' (fila nr.47 voii u.p).

Dacă în ceea ce priveşte suma de 1,5 milioane euro, declaraţiile numitului Simu Horia şi a martorei Dumitru Camelia au fost singulare, dovada faptului că mituitorul Simu Horia a fost de acord, să remită suma de aproximativ 230.000 euro pentru clasarea dosarului în care era cercetat şi dovada faptului că modalitatea de rezolvare a rămas în sarcina complicelui Pop Şerban au rezultat explicit din probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor.

Sub acest aspect, din declaraţiile martorilor audiaţi a rezultat că numitul Simu Horia în mod obişnuit îşi rezolva problemele judiciare contra cost, cu ajutorul numitului Pop Şerban.

Astfel, martorul, Danilescu Cezar în declaraţia din 16 iulie 2015 a arătat că: „ în legătură cu dosarul constituit urmare plângerii BancPost, Simu Horia a avut întotdeauna o atitudine de siguranţă, exprimându-se de faţă cu mai multe persoane că dosarul va fi rezolvat cu soluţie de netrimitere în judecată....şi în acel context Simu Horia ar fi gesticulat în sensul că ar fi oferit o sumă de bani, pe care a remis-o sau urma să o remită conducerii DIICOT...ştiu că a fost redeschis dosarul, dar şi după redeschidere Simu s-a exprimat că dosarul va fi soluţionat la fel ca prima dată chiar dacă s-a redeschis..." (fila nr 16 - 18 voii u.p ); iar martora Petre Ileana în declaraţia din 10 august 2015 a arătat că: „ ... în schimbul unor sume de banii, Simu Horia primea soluţii favorabile de la Pop Şerban...plata fiind realizată prin Dumitru Camelia...pe rolul DIICOT a existat un dosar de spălare de bani, iar Simu Horia s-a lăudat că l-ar fi rezolvat prin netrimitere în judecată în schimbul unor sume de bani oferite magistraţilor care au fost însărcinaţi cu soluţionarea dosarului ...de fapt aşa se rezolvau toate dosarele în care erau implicate firmele lui Simu Horia şi în care era implicat acesta..."(a se vedea voii fila nr!9 -21).

Aşadar, probele administrate sub acest aspect au fost relevante şi au dovedit că numitul Simu Horia, a acceptat să remită bani, prin intermediul complicelui Pop Şerban, iar faptul că a oferit suma de

230.000 euro din care 150.000 euro cash şi 80.000 euro prin contracte de asistenţă judiciară a rezultat din declaraţiile martorilor Dumitru Camelia, a avocaţilor Niţu Liviu Marius şi Vrabie Mihaela (filele 100-110 voi A u.p şi din cele două contracte de asistenţă judiciară şi extrasele de cont care au confirmat că lunar în perioada aprilie 2014 - noiembrie 2014 au fost viraţi câte 8000 euro în contul firmei de avocatură Pop Savin şi Asociaţii (filele 3 - 188 vol.2 u.p), iar la data de 12.09.2014 din contul acestei firme de avocatură au fost viraţi în contul personal al numitului Pop Şeran, 15.000 lei, iar acest mijloc de probă a dovedit susţinerea mituitorului Simu Horia în care a arătat că această modalitate de remitere a banilor a pretins-o complicele pentru a putea remite mai departe. (fila nr 140 vol.2 u.p) .

Au rămas în afara contextului probator susţinerile mituitorului Simu Horia, conform cărora Pop Şerban l-a şantajat, i-a pretins 1,5 milioane euro şi l-a ameninţat că, în cazul refuzului de a remite banii va fi arestat în câteva zile şi va fi arestată şi soţia sa dacă nu remite suma. Aceste susţineri au avut valoarea unor afirmaţii ale persoanei acuzate de dare de mită, care în mod rezonabil a încercat să diminueze contribuţia sa infracţională. Că au fost singulare, a rezultat inclusiv din declaraţia martorei Dumitru Camelia, persoană de încredere a numitului Simu Horia, contabila firmelor sale, care a avut cunoştinţă despre remiterea sumei cash de 150.000 euro şi despre natura celor două contracte de asistenţă judiciară, deoarece a fost cea care a primit suma cash de la Simu Horia pentru a fi remisă numitului Pop Şerban şi a remis-o numitului Pop Şerban şi a fost cea care rezolva plata, iar cu ocazia audierii nu a prezentat nimic în legătură cu varianta menţionată de mituitor, că a fost ameninţat cu arestarea dacă nu remite suma.

Astfel, a fost dovedit faptul că Simu Horia a fost dispus să pună la bătaie pentru dosarul în care era cercetat de DIICOT, o sumă totală de 230.000 euro, aşa cum au relevat probele administrate şi a remis această sumă complicelui Pop Şerban pentru ca acesta să se ocupe de modalitatea de rezolvare.

Astfel, iniţiativa complicelui Pop Şerban, perfect înţeleasă de către Simu Horia s-a transformat, prin acţiunile şi mijloacele folosite ulterior în intervalul de timp menţionat supra într-o voinţă comună de acţiune a mituitorului şi complicelui de a oferi suma de bani necuvenită pentru clasarea dosarului. Semnificaţia exactă, precisă şi intenţia manifestă a numiţilor Simu Horia şi Pop Şerban, aşa cum a fost relevată de probe, s-a bazat pe disponibilitatea mituitorului Simu Horia de a oferi prin intermediul complicelui suma de 230.000 euro, parte prin contract de asistenţă juridică şi parte cash, pentru ca acesta, la rândul să remită mai departe, numitei Bica Alina Mihaela pentru soluţia de clasare a dosarului.

Aşa fiind, existenţa elementului material al laturii obiective a infracţiunii de dare de mită şi complicitate la infracţiunea de dare de mită s-a realizat prin înţelegerea exactă dintre cei doi, inteligibilă în relaţia dintre ei.

În perioada aprilie - noiembrie 2014, mituitorul a acceptat să remită suma cu titlu de mită, iar modalitatea de remitere a constat în transferul sumei totale de 230.000 euro din patrimoniul mituitorului în patrimoniul complicelui Pop Şerban, care din această sumă a remis suma de 20.000 euro numitului Mihăilescu Ionuţ Florentin la începutul lunii noiembrie 2014, iar din această sumă, cel din urmă a remis suma de 17.500 euro numitei Bica Alina Mihaela.

Sub acest aspect, probele administrate până în acest moment al urmăririi penale au relevat că, în scopul dării de mită, suma de 150.000 euro a fost remisă de către mituitorul Simu Horia cash, prin intermediul martorei Dumitru Camelia, complicelui Pop Şerban, pentru rezolvarea dosarului, sub acest aspect fiind relevantă declaraţia acesteia în care a arătat că: „ Simu Horia mi-a trimis un plic cu 150.000 euro pe care l-am remis lui Pop Şerban, şi m-am deplasat la biroul acestuia în acest scop al preluării banilor.. .„.( filele 63 -70 u . p vol.l).

De asemenea, sub acelaşi aspect, din probele administrate în cauză a rezultat că, mituitorul Simu Horia a remis, o altă parte din bani complicelui prin două contracte de asistenţă juridică încheiate între firma de avocatură unde îşi desfăşura activitatea complicele Pop Şerban, respectiv Societatea Civilă Profesională de Avocaţi Pop, Savin & Asociaţii, CUI 28067442 şi firmele mituitorului Simu Horia, respectiv, Societatea de Construcţii şi Transporturi Bucureşti SA admi aistrată de Simu Horia şi la care unic acţionar este CCCF Drumuri şi Poduri Timişoara, CUI 14734040, administrator Simu Horia unul cu durata aprilie 2014 - aprilie 2015 şi unul cu durata aprilie 2014 - iunie 2016, contracte derulate în realitate în perioada aprilie 2014 - noiembrie 2014.

Astfel, din probele administrate a rezultat că prin aceste contracte de asistenţă juridică s-a urmărit exclusiv obţinerea unei justificări pentru transferul sumelor de bani din patrimoniul mituitorului Simu Horia în patrimoniul complicelui, care din totalul sumei de 230.000 euro a remis la rândul său interpusului numitei Bica Alina Mihaela, martorul denunţător Mihăilescu Ionut Florentin, suma de 20.000 euro, iar diferenţa de 210.000 euro a reprezentat beneficiul obţinut de complicele infracţional.

Dovada faptului că cele două contracte de asistenţă juridică au fost încheiate în acest scop infracţional, respectiv ca numitului Pop Şerban să-i parvină banii de la mituitor pentru a-i remite la rândul său, a rezultat şi din împrejurarea că după luna noiembrie 2014 ( deci după ce a fost remisă mita numitei Bica Alina Mihaela) mituitorul Simu Horia nu a mai achitat suma lunară de 4000 euro pentru fiecare dintre cele două contracte, dar cu toate acestea firma de avocatură a complicelui Pop Şerban a renunţat la aşa zisa sumă datorată pentru munca juridică prestată. Ori, în mod rezonabil, dacă ar fi prestat cu adevărat activităţi juridice, firma complicelui nu ar fi renunţat la plata muncii sale.

împrejurarea că întreaga derulare a contractelor de asistenţă juridică a fost strâns legată de obiectul remiterii mitei, a rezultat implicit şi din faptul că din documentele comunicate de către mituitor şi complice la cererea procurorului nu a rezultat că ar fi avut vreo corespondenţă măcar pentru a-şi concilia prestaţiile şi plăţile în afara celui de renunţare la aşa zisa sumă neachitată. Lipsa oricărui interes în demersul de recuperare a arătat că, eventuale apărări cu privire la existenţa unor contracte cu prestaţii reale nu au avut o bază factuală reală.

Activitatea infracţională desfăşurată de numita Bica Alina Mihaela în legătură cu dosarul nr.335/D/P/2012 şi împrejurările privind primirea sumei necuvenite de 17.500 euro de către aceasta:

Elementul material al laturii obiective a infracţiunii de luare de mită de către numita Bica Alina Mihaela a fost conturat, conform probelor administrate, până în acest moment al urmăririi penale, în modalitatea primirii sumei de 17.500 euro, necuvenită la data de 8.11.2014, de la interpusul martor denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin, sumă pe care acesta a primit-o de la complicele mituitorului Pop Şerban, căruia i-a parvenit de la mituitorul Simu Horia.

Sub acest aspect, susţinerea denunţătorului Mihăilescu Ionuţ Florentin conform căreia numita Bica Alina Mihaela ar fi avut iniţiativa pretinderii „în cursul anului 2014, când i-ar fi solicitat să îl contacteze pe Pop Şerban, fost şef al A.N.A.F., care îi dăduse în prealabil acesteia un mesaj telefonic de salut în legătură cu dosarul numitului Simu Horia" a rămas izolată. Dar sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, realizarea elementului material în modalitatea pretinderii sau a acceptării nu a determinat diferenţe normative, în ansamblul cauzei, aşa încât această afirmaţie nu a influenţat credibilitatea sa şi nici starea de fapt.

Cert, a fost faptul, conform probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale că, primirea sumei de 17.500 euro de către numita Bica Alina Mihaela a fost realizată la data de 8.11.2014, când Mihăilescu Ionut Florentin s-a întâlnit cu Bica Alina Mihaela la locuinţa acesteia şi i-a remis banii. Sub acest aspect, din convorbirile telefonice interceptate a rezultat că la data de 8.11.2014, Bica Alina Mihaela şi Mihăilescu Ionuţ Florentin au avut mai multe discuţii telefonice pe tema banilor şi acestea au fost urmate de deplasarea numitului Mihăilescu Ionut Florentin la locuinţa acesteia unde i-a remis suma de 17.500 euro.

Primirea sumei de bani de către numita Bica Alina Mihaela a fost precedată de solicitarea care i-a fost adresată de complicele Pop Şerban, prin intermediul martorului denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin. Astfel martorul denunţător a arătat cu ocazia denunţului din data de 17.02.2015 (filele 6-9 voi 1 u.p) dar şi cu ocazia declaraţiilor ulterioare din data de 9.04.2015, 3 iulie 2015 (filele 10-15 voii u.p) că: „Pop Şerban i-a solicitat ca aceasta să-i transmită numitei Bica Alina Mihaela să-l sprijine pe Horia Simu, pe care l-a menţionat ca fiind client al său, o persoană foarte importantă care avea, la acel moment, un dosar deschis la D.I.I.C.O.T...Pop Şerban i-a promis lui Mihăilescu Ionuţ Florentin că, întrucât are şi contract de reprezentare încheiat cu Horia Simu, îi poate transmite, atât pentru el cât şi pentru Bica Alina Mihaela, diverse sume de bani, al cărui cuantum nu l-a precizat. Iniţial, Mihăilescu Ionuţ Florentin a refuzat să-i comunice solicitarea, dar în urmele insistentelor lui Pop Şerban, a acceptat să transmită mesajul Alinei Bica. Ulterior, când Mihăilescu Ionuţ Florentin a abordat-o pe Bica Alina Mihaela, referitor la solicitarea lui Pop Şerban, aceasta i-a spus că nu cunoaşte situaţia respectivă, mai mult a părut că ignoră mesajul. în cursul aceluiaşi an, la o dată ulterioară, la o întâlnire pe care a avut-o cu Bica Alina Mihaela, în incinta localului Trajfic din zona Alba hilia, Mihăilescu Ionuţ Florentin a observat că acolo se afla şi Pop Şerban care a comunicat, în particular, cu Bica Alina Mihaela. La câteva săptămâni după această întâlnire, Bica Alina Mihaela i-a comunicat lui Mihăilescu Ionuţ Florentin că, după verificări, a aflat într-adevăr de existenţa unui dosar pe numele lui Horia Simu, care ar fi fost redeschis dar că nu sunt probe şi că, probabil, se va închide cu soluţie de neîncepere a urmăririi penale, cerându-i să-i comunice acest lucru lui Pop Şerban. După câteva zile Mihăilescu Ionut Florentin i-a comunicat lui Pop Şerban aceste aspecte. Ulterior, Bica Alina Mihaela i-a înmânat lui Mihăilescu Ionut Florentin o copie a soluţiei respective, pentru a i-o da lui Pop Şerban, lucru pe care acesta l-a făcut. în scurt timp, Pop Şerban i-a promis lui Mihăilescu Ionut Florentin că, întrucât are şi contract de reprezentare încheiat cu Horia Simu, îi poate transmite, atât pentru el cât şi pentru Bica Alina Mihaela, diverse sume de bani, al cărui cuantum nu l-a precizat. Mihăilescu Ionut Florentin i-a refuzat propunerea, întrucât el nu transmisese respectivul mesaj din astfel de considerente, dar, ulterior, în apropierea zilei sale de naştere, Pop Şerban i-a dat, ca şi cadou, un ceas marca Rolex, uşor uzat, pe care a spus că nu îl purtase foarte des. Ulterior, Pop Şerban i-a dat lui Mihăilescu Ionut Florentin, prin intermediul unui angajat de-al său, la Hotelul Golden Tulip, suma de 20.000 euro. Din suma de 20.000 euro, Mihăilescu Ionut Florentin a oprit 2.500 euro care reprezentau contravaloarea unor medicamente pe care, în prealabil, i le furnizase lui Pop Şerban, iar restul sumei i l-a dat lui Bica Alina Mihaela, la domiciliul acesteia, ca provenind de la Pop Şerban, în data de 08.11.2014." (filele 24 -33 voii up).

Din convorbirile telefonice dintre cei doi din 8.11.2014 a rezultat că au avut mai multe discuţii telefonice pe parcursul zilei, în care tema lipsei banilor...chiar şi pentru un taxi era prezentă şi în care Bica Alina

Mihaela i-a solicitat numitului Mihăilescu Ionut Florentin să urce la locuinţa acesteia din zona Tineretului şi cu acel prilej acesta i-a remis suma de 17.500 euro. (filele 244 - 234 voii u.p)

Aşa fiind, cum clasarea dosarului nr.335/D/P/2012 a fost dispusă la data de 9.07.2014 prin ordonanţa procurorului Purcărin Cătălin a rezultat că ar fi fost în prezenţa modalităţii normative de primire necuvenită a sumei de 17.500 euro de către numita Bica Alina Mihaela, la iniţiativa complicelui corupătorului, prin intermediul interpusului, martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin, ca răsplată necuvenită pentru un act comis în legătură cu atribuţiile sale de serviciu.

Astfel, primirea sumei de 17.500 euro de către numita Bica Alina Mihaela la data de 8.11.2014 a avut relevanţă penală sub aspectul laturii obiective a infracţiunii de luare de mită, deoarece din probele administrate până în acest moment a rezultat că, numita Bica Alina Mihaela, prealabil primirii sumei de 17.500 euro a fost de acord cu cererea complicelui mituitorului şi a acceptat să-l sprijine pe Horia Simu pentru clasarea dosarului. în acest context, urmare demersurilor complicelui mituitorului Pop Şerban, numita Bica Alina Mihaela a efectuat acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu şi a determinat clasarea.

în acest sens, primordial a verificat stadiul dosarului nr.335/D/P/2012, fapt ce a rezultat din declaraţia martorului Voineag

Marius Ionut care cu ocazia audierii din data de 15.07.2015 a declarat:

„...la începutul lunii iunie 2014, numita Bica Alina Mihaela mi-a atras atenţia că acest dosar este vechi, împrejurare în care i-am spus că desfăşor activităţi operative, respectiv comisii rogatorii pe care le-a dispus în luna mai 2014 şi că în absenţa răspunsului la aceste comisii rogatorii, care erau absolut necesare pentru a se demonstra legătura directă dintre Simu Horia şi societăţile nerezidente care căpuşau Cupromul, nu este posibilă soluţionarea dosarului, care oricum are potenţial de rechizitoriu ...„ [a se vedea voii fila nr.23 - 27). După câteva zile, la sfârşitul lunii iunie 2014 numita Bica Alina Mihaela a efectuat din nou demersuri şi acte privitoare la îndatoririle sale de serviciu, respectiv i-a atras atenţia asupra dosarului Cuprom care era vechi şi, pe un ton ridicat, i-a solicitat să soluţioneze dosarul, deoarece DIICOT era sub monitorizarea Inspecţiei Judiciare pe dosare vechi, iar aceste demersuri au determinat redistribuirea dosarului şi clasarea în data de 9.07.2014, aşa cum s-a arătat în cele ce au urmat.

Dovada îndeplinirii actelor de autoritate de către Bica Alina Mihaela în interesul mituitorului a constituit faptul că, în condiţiile în care procurorul Voineag Marius Ionuţ i-a spus explicit că nu poate dispune soluţie în acel dosar, deoarece au fost derulate activităţi operative, pentru a dovedi legătura făptuitorilor cu firme off - shore în urma comisiilor rogatorii deja administrate, numita Bica Alina Mihaela i-a cerut în mod expres să dispună soluţie. Sub acest aspect, declaraţia martorului Voineag Marius Ionuţ audiat la data de 15.07.2014 a fost relevantă: „...la sfârşitul lunii iunie 2014 pe un ton ridicat numita Bica Alina Mihaela mi-a cerut să dau o soluţie deoarece este sub monitorizarea Inspecţiei Judiciare şi mai mult a insistat şi mi-a reproşat că, dacă nu pot da soluţie înseamnă că nu sunt procuror DIICOT......" (a se vedea voii fila nr.26 - 27).

Dovada demersurilor numitei Bica Alina Mihaela, efectuate în interesul numitului Simu Horia şi finalmente în folosul său bănesc necuvenit a rezultat şi din faptul că probele administrate au dovedit că, nu a existat un control al inspecţiei judiciare. ( a se vedea comunicarea Inspecţiei Judiciare din data de 12.08.2015 fila nr 239 şi urm voii u.p). în plus, nici un control şi nicio monitorizare nu au justificat şi nu au oferit legitimitatea unei soluţii dispusă intr-un dosar contrar probelor administrate. Astfel, aceasta a urmărit, în realitate, exclusiv impunerea unei soluţii de clasare şi aceasta a putut fi singura interpretare rezonabilă a dispoziţiei sale dată procurorului Voineag: dă solutief nu contează probele administrate s.n ) sau lasă dosarul altuia ( daca nu dai soluţie indiferent de probe nu eşti procuror DIJCOT s.n ). Când atitudinea categorică a procurorului Voineag Marius Ionuţ i-a oferit clar perspectiva că acesta nu a fost dispus să soluţioneze dosarul contrar probelor, aceasta a insistat, iar procurorul Voineag Marius Ionuţ avea numai două variante posibile: fie să dispună soluţie de clasare, aşa cum i-a impus aceasta, fie să solicite redistribuirea. Aşadar, disputa creată în mod nereal, prin susţinerea neadevărată a existenţei unui control al Inspecţiei Judiciare, l-a determinat pe procurorul de caz Voineag Marius Ionuţ să solicite redistribuirea dosarului : „procurorul de caz i-a spus că în absenţa probei pe care a dispus-o nu poate da soluţie, deoarece este necesar răspunsul în urma comisiilor rogatorii...în contextul disputei şi presiunii numitei Bica Alina Mihaela, procurorul Voineag a solicitat redistribuirea dosarului, în plus a sesizat Inspecţia judiciară în legătură cu presiunea exercitată de Bica Alina Mihaela." (fila nr.27 voii u.p).

întrucât procedural şi legal procurorul Voineag nu putea dispune soluţia de clasare, aşa cum i-a impus numita Bica Alina Mihaela şi având în vedere poziţia de autoritate şi decizie a acesteia, practic procurorul Voineag a cerut să fie repartizat altui procuror dosarul respectiv. Numita Bica Alina Mihaela l-a redistribuit numitului Purcărin Cătălin care după câteva zile a dispus clasarea cauzei...„(a se vedea voii fila nr.41 -45).

Faptul că, în mod neechivoc, numita Bica Alina Mihaela a susţinut interesul mituitorului Simu Horia, transmis prin intermediul complicelui Pop Şerban şi al interpusului, martorul denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin a fost dovedit prin comunicarea Inspecţiei Judiciare că nu a existat nici un control al Inspecţiei judiciare în 2014, iar controlul Inspecţiei Judiciare pe cauzele vechi a fost demarat în 2015. Sub acelaşi aspect, faptul că, dosarul nr.335/D/P/2015 nici măcar nu figura în 2014, în lista cauzelor vechi comunicată Inspecţiei Judiciare a reprezentat o dovadă rezonabilă că numita Bica Alina Mihaela scosese din sfera de evidenţă statistică pe criterii de vechime acel dosar căci practic a acceptat în mod voluntar să realizeze interesul mituitorului şi avea pârghii de la nivelul funcţiei sale, iar demersurile sale din luna iunie şi iulie 2014 în favoarea clasării dosarului, dovedite prin probele analizate supra au demonstrat acest fapt. Acest fapt la rândul său, a impus în mod logic concluzia că a acceptat oferta care i-a fost transmisă de a fi recompensată cu sume de bani necuvenite, aşa cum a fost transmisă această ofertă de complicele Pop Şerban care: „i-a promis lui Mihăilescu Ionut Florentin că, întrucât are şi contract de reprezentare încheiat cu Horia Simu, îi poate transmite, atât pentru el cât şi pentru Bica Alina Mihaela, diverse sume de bani, în cuantum neprecizat".

în calitate de procuror şef al DIICOT, la aceea dată, Bica Alina Mihaela, potrivit Ordinul ministrului justiţiei nr. 529/C/2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr.154 din 5 martie 2007, cu modificările ulterioare prin Art.3 referitoare la Organizarea şi funcţionarea Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism, avea atribuţii stabilite prin Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Organizate şi Terorism, iar conform Ordinului Nr,1226/C din 15 aprilie 2009 pentru aprobarea Regulamentului de organizare si funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată si Terorism conform

Art.ll.....(3): Procurorul şef al Direcţiei : a) organizează, coordonează,

controlează si răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp si în mod corespunzător a atribuţiilor de serviciu, luând sau, după caz, propunând procurorului general măsurile care se impun; iar pe baza unor criterii obiective si potrivit specializării, repartizează procurorilor din subordine spre soluţionare dosarele penale,

Din economia acestor dispoziţii legale a rezultat că procurorul şef DIICOT are atribuţii de redistribuire a dosarelor şi, în consecinţă, în funcţie de specializarea acestora sau de motivele invocate de procurorul care formulează solicitare de redistribuire, poate dispune o astfel de măsură.

Prin urmare sub acest aspect, redistribuirea în sine dispusă de către numita Bica Alina Mihaela, la solicitarea procurorului Voineag Marius Ionuţ nu a încălcat prevederile legale şi nu a constituit o formă de manifestare ilicită a autorităţii. Dar contextul probator anterior descris a relevat în mod rezonabil că, prin faptul impunerii soluţionării dosarului, demers urmat de procurorul Voineag Marius de solicitarea de redistribuire a dosarului, deoarece aceasta era singura modalitate pe care a avut-o acesta la îndemână pentru a nu dispune o soluţie contrară probelor administrate s-au creat premisele pentru soluţia de clasare, deoarece redistribuirea permitea procurorului şef DIICOT să repartizeze dosarul unui procuror dispus să dispună clasarea .

în sine această realitate faptică de redistribuire nu a conturat fondul acuzaţiei infracţiunii de participaţie improprie la abuz în serviciu de către Bica Alina Mihaela, dar caracterul de autoritate ce a determinat redistribuirea acestui dosar care se afla în lucru la procurorul Voineag Marius Ionut şi care avea dispuse măsuri operative, inclusiv probe administrate - comisii rogatorii, a reprezentat premisa acestei infracţiuni.

Astfel, după redistribuirea dosarului procurorului Purcărin Cătălin, infracţiunea de participaţie improprie la abuz în serviciu săvârşită de Bica Alina Mihaela a avut legătură directă cu soluţia dispusă în 9 iulie 2014 de către acesta în dosarul nr.335/D/P/2015.

Astfel, pretextul nereal al efectuării unui control la DIICOT de către Inspecţia Judiciară a fost folosit de către numita Bica Alina Mihaela şi în momentul în care i-a solicitat procurorului Purcărin Cătălin să soluţioneze dosarul.

Faţă de aceste împrejurări, soluţionarea prin clasare la data de 9 iulie 2014 de către procurorul Purcărin Cătălin, care a arătat că a menţinut soluţia pe care a dat-o iniţial a căpătat relevanţă din mai multe perspective.

Astfel, în analiza cauzei a rezultat în mod elocvent că procurorul Purcărin Cătălin, audiat la data de 27.02.2015 a declarat că „... nici nu a analizat probele deja administrate, nu a verificat stadiul acestora şi nici măcar nu a dispus cel puţin formal revenirea la probele deja administrate, arătând că: „... soluţia a fost dată deoarece s-a pus problema să scoatem cauzele vechi, căci urma să aibă loc un control al Inspecţiei Judiciare„(/î/fl nr 80 u . p voii ).

Elocvent a fost faptul că, după ce i-a fost redistribuit dosarul de către numita Bica Alina Mihaela, respectiv după data de 9 iulie 2014 când a dispus clasarea acestuia, Purcărin Cătălin a avut numeroase discuţii telefonice cu martorul denunţător Mihăilescu Ionut Florentin, în perioada august-septembrie 2014, ceea ce a relevat o apropiere şi familiaritate - de altfel conform datelor a rezultat că au fost într-o relaţie de afinitate prin botezarea copilului unuia dintre ei de către celălalt: 13.09.2014 martorul denunţător l-a apelat pe procuror la ora 9.00 şi au stabilit să se întâlnească la cafea..., iar procurorul i-a spus că nu are nici un ban şi ies la cafea după ce intră banii pe cârd (ziua de salariu este 13!) ...apoi după această glumă au stabilit să se întâlnească mai târziu..., iar pe parcursul perioadei august-septembrie 2014 au avut numeroase discuţii scurte în care şi-au dat întâlnire.

Elocvent a fost şi faptul că acelaşi procuror Purcărin Cătălin a mai dispus anterior în 2011, 2012 soluţie de netrimitere în judecată faţă de Simu Horia în acest dosar şi care a fost infirmată, de altfel şi după soluţionarea prin clasare din 2014 s-a dispus redeschiderea urmăririi penale de către Instanţa de judecată (ase vedea filele 1-13 vol.3 u.p).

Din punct de vedere al infracţiunii reţinute în sarcina inculpatei Bica Alina Mihaela, de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu fapta există şi, în mod cert, maniera de a acţiona după redistribuirea dosarului procurorului Purcărin Cătălin fost una contrară atribuţiilor de serviciu, deoarece l-a determinat să dispună clasarea, sub pretextul controlului Inspecţiei Judiciare deşi cunoştea că Inspecţia Judiciară nu efectua în 2014 control de fond la DIICOT, deşi cunoştea că acel dosar nu a fost comunicat în lista dosarelor vechi şi deşi cunoştea că au fost administrate probe a căror relevanţă şi necesitate i-a fost prezentată şi justificată din punct de vedere al soluţionării cauzei de către procurorul Voineag Marius.

Dovada că, procurorul Purcărin Cătălin a clasat dosarul ca urmare a demersului numitei Bica Alina Mihaela care a fost producător de efecte juridice, a condus la concluzia că această faptă face parte din elementul material al infracţiunii de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi exclude vinovăţia procurorului. Dar, pe de altă parte, faptul că procurorul Purcărin Cătălin a dat curs unui demers contrar normelor de procedură penală, a fost analizat sub aspectul unei eventuale sesizări a Inspecţiei Judiciare, deoarece cel care a acţionat fără vinovăţie din punct de vedere penal, răspunde pentru fapta proprie, chiar dacă aceasta ar reprezenta abatere disciplinară, însă acest aspect excede prezentei analize.

Demersurile numitei Bica Alina Mihaela au fost derulate pentru beneficiarul real, al mituitorului Simu Horia şi finalmente în folosul său bănesc necuvenit, în condiţiile în care în 2014 ambilor procurori le-a solicitat explicit să soluţioneze dosarul motivând controlul inspecţiei, iar acest fapt nu era real. Totodată soluţia de clasare a avut natura unui folos necuvenit pentru persoana cercetată, în condiţiile în care nu se putea dispune în absenţa probei administrate şi în absenţa unei dispoziţii de revenire asupra probei privind comisia rogatorie.

Din probele cauzei a rezultat că există o legătură de cauzalitate directă între rezultatul produs şi fapta numitei Bica Alina Mihaela, având în vedere că dacă nu ar fi avut loc intervenţia acesteia nu s-ar fi dispus clasarea în absenţa comisiei rogatorii. Dovadă că dispoziţia abuzivă a acesteia a impus soluţia de clasare a fost şi faptul că după clasarea dispusă în condiţiile arătate, au fost comunicate comisiile rogatorii, care confirmau faptele şi acest fapt a determinat redeschiderea, aşa cum a rezultat din încheierea Judecătorului de Cameră Preliminară al Tribunalului Bucureşti din 22.04.2015 (filele 1 -13 voi.3 u.p).

Cronologia pe scurt a dosarului nr.335/D/P/2012 a fost prezentată fără legătură directă cu acuzaţiile ci, pentru a releva că acest dosar mai fusese soluţionat de către procurorul Purcărin Cătălin tot prin soluţie de neurmărire penală, de asemenea infirmată:

Astfel, s-a reţinut sub acest aspect faptul că numitul Simu Horia era cercetat în dosarul menţionat al DIICOT nr. 335/D/P/2012. în acest dosar la data de 22.03.2011 S.C. BANCPOST S.A. a formulat plângere împotriva numiţilor Simu Şchiopu Horia, Pitulea Horia, Chişu Adrian şi Mincu Oana Mădălina, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.7 alin.l din Legea nr.39/2003, art.143 din Legea nr.85/2006, art.2151 alin.2 C.p., art. 272 alin.l pct.2 din Legea nr.31/1990, modificată şi completată şi art.23 pct.l lit.a din Legea nr.656/2002, modificată şi completată. Cauza a fost înregistrată sub nr.116/D/P/2011 la D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală şi s-a aflat în instrumentarea procurorului Purcărin Cătălin.

La data de 27.02.2012, procurorul de caz Purcărin Cătălin a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de Simu Şchiopu Horia, Pitulea Horia, Chişu Adrian şi Mincu Oana Mădălina, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prev. de art.7 alin.l din Legea nr.39/2003, art.143 din Legea nr.85/2006, art.2151 alin.2 C.p., art. 272 alin.l pct.2 din Legea nr.31/1990, modificată şi completată şi art. 23 pct. 1 lit. a din Legea nr.656/2002, modificată şi completată. La data de 28.11.2011, acelaşi gen de soluţie fusese infirmată de către conducerea D.I.I.C.O.T. După infirmarea soluţiei în cauza cu nr.116/D/P/2011 de către procurorul ierarhic superior, cauza a fost înregistrată sub nr.335/D/P/2012, urmând a fi reluată urmărirea penală cu privire la faptele descrise mai sus.

Până la data de 30.06.2014, în cauza menţionată au efectuat acte de urmărire penală procurorul Voineag Marius din cadrul D.I.I.C.O.T. -Structura Centrală şi care a efectuat un referat în vederea redistribuirii cauzei. Procurorul şef al D.I.I.C.O.T., la acea vreme Bica Alina Mihaela, a redistribuit cauza aceluiaşi procuror Purcărin Cătălin şi care, într-un termen foarte scurt, respectiv la data de 09.07.2014, a pronunţat o ordonanţă de clasare a cauzei cu privire la infracţiunile de mai sus, expozitivul acesteia fiind identic cu cel al ordonanţei nr. 116/D/P/2011 din 27.02.2012.

1. Inculpata Bica Alina Mihaela nu a dat declaraţii aşa încât nu a oferit o variantă care să poată fi analizată

2. Inculpatul Pop Şerban şi-a exercitat dreptul de a nu face declaraţii, astfel încât acesta nu a oferit o variantă de apărare care să fie poată fi analizată.

Cât priveşte credibilitatea martorului denunţător Mihăilescu Ionuţ Florentin, care odată cu denunţarea faptelor a predat autorităţilor judiciare şi ceasul primit cadou de la complicele mituitorului, numitul Pop Şerban, pentru activitatea sa de interpus al mitei, din analiza aspectelor relevate de denunţul său, prin prisma probelor administrate în cauză, a rezultat că cele relatate, precum şi aspectele descrise cu ocazia audierilor ca martor în această cauză concordă mijloacelor de probă administrate, aşa cum a rezultat din analiza efectuată.

Motivaţia denunţului nu ar putea fi invocată cu succes, în sensul unei eventuale duşmănii a denunţătorului cu numita Bica Alina Mihaela, deoarece fiind cercetat într-un alt dosar penal în care a fost arestat preventiv prin încheierea nr.72 din 30-31 ianuarie 2015 a înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ulterior trimis în judecată în această cauză „pentru complicitate la luare de mită - constând în aceea că a sprijinit-o pe Bica Alina Mihaela... a se vedea fila nr.70 din motivarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi al Instanţei Supreme, Mihăilescu Ionuţ Florentin nu a făcut nici un fel de declaraţii împotriva acesteia în respectivul dosar".

Deşi, cei doi inculpaţi, Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban nu au dat declaraţii, analiza relaţiilor dintre persoanele implicate şi coroborarea probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale a permis, cu suficientă rezonabili ta te, conturarea tabloului în care s-au realizat legăturile infracţionale.

Astfel, Pop Şerban, Bica Alina Mihaela şi Mihăilescu Ionuţ Florentin se cunoşteau prin prisma relaţiilor de serviciu, din perioada în care primul a fost şef ANAF, cea de-a doua procuror DIICOT, iar cel din urmă ofiţer de poliţie judiciară şi mai apoi consilier al numitei Bica Alina Mihaela.

Această realitate de fapt, coroborată cu declaraţia martorului denunţător Mihăilescu conform căreia: „iniţial Pop sub pretextul transmiterii unor salutări numitei Bica Alina Mihaela prin intermediul său, l-a invitat în câteva rânduri la discuţii, apoi a abordat subiectul dosarului de la DIICOT al lui Simu Floria", au permis, în mod rezonabil, concluzia că, Pop Şerban a decis să reia şi să realizeze legătura cu Bica, ştiind că, prin intermediul persoanei apropiate acesteia, respectiv Mihăilescu Ionuţ Florentin ar fi avut şanse reale să-şi realizeze interesul. La rândul său, numitul Simu Horia miza să rezolve dosarul pe care îl avea la DIICOT cu bani şi nu-şi făcea griji că nu va reuşi, sub acest aspect relevante fiind declaraţiile martorilor detaliate supra, care au precizat că Simu rezolva contra cost dosarele sale.

S-a apreciat că măsura arestării preventive este proporţională cu gravitatea acuzaţiei aduse fiecărui inculpat, raportat la modalitatea de săvârşire a faptelor şi la rezonanţa socială a unor asemenea activităţi infracţionale şi actualitatea măsurii rezultând, de asemenea, din derularea cercetărilor.

In prezenta cauză, urmărirea penală efectuată a obligat să fie analizate particularităţile şi consecinţele unor fapte de corupţie săvârşite de către un procuror şef al D.I.I.C.O.T., şi care a servit interesele infracţionale ale unor persoane care i-au remis sume necuvenite.

În plus, inculpata Bica Alina Mihaela a fost acuzată în alte două dosare de mai multe infracţiuni similare celor din prezenta cauză - luare de mită, abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, favorizarea făptuitorului, petrecute în intervalul 2011-2014, toate aceste fapte aflate în prezent în faza de cercetare judecătorească pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie .

In respectivele dosare, în cursul urmăririi penale s-a dispus arestarea preventivă, iar în motivarea luării măsurii arestării preventive s-a reţinut în mod definitiv de Judecătorul de drepturi şi libertăţi că: „infracţiunile ce se bănuieşte că au fost comise în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism relevă o perseverenţă infracţională surprinzătoare în raport cu vârsta sa, cu pregătirea profesională, cu funcţiile ocupate pe parcursul timpului...., iar multitudinea actelor infracţionale cu privire la care este bănuită că le-a săvârşit constituie puternice dovezi ale stării de pericol pentru ordinea publică. Prin faptele sale inculpata Bica Alina Mihaela a afectat buna funcţionare a instituţiilor statului român, probele dosarului reflectând un îngrijorător mecanism prin care decizia instituţională a fost controlată de către inculpată, atât la ANRP, cât şi la DIICOT...aşa încât toate acestea justifică necesitatea privării de libertate a inculpatei Bica Alina Mihaela" ( încheierea nr. 72 a ÎCCJ din 30 - 31 ianuarie 2015 a ÎCCJ), iar în cel de-al doilea dosar prin încheierea nr.1016, Dosar nr.4101/1/2014 Camera de Consiliu, din 21/22 noiembrie 2014, aceeaşi inculpată Bica Alina Mihaela a fost arestată preventiv pentru comiterea infracţiunii de abuz în serviciu,

reţinându-se că: „comportamentul infracţional şi modul în care se presupune că au acţionat este de natură să creeze sentimentul general de insecuritate socială şi justifică privarea lor de libertate/' (fila nr.50 motivarea judecătorului de drepturi şi libertăţi al ICCj încheiere definitivă), Şi acest dosar în prezent se află pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în faza de cercetare judecătorească.

Aşadar, sub aspectul gravităţii faptelor reţinute în prezentul referat rezultă că natura acestora a fost similară cu a faptelor anterior descrise reţinute în sarcina inculpatei Bica Alina Mihaela pentru care s-a dispus arestarea preventivă, aşa încât, necesitatea unei măsuri preventive şi în acest dosar se impune prin aceleaşi motive de gravitate a faptelor, probele dosarului reflectând un îngrijorător mecanism prin care decizia instituţională a fost controlată de către inculpată la DIICOŢ, cu consecinţe dintre cele mai grave asupra perpetuării unei imagini negative din partea publicului asupra justiţiei. In plus, pe parcursul urmăririi penale a rezultat că cea mai importantă contribuţie la săvârşirea acestor fapte (dare, luare de mită) şi la producerea rezultatului, respectiv soluţionarea prin clasare a dosarului nr.335/D/P/2012 în favoarea mi tui torului Simu Horia aparţine numitei Bica Alina Mihaela. Aceasta a determinat soluţionarea dosarului nr.335/D/P/2012 prin clasare, în schimbul mitei. Demersul complicelui Pop Şerban a fost, de asemenea, grav sub aspectul necesităţii măsurii arestării preventive şi a rezultat inclusiv din faptul că prin realizarea intermedierii pentru mituitor a urmărit şi realizat şi propriul profit necuvenit. Mai mult gravitatea faptei trebuie privită, inclusiv prin raportare la împrejurarea că numitul Pop Şerban a fost trimis în judecată prin rechizitoriul din 30.09.2013 al DNA - Secţia de combatere a corupţiei pentru că, în calitate de preşedinte (al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală) ar fi comis infracţiunea prev. la art. 12 lit. b din Legea nr.78/2000, cauză aflată în faza de cercetare judecătorească pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, ceea ce denotă perseverenţă infracţională.

Sub aspectul actualităţii, măsura arestului preventiv este actuală. Astfel, de la data descoperirii faptelor comise de cei doi inculpaţi, care se situează la data denunţului numitului Mihăilescu Ionut Florentin, februarie 2015 şi până în prezent, timp de 6 luni s-au derulat de către autorităţile judiciare, activităţi constante şi consecvente pentru administrarea probelor. Aşa încât, coroborând acest fapt cu împrejurarea că ambii inculpaţi au fost vizaţi de acuzaţii similare, respectiv de fapte de corupţie, fiind trimişi în judecată s-a concluzionat cu suficient temei existenta unui ntodus operandi al acestora, rezultat din multitudinea de acte infracţionale comise în contextul funcţiilor publice. A fost evident că în prezent, inculpata Bica Alina Mihaela nu mai ocupă funcţii de demnitate publică şi nu ar mai putea comite fapte similare, însă actele infracţionale repetitive comise în timpul ocupării funcţiei de procuror şef DIICOT, cu privire la care a fost bănuită inculpata şi actele infracţionale descoperite inculpatului şi faptul că în prezent este judecat tot pentru fapte aflate în conexitatea corupţiei, au constituit puternice dovezi ale stării de pericol pentru ordinea publică.

Sub aspectul actualităţii măsurii arestării preventive, s-a invocat practica înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a statuat că „şi dacă presupusa activitate infracţională reţinută în sarcina inculpaţilor se situează la nivelul anului 2011, însă aceasta a fost descoperită de către organele judiciare în luna noiembrie 2014, când a fost adusă şi în atenţia opiniei publice, nu se poate considera că pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea îfi libertate a inculpaţilor s-ar fi diminuat, dimpotrivă, acesta este actual şi generează în rândul societăţii puternice reacţii negative şi în prezent, care persistă cu aceeaşi intensitate." fila nr.50 motivarea Judecătorului de drepturi şi libertăţi al ICC] nr.1016 , Dosar nr .4101/1/2014 Camera de Consiliu , din 21/22 noiembrie 2014, încheiere definitivă).

Mai mult, probele administrate în această cauză până în prezent au relevat un comportament al celor implicaţi care a creat o legătură directă, aproape automată, între soluţia de clasare a dosarului nr.335/D/P/2012 şi sumele de bani vehiculate, acceptate, primite ori păstrate de către fiecare dintre cei implicaţi, ceea ce a reprezentat un fenomen extrem de periculos pentru buna funcţionare a justiţiei. Extrapolarea acestui model a dus la concluzia că soluţiile din dosarele DIICOT se dispun contra cost, iar deficitul de încredere creat prin astfel de fapte a limitat potenţialul de încredere al societăţii în actul de justiţie, creându-se imaginea neadevărată că numai cei care pot găsi nişa şi pot da mită au posibilitatea să determine soluţia unei cauze penale.

Efortul de a identifica şi de a elimina aceste mecanisme de corupţie judiciară nu poate avea finalitate decât dacă organele judiciare transmit în mod constant un mesaj ferm, atunci când sunt descoperite şi probate, care să descurajeze persoanele tentate să reproducă un model facil de conducere şi decizie a unei autorităţi judiciare. A fost esenţial ca acest mesaj să arate că este inacceptabil ca soluţionarea cauzelor penale la nivelul unei autorităţi judiciare şi a stilului de viaţă al magistraţilor să fie realizat prin vânzarea soluţiilor in dosare şi că persoanele implicate în asemenea fapte să îşi asume consecinţe severe.

I. Analizând propunerea Parchetului privind arestarea preventivă a inculpaţilor Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban, se constată că este fondată.

în conformitate cu dispoziţiile art.223 alin.2 C.proc.pen., măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal şi alte legi speciale, o infracţiunea de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, acte de terorism, spălare a banilor, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol , lipsire de libertate, evaziune fiscală, ultraj, ultraj judiciar, o infracţiunea de corupţie, o infracţiune săvârşită prin mijloace de comunicare electronică sau o altă infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani ori mai mare şi, pe baza evaluării gravităţii faptei, a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale şi a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constată că privarea sa de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică.

În sensul art.5 paragraf 1 din Convenţie, legalitatea privării de libertate este condiţionată de existenţa unor motive verosimile, temeinice că s-a săvârşit o infracţiune de către inculpat, iar noţiunea de motive verosimile a fost interpretată de Curtea Europeană (Jecins c.Lituaniei), în sensul existenţei unor date, informaţii care să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana respectivă să fi săvârşit infracţiunea. Aceste date nu trebuie să aibă aceeaşi forţă ca cele necesare pentru a justifica o condamnare sau pentru a formula o acuzare.

Conform jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului privind interpretarea art.5 paragraful 1 lit.c din Convenţie, pentru justificarea arestării sau deţinerii preventive nu se poate pretinde ca realitatea şi natura infracţiunii de care cel interesat este bănuit că a săvârşit-o să fie deja stabilite, pentru că aceasta reprezintă scopul fazei de instrucţie, adică de urmărire penală, iar detenţia permite desfăşurarea ei normală (cauza Ciraklar v.Turcia, 19.01.1995; Contrado c.Italiei, 14.01.1997); faptele ce au dat naştere la bănuielile concrete care au justificat arestarea unei persoane nu trebuie să fie de acelaşi nivel cu acelea necesare pentru justificarea unei condamnări; acestea pot fi probate în faza ulterioară urmăririi penale angajată împotriva persoanei reţinute; existenţa acestui scop trebuie privită independent de realizarea lui, pentru că textul în discuţie nu impune ca autoritatea judiciară care propune arestarea să fi adunat probe suficiente pentru a formula o acuzare completă.

Raportat la aceste exigenţe, se constată că prima condiţie pentru a se dispune luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor este îndeplinită, în sensul că există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpaţii Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban au săvârşit infracţiuni de corupţie şi o infracţiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare - participaţie improprie la săvârşirea fără vinovăţie a infracţiunii de abuz în serviciu.

Sub aspectul infracţiunii de participaţie improprie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.52 alin.3 raportat la art. 13/2 din Legea 78/2000 rap. la art.297 C.penv presupus a fi comisă de inculpata Bica Alina Mihaela se au în vedere următoarele:

La data de 22.03.2011, SC BANK POST SA a formulat plângere penală împotriva lui Simu Schiopu Horia, Pitulea Horia şi a altor persoane sub aspectul mai multor infracţiuni - grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave, spălare de bani.

Cauza a fost înregistrată la DIICOT - Structura Centrală sub nr.H6/D/P/2011.

Prin rezoluţia nr.H6/D/P/2011 din 27.02.2012, procurorul Purcărin Cătălin din cadrul DIICOT - Structura Centrală dispune neînceperea urmăririi penale faţă de Simu Schiopu Horia, Pitulea Horia şi alte persoane sub aspectul infracţiunilor sesizate, apreciind că nu există date sau indicii privind săvârşirea infracţiunilor.

La data de 4.10.2012. BANK POST SA a formulat plângere împotriva soluţiei dispuse, arătând că numiţii Horia Schiopu Simu, Horia Pitulea ş.a. au încheiat anumite contracte în numele şi pe seama societăţii, contracte care au produs prejudicii SC CUPROM SA şi care au determinat începerea procedurii de insolvenţă în anul 2008.

Prin ordonanţa din 28.11.2012, procurorul şef serviciu din cadrul DIICOT infirma din oficiu, parţial rezoluţia nr.ll6/D/P/2011 de neîncepere a urmăririi penale şi dispune continuarea cercetărilor într-un nou dosar faţă de numiţii Horia Simu, Horia Pitulea şi alţii, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de delapidare, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălare de bani, în ceea ce priveşte contractele încheiate de SC CUPROM SA cu Energo Mineral Trading LTD, SC

Energo Mineral SA, SC Foradex SA, SC Cuprumin SA, SC Ipronef SA, SC Moldomin SA ş.a.

Astfel s-a constituit, dosarul nr.335/D/P/2012 la nivelul DIICOT - Structura Centrală, privindu-1 pe Horia Simu, Horia Pitulea şi alţii, la care s-a conexat şi un alt dosar al DIICOT - Serviciul Teritorial Bucureşti, din care reieşea că Horia Simu era reprezentantul unei societăţi nerezidente ce comercializa la export mărfurile produse de SC CUPROM SA iar, ulterior o parte a sumelor încasate era transferată către Horia Simu, Horia Pitulea ori societăţi comerciale rezidente/nerezidente pe care aceştia le reprezentau.

La data de 13.06.2013, dosarul menţionat nr.335/D/P/2012 a fost repartizat spre soluţionare de către procurorul şef adjunct - Georgiana Hosu, martorului Voineag Marius Ionuţ - procuror în cadrul DIICOT -Structura Centrală. Acesta a efectuat mai multe acte de urmărire penală, iar la 4.02.2014 a dispus începerea urmăririi penale in rem cu privire la infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave şi spălare de bani.

Martorul Voineag Marius a relatat că studiind dosarul ce-1 privea pe Horia Simu şi-a dat seama că avea „un potenţial crescut" pentru întocmirea rechizitoriului, întrucât reieşea că Horia Simu în calitate de administrator al SC Cuprom SA efectuase o plată către o societate off-shore din Insulele Virgine Britanice în cuantum de aproximativ 27 milioane dolari, pentru achiziţionarea unei cantităţi de minereu de cupru îmbogăţit care nu a fost livrată niciodată.

Totodată a constatat că din societatea Energo Mineral LTD se efectuau plăţi în conturile personale ale lui Horia Simu (milioane de dolari), astfel că se contura şi infracţiunea de delapidare.

In luna mai 2014, procurorul Voineag a dispus efectuarea unor comisii rogatorii în Insulele Virgine şi Cipru absolut necesare pentru a dovedi legătura dintre Horia Simu şi societăţile nerezidente care „căpuşau" Cupromul, după cum martorul Voineag Marius a precizat.

Despre dosarul respectiv nu a purtat nicio discuţie cu vreo persoană din conducerea DIICOT, pentru ca în luna iunie 2014, inculpata Bica Alina Mihaela, la data respectivă procuror şef al DIICOT să-i atragă atenţia că dosarul referitor la Cuprom (ce-1 privea pe Horia Simu) este o cauză veche. în continuare, martorul Voineag Marius a relatat că la finele lunii iunie 2014, într-o discuţie avută cu Bica Alina cu privire şi la alte dosare, aceasta s-a enervat şi i-a solicitat pe un ton foarte ridicat să dispună o soluţie în dosarul nr.335/D/P/2012, întrucât se afla sub monitorizarea Inspecţiei judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Martorul i-a replicat inculpatei că se află în imposibilitate să dispună vreo soluţie la momentul respectiv, spunându-i că în cauză se prefigura emiterea unui rechizitoriu, iar pentru aceasta trebuia să probeze conexiunea unor făptuitori din dosar cu unele societăţi off-shore, ceea ce nu se putea realiza decât în urma obţinerii răspunsurilor la comisiile rogatorii din Insulele Virgine şi Cipru pe care le efectuase.

Inculpata Alina Bica i-a replicat martorului că dacă nu este în stare să finalizeze dosarul, înseamnă că nu este procuror DIICOT.

în aceste condiţii, procurorul Voineag Marius a fost categoric, spunându-i inculpatei că nu va dispune vreo soluţie în dosar până când nu va obţine răspunsurile comisiilor rogatorii, în caz contrar inculpata Bica Alina având posibilitatea să-i redistribuie dosarul.

La data de 26.06.2014, pe fondul discuţiilor tensionate avute cu inculpata Bica Alina şi conduitei acesteia, martorul Voineag Marius întocmeşte un referat (fila 132, vol.I), solicitând conducerii DIICOT să aprobe redistribuirea dosarului nr.335/D/P/2012 privindu-1 pe Horia Simu, către un alt procuror.

Referatul a fost avizat de inculpata Bica Alina şi la 30.06.2014 a dispus repartizarea dosarului martorului Purcărin Cătălin, procuror DIICOT (acelaşi procuror care a dispus iniţial neurmărirea penală faţă de Horia Simu, ş.a).

La 8 zile de la primirea dosarului nr.335/D/P/2012, prin ordonanţa nr.335/D/P/2012 din 9.07.2014, procurorul Purcărin Cătălin dispune clasarea cauzei sub aspectul săvârşirii de către Horia Simu, Horia Pitulea, Chişu Adrian şi Neagu Oana Mădălina a infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în forma continuată şi spălare de bani.

În cuprinsul ordonanţei de clasare din 9.07.2014, procurorul Purcărin Cătălin reproduce în integralitate (inclusiv cu semne de punctuaţie şi ortografie) conţinutul rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale din 27.02.2012, prin care dispusese în aceeaşi cauză neînceperea urmăririi penale faţă de Simu Horia s.a.fără a face vreo menţiune despre comisiile rogatorii solicitate de procurorul Voineag Marius.

Soluţia de clasare privindu-1 pe Horia Simu a fost avizată de inculpata Bica Alina Mihaela a doua zi, 10.07.2014, după emitere.

Ulterior, prin ordonanţa nr.55/II/2/2015 din 14.04.2015, procurorul şef adjunct al DIICOT a infirmat ordonanţa de clasare, a redeschis urmărirea penală în dosarul nr.335/D/P/2012 privindu-1 pe Horia Simu ş.a., întrucât a constatat că nu a existat împrejurarea pe care s-a întemeiat clasarea.

în motivarea ordonanţei de redeschidere a urmăririi penale, procurorul şef adjunct G.H constată că soluţia de clasare din 9.07.2014, emisă de Purcărin Cătălin a fost motivată identic cu cea emisă la 27.02.2012, procurorul de caz ignorând că au fost solicitate, după infirmarea soluţiei iniţiale, prin comisii rogatorii, acte ce puteau lămuri cauza. De asemenea, a reţinut că în perioada decembrie 2014 -martie 2015 au fost înregistrate la DIICOT răspunsurile la comisiile rogatorii dispuse (de procurorul Voineag Marius) către autorităţile judiciare din Cipru şi Insulele Virgine, precum şi traducerile actelor, astfel că în cauză se prefigurează existenţa infracţiunii de delapidare, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălare de bani.

Prin încheierea din 22.04.2015, Tribunalul Bucureşti - Secţia I penală a constatat legalitatea şi temeinicia ordonanţei nr.55/11-2/2015 a DIICOT, prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale faţă de Simu Horia ş.a.

De menţionat că martorul Voineag Marius a sesizat şi Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia controlului efectuat în perioada 16-25.03.2015 la DIICOT cu privire la conduita inculpatei Bica Alina Mihaela referitoare la dosarul nr.335/D/P/2012 ce-1 privea pe Horia Simu, însă s-a dispus clasarea lucrării (vol.I fila 240).

Martorul Purcărin Cătălin, procuror DIICOT a declarat că a soluţionat dosarul privindu-1 pe Horia Simu prin emiterea rezoluţiei de clasare în maxim o lună, întrucât era un dosar vechi şi urma un control al Inspecţiei Judiciare aşa cum i-a comunicat inculpata Bica Alina.

Aşadar, probele administrate până în acest moment procesual au relevat că inculpata Bica Alina deşi cunoştea de la procurorul de caz Voineag Marius că nu poate fi dispusă o soluţie în dosarul privindu-1 pe Horia Simu în lipsa răspunsurilor la comisiile rogatorii emise către autorităţile judiciare din Cipru şi Insulele Virgine şi că se prefigura emiterea rechizitoriului în funcţie de relaţiile obţinute, aceasta sub pretextul nereal al monitorizării cauzei de către Inspecţia Judiciară a CSM, i-a impus emiterea unei soluţii în cauza respectivă (care nu putea fi decât de clasare la momentul respectiv, în lipsa unui probatoriu complet) ceea ce procurorul Voineag Marius a refuzat categoric .

în realitate, în cursul anului 2014 nu se efectuase nici un control de fond la DIICOT - Structura Centrală, ci numai verificări tematice privind dosarele mai vechi de 5 ani de la prima sesizare, numai pe baza tabelelor transmise de către conducerea direcţiei, dosarul nr.335/D/P/2012 nefiind menţionat în aceste tabele (în acest sens adresa Inspecţiei Judiciare nr.4548/IJ/2015 din 12.08.2015 fila 239, vol.I dup).

Prin urmare, dosarul nr.335/D/P/2012 nu făcea obiectul verificărilor Inspecţiei Judiciare, întrucât nu figura în tabelele ce cuprindeau dosarele mai vechi de 5 ani.

Prin această modalitate, inculpata Bica Alina l-a determinat pe procurorul Voineag Marius să solicite redistribuirea dosarului, iar în final, pe procurorul Purcărin Cătălin să claseze dosarul în 8 zile de la primirea acestuia, sub pretextul controlului Inspecţiei Judiciare, deşi cunoştea că nu au fost administrate probe a căror relevanţă şi necesitate i-a fost prezentată şi justificată de Voineag Marius şi la care Purcărin Cătălin nu a făcut nicio referire în rezoluţia de clasare copiată integral după rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale dispusă iniţial.

Ca atare, inculpata Bica Alina a urmărit pronunţarea unei soluţii de clasare favorabilă numitului Horia Simu pe care a şi avizat-o în final.

Susţinerea inculpatei în sensul că ordonanţa de clasare a fost avizată şi de procurorul şef serviciu nu este în măsură să o absolve de răspundere penală, întrucât nu procurorul şef de serviciu a fost cel care i-a impus imperativ procurorului de caz să dispună o soluţie în lipsa probelor pe care le aprecia deosebit de relevante pentru cauză, în condiţiile în care nici nu se punea problema prescrierii faptelor, iar monitorizarea dosarului respectiv de Inspecţia Judiciară era inexistentă.

II. Sub aspectul infracţiunilor de luare de mită prevăzută de art289 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.7 lit.b din Legea nr.78/2000 şi, respectiv, complicitate la dare de mită prevăzută de art.48 alin.l raportat la art.290 C.pen. raportat la art.6 din Legea nr.78/2000 presupus a fi comise de inculpaţii Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban se au în vedere următoarele:

Martorul cu identitate protejată Petre Ileana a relatat că Horia Simu prin intermediul unui off-shore a devenit administrator şi acţionar al SC CUPROM SA. După intrarea în insolvenţă a SC CUPROM SA, Horia Simu a fost preocupat de valorificarea activelor societăţii prin vânzarea ca fier vechi a unor utilaje, dispozitive, subansamble din patrimoniul societăţii, fără documente justificative, iar o parte din banii obţinuţi au fost folosiţi pentru mituirea unor funcţionari, judecători şi procurori.

O perioadă s-a folosit de lichidatorul Borza Monica, prin intermediul căruia, în schimbul unor sume de bani a obtinut decizii favorabile ale judecătorului sindic Mircea Moldovan.

Totodată, martorul a relevat că pe rolul DIICOT a existat un dosar având ca obiect operaţiuni suspecte de spălare a banilor efectuate de firmele aparţinând lui Simu Horia prin intermediul unor off-shore-uri.

Cu privire la cauza respectivă, acelaşi martor a relatat că Horia Simu a remis o sumă de bani magistraţilor investiţi cu soluţionarea dosarului şi a obţinut o soluţie de netrimitere în judecată. De asemenea, Horia Simu i-a asigurat pe toţi cei implicaţi în cauza respectivă că soluţia ce va fi dispusă de parchet le va fi favorabilă şi că nu va avea loc nicio audiere a sa la parchet.

într-adevăr, dosarul nr.335/D/P/2012 înregistrat la DIICOT -Structura Centrală privindu-i pe Horia Simu, Horia Pitulea, Neagu Oana Mădălina şi Chişu Adrian a fost clasat, în modalitatea mai sus descrisă, iar Horia Simu nu a mai fost ascultat la parchet după redeschiderea dosarului său, ceea ce confirmă relatarea martorului.

Martorul Danilescu Cezar a declarat că unul dintre contractele încheiate între Energo Mineral Trading Limited şi SC CUPROM SA

administrată de Horia Simu a avut ca obiect vânzarea unei cantităti de 25.000 tone concentrat de cupru în schimbul sumei de 30 milioane dolari. întrucât Energo Mineral Trading Limited nu avea capacitatea de a produce cantitatea respectivă de concentrat de cupru, fiind o societate de tip off-shore, contractul comercial a fost unul fictiv, fiind semnat doar pentru a da o aparenţă de legalitate plăţilor efectuate de Cuprom către Energo Mineral Trading Limited.

De altfel, caracterul fictiv al contractului a fost sesizat şi de Bankpost care a formulat o sesizare la DIICOT.

Referitor la dosarul penal constituit urmare a plângerii SC Bankpost SA, Horia Simu a afirmat că va fi finalizat printr-o soluţie de neurmărire penală în schimbul unei sume de bani pe care a remis-o sau ar fi urmat să o remită conducerii DIICOT.

Horia Simu a relatat în esenţă că după redeschiderea dosarului său la DIICOT (nr.335/D/P/2012, inculpatul Pop Şerban (avocat şi fost preşedinte ANAF), în perioada august-septembrie 2013 s-a deplasat de mai multe ori la biroul său situat în Pipera-Tunari şi în mod repetat şi insistent i-a pretins suma de 1.500.000 euro pentru soluţionarea favorabilă a dosarului său aflat pe rolul DIICOT, în sensul închiderii acestuia „soluţie sugerată de conducerea DIICOT", fără a specifica numele şi calitatea persoanelor la care făcea referire.

Horia Simu afirmă că în final a fost de acord să remită inculpatului Pop Şerban bani în scopul menţionat, iar în acest sens, în perioada aprilie 2014 - noiembrie 2014 i-a dat suma totală de 230.000 euro, din care 150.000 euro în numerar şi 80.000 euro prin intermediul a două contracte de asistenţă juridică încheiate între societatea de avocatură a inculpatului Pop Şerban - societatea civilă Profesională de avocaţi Pop, Savin & Asociaţii şi societăţile suspectului Horia Simu -Societatea de Construcţii şi Transporturi Bucureşti SA şi CCCF Drumuri şi Poduri Timişoara SRL.

Horia Simu a precizat că s-a înţeles cu inculpatul Pop Şerban ca societatea acestuia de avocatură Pop, Savin & Asociaţii să presteze şi „nişte servicii reale" pentru a avea fundament economic în contabilitate.

Extrasele de cont ataşate la dosar (filele 3-188, vol.2 dup) confirmă că lunar, în perioada aprilie 2014-noiembrie 2014 au fost viraţi câte 8.000 euro în contul societăţii de avocatură Pop, Savin & Asociaţii, iar la data de 12.09.2014 din contul firmei de avocatură au fost viraţi în contul personal al inculpatului Pop Şerban, 15.000 lei.

Relatarea suspectului Horia Simu a fost susţinută de martora Dumitru Camelia, director în cadrul SC CUPROM SA, care a precizat că Horia Simu avea pe rolul DIICOT un dosar penal cu privire la SC CUPROM SA în care se dispusese o soluţie de neurmărire penală, redeschisă ulterior. Martora a confirmat că inculpatul Pop Şerban i-a pretins lui Horia Simu 1.500.000 euro pentru „a-i rezolva problemele juridice" şi a cerut insistent şi repetat atât lui Horia Simu, cât şi martorei să-i achite banii respectivi. Astfel, la solicitarea lui Horia Simu, martora i-a dat inculpatului suma de 150.000 euro (pe care i-a dus personal într-un plic la biroul inculpatului Pop Şerban) şi au fost încheiate două contracte de asistenţă juridică cu societatea de avocatură a inculpatului Pop Şerban, conform cărora lunar, se achitau câte 4.000 euro pentru fiecare din cele două contracte de asistenţă juridică.

Martorul Mihăilescu lonuţ Florin, fost consilier al inculpatei Bica Alina Mihaela şi totodată, prieten de familie al acesteia, a relatat în esenţă, că în cursul anului 2014 s-a întâlnit cu inculpatul Pop Şerban în incinta Hotelului Golden Tulip din apropierea Pieţei Muncii care i-a solicitat să intervină pe lângă Bica Alina - la acel moment procuror şef al DIICOT - în sensul, ca aceasta “să-l sprijine" pe Horia Simu care la acea dată era cercetat într-un dosar penal al DIICOT.

Martorul i-a comunicat inculpatei Bica Alina cererea inculpatului Pop Şerban de a-1 sprijini pe Horia Simu, iar ulterior inculpata Bica Alina i-a precizat martorului Mihăilescu lonuţ Florin că a verificat şi a constatat că dosarul numitului Sirnu Horia aflat pe rolul DIICOT a fost redeschis, însă se va dispune o soluţie de neurmărire din lipsă de probe.

După clasarea dosarului suspectului Horia Sirnu, inculpatul Pop Şerban i-a remis martorului Mihăilescu Ionut un ceas marca Rolex (uşor uzat) cu ocazia zilei sale de naştere - 4.10.2014 si suma de 20.000 euro. Din suma primită, martorul Mihăilescu Ionut şi-a reţinut 2.500 euro întrucât reprezentau contravaloarea unor medicamente pe care le furnizase anterior inculpatului Pop Şerban, iar diferenţa de bani -17.500 euro i-a dat-o inculpatei Bica Alina la data de 8.11.2014, în locuinţa acesteia.

Martorul Mihăilescu Ionuţ i-a precizat inculpatei Bica Alina că banii provin de la inculpatul Pop Şerban ca „recompensă" pentru soluţionarea favorabilă a dosarului suspectului Horia Simu.

Mihăilescu Ionuţ a predat organelor de urmărire penală ceasul Rolex primit de la inculpatul Pop Şerban.

Din interceptarea convorbirilor telefonice dintre Bica Alina şi Mihăilescu Ionuţ din data de 8.11.2014 a reieşit că Mihăilescu Ionuţ şi inculpata Bica Alina s-au întâlnit la 8.11.2014 în locuinţa acesteia din urmă, cum de altfel recunoaşte şi Bica Alina.

In legătură cu infracţiunea de luare de mită presupus a fi comisă la 8.11.2014, inculpata Bica Alina a negat acuzaţia şi a susţinut că singura probă în dovedirea vinovăţiei sale este numai declaraţia martorului denunţător Mihăilescu Ionuţ, insuficientă pentru arestarea sa preventivă. Cât priveşte participaţia improprie la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, inculpata Bica Alina a contestat comiterea faptei şi a precizat că nu a impus niciunui procuror adoptarea vreunei soluţii în cauza ce-1 privea pe Horia Simu.

Intr-adevăr, declaraţia unei singure persoane denunţătoare în cauză este insuficientă pentru a fundamenta o acuzaţie.

însă, în cauza de fată, declaraţia martorului Mihăilescu Ionut nu este singulară şi se reţine că toate probele administrate până la acest moment procesual constând în declaraţiile constante ale martorului Mihăilescu Ionuţ, coroborate cu relatările martorilor Petre Ileana, Danilescu Cezar, Horia Simu, Dumitru Camelia, interceptările convorbirilor telefonice dintre Mihăilescu Ionuţ şi Bica Alina din 8.11.2014, depoziţiile martorilor Voineag Marius, Purcărin Cătălin, înscrisurile comunicate de Inspecţia Judiciară a CSM, oferă date concrete care justifică presupunea rezonabilă că inculpata Bica Alina a comis faptele de care este acuzată.

III. Astfel, Horia Simu cercetat în dosarul nr.335/D/P/2012 al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism pentru constituirea unui grup infracţional organizat, delapidare, spălare de bani pentru un potenţial prejudiciu de 30.000.000 dolari alături de alte persoane cunoştea înainte de emiterea clasării din 9 iulie 2014 că va fi dispusă o asemenea soluţie şi avea siguranţa că va obţine neurmărirea penală prin remiterea de bani conducerii D.I.I.GO.T. - aspecte susţinute de martorii Petre Ileana şi Danilescu Cezar.

Horia Simu nu putea cunoştea soluţia ce urma a fi dispusă decât de la inculpata Bica Alina Mihaela, prin intermediarii Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Pop Şerban, ceea ce confirmă susţinerea martorului Mihăilescu Ionut Florentin, anume că la cererea sa Bica Alina Mihaela a verificat dosarul suspectului Horia Simu şi i-a comunicat că după redeschiderea cauzei se va dispune o soluţie de neurmărire din lipsă de probe, ceea ce în realitate s-a şi întâmplat.

Stadiul cercetărilor din dosarul respectiv şi soluţia ce se preconiza nu puteau fi cunoscute de niciunul dintre intermediari pentru că Pop Şerban nu era avocat al numitului Horia Simu sau al vreunei persoane cercetate în cauză, iar Mihăilescu Ionuţ Florentin nu îşi mai desfăşura activitatea în cadrul D.I.I.C.O.T. de mult timp.

în schimb, acesta din urmă era prieten foarte bun al inculpatei Bica Alina Mihaela, astfel cum rezultă atât din declaraţia inculpatei cât şi din interceptarea convorbirilor telefonice din 8 noiembrie 2014 dintre cei doi.

Horia Simu a atestat că pentru clasarea dosarului său la D.I.I.GO.T. „soluţie sugerată de conducerea D.I.I.GO.T." a dat inculpatului Pop Şerban suma de 230.000 euro, aspect confirmat şi de martora Dumitru Claudia.

Martorul Mihăilescu Ionuţ Florentin relevă că la cererea inculpatului Pop Şerban a intervenit la Bica Alina Mihaela pentru ca aceasta „să-l sprijine" pe Horia Simu în soluţionarea dosarului deschis la D.I.I.GO.T.

Şi într-adevăr, inculpata Bica Alina Mihaela a intervenit brutal fără o justificare legală, în ancheta procurorului Voineag Marius Ionuţ ce-1 privea pe Horia Simu solicitându-i imperios şi pe un ton foarte ridicat să dispună în acel moment o soluţie, deşi i se explicase cu fermitate de procurorul de caz care cunoştea cel mai bine dosarul că pentru finalizarea cu emiterea de rechizitoriu era absolut necesar obţinerea răspunsurilor la comisiile rogatorii din Insulele Virgine şi Cipru pe care le efectua. Procurorul Voineag Marius a refuzat categoric să se conformeze dispoziţiei inculpatei Bica Alina Mihaela care pentru a-1 determina să acţioneze în sensul dorit - emiterea unei soluţii care nu putea fi alta decât aceea de clasare în lipsa probatoriului complet - i-a prezentat mincinos o situaţie nereală, anume că dosarul nr.335/D/P/2012 era monitorizat de Inspecţia judiciară.

Aşa cum s-a arătat, conform relaţiilor comunicate de Inspecţia Judiciară a Consiliului Superior al Magistraturii dosarul nr.335/D/P/2012 ce-1 privea pe Horia Simu nu făcea obiectul verificărilor, întrucât nici nu figura în tabelele D.I.I.C.O.T. ce cuprindeau dosarele mai vechi de 5 ani. Aşadar nu exista nicio monitorizare a acestuia.

Dovadă că inculpata Bica Alina Mihaela era interesată în soluţionarea favorabilă a dosarului o reprezintă faptul că, deşi a discutat cu procurorul Voineag Marius şi cu privire la alte dosare, aflate în lucru, numai cu referire la cauza ce-1 privea pe Horia Simu s-a manifestat în modalitatea descrisă.

Conduita în forţă a inculpatei Bica Alina Mihaela l-a determinat pe procurorul Voineag Marius Ionuţ să abandoneze dosarul ce-i fusese repartizat spre soluţionare de procurorul şef adjunct al D.I.I.C.O.T. -Georgiana Hosu din vara anului 2013, în care efectuase acte de urmărire penală şi în care preconiza trimiterea în judecată a inculpatului Horia Simu s.a. după obţinerea relaţiilor solicitate - aspect comunicat de altfel de procuror şi inculpatei Bica Alina Mihaela.

Concomitent, procurorul Voineag Marius Ionuţ a sesizat şi Inspecţia Judiciară pentru procurori pentru imixtiunea inculpatei Bica Alina Mihaela în activitatea sa.

Inculpata Bica Alina a repartizat dosarul procurorului Purcărin Cătălin (acelaşi procuror care dispusese iniţial neînceperea urmăririi penale), iar acesta fără a mai efectua acte de urmărire penală, fără a mai reveni cel puţin formal asupra probelor dispuse de Voineag Marius a dispus în 8 zile de la primirea dosarului clasarea copiindu-şi integral prima rezoluţie de neurmărire. De altfel, procurorul Purcărin Cătălin a şi recunoscut că a discutat cu inculpata Bica Alina Mihaela şi a soluţionat dosarul prin clasare pentru că era vechi şi urma un control al Inspecţiei Judiciare împrejurare nereală dar prezentată ca adevărată de inculpata Bica Alina Mihaela.

Dovadă că ordonanţa de clasare din 9 iulie 2014 (dispusă de procurorul Purcărin Cătălin în condiţiile arătate şi avizată de inculpata Bica Alina Mihaela) a fost nelegală o constituie faptul că ulterior, la 14 aprilie 2015, după sosirea răspunsurilor la comisiile rogatorii dispuse de procurorul Voineag Marius către autorităţile judiciare din Cipru şi Insulele Virgine, procurorul şef adjunct al D.I.I.C.O.T. a infirmat-o şi a redeschis urmărirea penală faţă de Horia Simu şi celelalte persoane cercetate în cauză, soluţie confirmată de astfel de instanţă.

Prin urmare, relatarea martorului Mihăilescu Ionuţ Florentin este veridică, întrucât intervenţia sa pe lângă Bica Alina Mihaela - procuror şef DIICOT, în sensul soluţionării favorabile a dosarului privindu-1 pe Horia Simu, Ia solicitarea inculpatului Pop Şerban şi implicit, a suspectului Horia Simu este confirmată chiar de conduita ulterioară a inculpatei cu privire la acest dosar, care a acţionat în sensul cerut.

De aceea, susţinerea martorului Mihăilescu Ionut Florentin, anume că la 8 noiembrie 2014 i-a dat inculpatei Bica Alina Mihaela în locuinţa acesteia, suma de 17.500 euro ca „recompensă" pentru soluţionarea favorabilă a dosarului suspectului Horia Simu coroborată cu cea a martorilor Petre Ileana, Danilescu Cezar, Horia Simu (expuse anterior), interceptările convorbirilor telefonice dintre Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela care atestă întâlnirea celor doi la 8.11.2014 în locuinţa inculpatei, dovedesc că inculpata Bica Alina a săvârşit şi infracţiunea de luare de mită în modalitatea normativă a primirii de bani în legătură cu îndeplinirea unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul art.289 alin.l C.pen.

în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul Pop Şerban - care a uzat de dreptul la tăcere, probele administrate constând în depoziţiile suspectului Horia Simu, martorilor Dumitru Camelia, Mihăilescu Ionuţ Florin expuse pe larg în cuprinsul încheierii, extrasele de cont ataşate la dosar, dovedesc acuzaţia de complicitate la dare de mită.

IV. Totodată, realizând o evaluare a împrejurărilor cauzei, prin prisma criteriilor instituite de lege, se constată că este îndeplinită şi a doua cerinţă cumulativă prevăzută de art.223 alin.2 C.proc.pen., luarea măsurii arestării preventive fiind necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică pe care o prezintă lăsarea în libertate a inculpaţilor.

în cauză, inculpaţii sunt urmăriţi penal pentru comiterea unor infracţiuni ce prezintă un grad ridicat de pericol social, atât abstract cât şi concret.

în acest context al gravităţii infracţiunilor ce formează obiectul urmăririi penale (infracţiuni de corupţie şi participaţie improprie la abuz în serviciu), de valoarea sumelor de bani pretinse şi primite, dar şi de modalitatea în care se presupune că inculpaţii au acţionat, faptele de care sunt acuzaţi au o puternică rezonanţă socială negativă, cu consecinţe nefaste asupra încrederii populaţiei în instituţiile statului (Parchet-DIICOT-Structura Centrală),

Inculpata Bica Alina este acuzată de comiterea a două fapte dintre cele mai grave - luare de mită şi participaţie improprie la abuz în serviciu - ambele comise în calitate de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, inculpata folosindu-şi funcţia deţinută în scopuri contrare îndatoririlor de serviciu.

Inculpata dovedeşte consecvenţă infracţională în comiterea aceluiaşi gen de infracţiuni - abuz în serviciu şi luare de mită - fiind cercetată într-o altă cauză penală pentru că a impus procurorilor din-subordine să solicite într-o cauză DIICOT aflată pe rolul Tribunalului Bucureşti o soluţie favorabilă inculpatului Tender Ovidiu; apoi pentru ca prin încălcarea dispoziţiilor art.250 alin.l C.proc.pen. a admis plângerea inculpatului Videanu Adriean şi a ridicat sechestrul asigurător aplicat pe 80 acţiuni la purtător deţinute de inculpat la o societate, în condiţiile în care soluţionarea plângerii era de competenţa Judecătorului de drepturi şi libertăţi.

La acestea se mai adaugă şi alte fapte penale ale inculpatei dintr-un alt dosar, ambele cauze aflate pe rolul instanţei.

în prezent este suspendată din funcţia de procuror şi a demisionat de la conducerea instituţiei, astfel că nu se mai pune problema comiterii unor fapte similare, însă multitudinea acţiunilor infracţionale de acelaşi gen ale inculpatei vădesc o stare de pericol pentru ordinea publică şi justifică privarea de libertate a acesteia.

în ceea ce-1 priveşte pe inculpatul Pop Şerban, fapta de care este acuzat - complicitate la dare de mită, este deosebit de gravă prin aceea că, prin intermediari a contribuit la coruperea unui înalt magistrat pentru a obţine o soluţie favorabilă unui suspect într-un dosar penal cu un prejudiciu estimat la 30 milioane dolari.

Având în vedere aceste aspecte, considerate relevante şi suficiente pentru a demonstra că lăsarea în libertate a acuzaţilor ar afecta, în mod real ordinea de drept, se apreciază că plasarea inculpaţilor în stare de detenţie provizorie este singura aptă să asigure prezervarea ordinii publice, măsura arestării preventive fiind proporţională cu gravitarea faptelor ce formează obiectul acuzaţiei penale şi totodată, necesară pentru a asigura buna desfăşurare a procesului penal, aşa cum impun dispoziţiile art.202 alin.l şi 3 C.proc.pen.

Circumstanţele personale ale inculpaţilor, necunoscuţi cu antecedente penale, cu familii organizate, nu pot constitui temeiuri singulare de apreciere asupra stării de pericol pentru ordinea publică şi care să justifice o măsură preventivă alternativă detenţiei - arestul la domiciliu sau cercetarea acestora în libertate sub control judiciar, care impun în acest caz arestarea preventivă a inculpaţilor.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art.226 alin.l şi 2 C.pr.pen. va admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -Direcţia Naţională Anticoruptie - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie, privind pe inculpaţii Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban.

În baza art.223 alin.2 C.pr.pen rap. la art.202 alin.l, 3, 4 lit.e C.pr.pen., va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban pe o perioadă de 30 de zile, de la data de 02 septembrie 2015 la 01 octombrie 2015, inclusiv.

In baza art. 230 C.pr.pen., va dispune emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă pentru inculpaţii Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban.

în baza art.275 alin. (3) Cpr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII DISPUNE:

În baza art. 226 alin.l şi 2 C.pr.pen. admite propunerea de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie, privind pe inculpaţii Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban.

în baza art.223 alin.2 C.pr.pen rap. la art.202 alin.l, 3, 4 lit.e C.pr.pen., dispune arestarea preventivă a inculpaţilor BICA ALINA MIHAELA... si POP ŞERBAN...

... pe o perioada de 30 de zile, de la data de 02 septembrie 2015 la 01 octombrie 2015, inclusiv.

In baza art. 230 C.pr.pen., dispune emiterea de îndată a mandatelor de arestare preventivă pentru inculpaţii Bica Alina Mihaela şi Pop Şerban.

în baza art.275 alin. (3) C.pr.pen., cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleşi, în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Cu drept de contestaţie în termen de 48 de ore.

Pronunţată în şedinţa din camera de consiliu azi, 2 septembrie 2015, ora 16.40.

Judecător de drepturi: şi libertăţi

Simona Cristina Nenită

Magistrat asistent Aurelia Hirt

Red/Tehnored.SCN

← Motivarea integrală a arestării preventive a Elenei Udrea		Abuz în serviciu. Notar public. Contract încheiat fără... →

Vezi şi alte speţe de drept penal: