Conducere fără permis. Art.335 NCP. Sentința nr. 26/2015. Judecătoria BĂLCEŞTI
Comentarii |
|
Sentința nr. 26/2015 pronunțată de Judecătoria BĂLCEŞTI la data de 16-02-2015
Dosar nr._ art.228 NCP ș.a.
Operator de date cu caracter personal 4126
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA BĂLCEȘTI, JUDEȚUL V.
Sentința penală nr.26
Ședința publică din 16 februarie 2015
Președinte - A. D., judecător
Grefier - I. A.
Ministerul Public este reprezentat de C. D. I., prim -procuror în cadrul Parchetului de pe lângă judecătoria Bălcești
Pe rol este pronunțarea asupra procesului penal privind pe inculpatul M. C. A., domiciliat în ., județul V., trimis în judecată în stare de libertate pentru infracțiunile de furt prevăzute de art.228 alin.1 rap. la art.230 alin.1 NCP, conducerea unui vehicul fără permis de conducere prev. de art. 335 alin.1 NCP, violare de domiciliu prev. de art.224 alin.2 NCP și lovire sau alte violențe prev. de art.193 alin.1 NCP, toate cu aplicarea art.38 alin.1 C.pen. și art.41 alin.1 NCP.
Prezența părților și dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința publică din 28.01.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a dispus amânarea pronunțării la 04.02.2015, ora 1500, iar mai apoi la 11.02.2015, ora 1500,și 16.02.2015, ora 1500.
INSTANȚA
Deliberând constată următoarele:
Prin rechizitoriul înregistrat la 13.02.2014, parchetul din circumscripție a trimis în judecată pe inculpatul M. C.-A., domiciliat în ., județul V., împotriva căruia s-a pus în mișcare acțiunea penală pentru comiterea infracțiunilor de furt, conducerea unui vehicul fără permis de conducere, violare de domiciliu și lovire sau alte violențe reglementate de art.228 alin.1-230 alin. 1, 335 alin.1, 224 alin.2 și 193 alin.1 NCP, toate cu aplicarea art.38 alin.1 și 41 alin.1 NCP.
S-a motivat în expozeul actului de dispoziție enunțat că, în ziua de 03.11.2013, inculpatul s-a întâlnit într-un local de pe raza comunei Măciuca cu persoana vătămată B. S., care era însoțită de prietenul acesteia, martorul A. F. A..
În jurul orei 1730, cei trei au plecat de aici cu autoturismul marca Volkswagen, având numărul de înmatriculare_, împrumutat de aceasta de la numitul M. M., care la rândul său îl achiziționase de la o terță persoană, D. A. F., fără a îndeplini toate formalitățile de vânzare-cumpărare.
Mai târziu, seara, pe la ora 2120, când au ajuns la locuința persoanei vătămate, care condusese autoturismul, inculpatul și-a manifestat voința de a circula cu acesta, după cum o mai rugase anterior.
Întrucât persoană vătămată l-a refuzat din nou, cunoscând că nu deține permis de conducere, inculpatul a profitat de neatenția acesteia, care era prinsă într-o discuție cu martorul A. F. A., și a sustras cheile autoturismului. Abia atunci când a auzit motorul mașinii pornind, persoana vătămată a realizat ceea ce s-a întâmplat și l-a anunțat pe proprietarul M. M., după care a sunat la serviciul de urgență 112, după cum acesta îi sugerase, pentru a reclama săvârșirea infracțiunilor.
Identificat de organele de poliție în timp ce conducea autoturismul, inculpatul a refuzat să oprească la semnalele acustice și vizuale efectuate, continuându-și drumul până în satul Cuci, unde a intrat pe un câmp de pe raza satului Cuci, fără a mai putea fi găsit.
În dimineața zilei de 04.11.2013, cu prilejul reluării căutărilor, autoturismul a fost descoperit abandonat pe un teren agricol arat, prezentând ușoare avarii, iar cheile s-au recuperat de la martorul M. A. I., fratele inculpatului, căruia acesta i le predase.
S-a mai arătat că martorul Z. N. L. a confirmat împrejurarea că o persoană cu semnalmentele inculpatului a venit cu autoturismul respectiv la stația de alimentare cu carburanți unde lucra, situată pe teritoriul satului Giulești, și a cumpărat combustibil, revenind de mai multe ori la restaurantul din apropiere.
De asemenea, acesta a surprins și scena în care autoturismul era urmărit de un echipaj al poliției și conducătorul acestuia nu a răspuns semnalelor de oprire, mărind viteza de deplasare.
Cu comunicarea din 13.11.2013, serviciul județean de specialitate a transmis că inculpatul nu figurează în evidențe ca posesor de permis de conducere.
De altfel, acesta a recunoscut că nu obținuse un atare document, negând numai acuzația de sustragere, sens în care a învederat că persoana vătămată B. S., în calitate de deținător, i l-a încredințat spre a fi condus, în pofida împrejurării știute că nu are dreptul de a șofa.
Consecutiv, în noaptea de 26.01.2014, în jurul orei 230-300, inculpatul a intrat în domiciliul persoanei vătămate I. E., care locuia împreună cu mama sa, și anume martora I. E., iar când aceasta a auzit zgomote la ușa locuinței și a descuiat-o pentru a vedea cine este afară, s-a ridicat din poziția aplecat, unde stătea în partea dreaptă, și a pătruns în incintă, după care a prins-o cu ambele mâini de gât, fără a-i spune ceva și ține seama de țipetele de ajutor și rugămințile insistent adresate de a o lăsa în pace.
Reușind să slăbească strânsoarea, persoana vătămată l-a strigat în mod repetat pe tatăl inculpatului, M. Ș., vecin de gospodărie, în locuință venind imediat soția M. E., care l-a găsit pe acesta încă aici. În atare conjunctură, i-a povestit mamei inculpatului cele petrecute, relatarea fiind reluată și față de tatăl acestuia, când a ajuns la puțin timp. După plecarea acestora, pe la ora 300, persoana vătămată a sunat la poliție prin sistemul național unic al apelurilor de urgență și a sesizat incidentul, anunțând astfel că inculpatul, aflat în stare de ebrietate, a intrat în propria locuință și a agresat-o fizic.
Ca efect al demersului inițiat o echipă de lucrători ai poliției s-a deplasat la fața locului pentru a întreprinde investigațiile de rigoare, culegând o . informații și date referitoare la starea persoanei vătămate, în asistența martorului C. Dița E. C..
De adăugat pe acest subiect că raportul de constatare medico-legală întocmit a reliefat că persoana vătămată a fost depistată la examenul realizat cu o echimoză în zona inframentonieră, adică sub bărbie, și cu o altă leziune de gen la nivel deltoidian anterior dreapta, vindecabile fără a fi nevoie de îngrijiri medicale, diagnosticul stabilit constând în traumatism laringian cauzat prin strangulare, cu mucoasa endolaringiană puțin inflamată și cu corzile vocale având mobilitate ușor redusă, deci, nepunându-i-se viața în pericol.
Inculpatul a respins cu vehemență învinuirile formulate de persoana vătămată, calificându-le inițial ca nereale, pentru ca mai apoi să se prevaleze de dreptul de a nu face nicio declarație.
Ascultată ca martor, mama inculpatului, M. E., a relatat la început că a auzit în acea noapte zgomot din direcția locuinței persoanei vătămate, situație în care a intrat în camera acestuia și a constatat că nu se afla aici. Apoi, a mers în gospodăria vecină, l-a găsit pe inculpat în casă și, luându-l la întrebări, acesta a plecat grăbit, fără da vreun răspuns.
Totodată, martora a confirmat aspectul că persoana vătămată era foarte agitată, speriată și tremura, a încercat să o liniștească, iar în incintă a apărut în acel moment și soțul M. Ș., căruia i s-a descris evenimentul consumat.
Ulterior, martora nu și-a mai menținut declarația olografă dată, afirmând că l-a observat pe inculpat la poarta locuinței persoanei vătămate, reproșând acesteia că îi aduce acuzații nefondate. Cum nu a dorit să uzeze de statuările art.117 C.proc.pen., care permit ascendenților și altor membri ai familiei inculpatului să refuze audierea în calitate de martori, sus numita a fost pusă sub învinuire pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Lipsită de orice suport probator, versiunea persoanei vătămate I. E. că actele de violență exercitate de inculpat au avut în realitate o motivație sexuală nu a putut fi valorificată.
Sub aspectul încadrării juridice s-a conchis că faptele acestuia de a sustrage un autoturism din folosința persoanei vătămate B. S. și conduce pe drumurile publice fără a poseda permisul aferent, precum și de a pătrunde nelegitim, pe timpul nopții și în absența oricărei aprobări, în locuința persoanei vătămate I. E., agresând-o fizic, se circumscriu conținutului constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art.228 alin.1-230 alin.1, 335 alin.1, 224 alin.1 și 193 alin.1 NCP.
Din perspectiva laturii complementare s-a învederat că utilizatorul vehiculului de la acea vreme, B. S., ca de altfel și proprietarul de drept, M. M. ori cealaltă victimă a inculpatului, I. E., nu au invocat suportarea vreunui prejudiciu material sau moral prin activitatea ilicit-delictuoasă desfășurată, și, pe cale implicită, nu au ridicat în contra acestuia pretenții de natură civilă.
Ca mijloace doveditoare s-au enumerat procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de investigare locală, procesul-verbal de depistare în trafic, adresă cu relațiile furnizare de S.P.C.R.P.C.I. V., planșe fotografice, declarațiile părților și martorilor ascultați și raportul de constatare medico-legală a unor leziuni traumatice (filele 8-10, 14-21, 23-25, 28-31, 32-35, 36-39, 56-67, 70, 74, 76-79, 81, 82, 92, 93 dosar de cercetare penală).
Ca elemente de ordin particular s-a subliniat că inculpatul are o vârstă tânără și statutul de persoană necăsătorită, nu figurează cu loc de muncă, a manifestat o poziție sinceră numai cu privire la conducerea autoturismului fără permis, și se remarcă prin numeroase antecedente penale, după cum reiese din cuprinsul fișei de cazier judiciar, ceea ce ilustrează existența unui potențial infracțional extrem de ridicat, inaptitudine de disciplinare și reformare voluntară, dispreț față de valorile sociale ocrotite de legea penală, predilecție spre actele de violență fizică și violare de domiciliu pentru care a primit sancționator diferite condamnări și amenzi administrative.
În dezvoltarea aserțiunii s-a evocat că prin sentința penală nr.35 din 16.03.2011 a Judecătoriei Bălcești, ratificată definitiv de Curtea de Apel Pitești cu decizia penală nr.705 din 14.06.2011, acestuia i s-a aplicat pedeapsa închisorii în cuantum de 2 ani și 6 luni pentru infracțiuni similare, fiind arestat la 26.11.2010 și liberat condiționat la 18.01.2013, după cum reiese din același cazier, având un rest neexecutat de 311 zile, stare care semnifică îndeplinirea condițiilor referitoare la recidivă, instituite de art.41 alin.1 NCP.
În sfârșit, s-a notat că pe rolul parchetului se găsește în curs de instrumentare dosarul nr.157/P/2014 în care inculpatul este anchetat pentru infracțiunile de violare de domiciliu și lovire sau alte violențe, reclamate a fi comise la 10.02.2014.
Evolutiv s-a specificat că urmărirea penală s-a deschis împotriva acestuia prin rezoluția din 05.11.2013 sub aspectul infracțiunilor de furt și conducere fără permis a unui autovehicul pe drumurile publice, respectiv cea posterior adoptată la 27.01.2014 pentru infracțiunile de violare de domiciliu și lovire sau alte violențe, pentru ca prin ordonanțele din 07.02.2014 să se dispună schimbarea încadrării juridice prin trimitere la prevederile corelative favorabile din Codul penal intrat în vigoare la 01.02.2014 și conexarea dosarelor succesiv formate.
În aceeași ordine de idei s-a menționat că inculpatului i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală, dreptul la apărare, prerogativele de care beneficiază și obligațiile incumbate, acesta recunoscând doar parte din infracțiunile reținute în sarcină, fără a avea vreo cerere ori solicitare probatorie. Totodată s-a precizat că urmărirea penală a decurs cu respectarea întocmai a principiilor de drept și actelor normelor guvernabile, materialul de anchetă penală, considerându-se nu numai legal obținut, dar și complet, suficient pentru aflarea adevărului și rezolvarea cauzei.
În procedura nepublică și, la acel moment, absolut necontradictorie, a camerei preliminare, consacrată de art.342-348 din NCPP, inculpatul nu și-a exprimat opinia în problema legalității sesizării, producerii probelor și a efectuării actelor de urmărire penală, așa încât, prin încheierea pronunțată la 24.03.2014, în consonanță cu art.345 NCPP, ca efect al validării în integralitate a acestora, să se ordone începerea judecății.
La termenul de dezbatere prim organizat la 14.05.2014, înfățișate personal sau prin mandatar convențional, persoanele vătămate și-au reafirmat punctul de vedere în plan civil, nedorind să fie dezdăunate de către inculpat pentru eventualele prejudicii încercate, ci doar tragerea acestuia la răspundere penală.
În ședința secundă fixată la 25.06.2014, după expunerea succintă a acuzației, reiterarea drepturilor și îndatoririlor procedurale revenite, interpelat, inculpatul nu și-a recunoscut întru totul vinovăția, neînțelegând ca judecata să se realizeze în varianta simplificată, cu consecința reducerii limitelor de pedeapsă în doza stipulată de art.396 alin.10 NCPP.
Întrucât inculpatul a contestat mai toate depozițiile martorilor anterior audiați, pe care le-a calificat ca neconforme realității, cercetarea judecătorească s-a succedat în ordinea prefigurată de art.376 NCPP, cu readministrarea acestor probe, certamente, în măsura în care operațiunea s-a putut concretiza, având în vedere că unii martori au plecat la muncă în străinătate, fără a li se cunoaște adresa, alții nu s-au putut deplasa pentru efectuarea actului de procedură din cauza problemelor grave de sănătate, fiind imobilizați la domiciliu, situație în care s-a dat eficiență art.381 alin.7 NCPP, precum și administrarea probelor testimoniale suplimentar încuviințate (filele 20, 21, 42-44, 61-63, 76 dosar).
Din examinarea conjugată a ansamblului probator, instanța reține în fapt că, în seara de 03.11.2013, în jurul orei 2130, în timp ce se afla în locuința folosită temporar de persoana vătămată B. S., venită în vizită pe la părinții din satul Fârtățești cu concubinul A. F. A., inculpatul a plecat să cumpere de la magazinul din apropiere o sticlă cu bere, luând de pe masă, fără ca nimeni să-și dea seama, cheile de contact de la autoturismul marca Volksvagen Golf, de culoare albastră închisă, având numărul de înmatriculare_, pe care aceasta îl împrumutase pe perioada de ședere aici de la numitul M. M., localnic, și parcase cu o jumătate de oră mai înainte pe podețul din fața gospodăriei.
Mai mult, în lipsa acceptului persoanei vătămate B. S., inculpatul s-a urcat la volanul autoturismului și l-a condus pe drumul public din . din alte sate ale comunei, respectiv Dozești, Cățetu și Giulești, cu toate că nu deținea permis pentru nicio categorie de vehicule, în ultima localitate chiar staționând pentru a-l alimenta cu combustibil de la o stație gestionată de .. și trecând de câteva ori pe la restaurantul de alături, de unde a cumpărat o sticlă de 2 litri cu bere și o pungă de chipsuri.
Depistat în trafic de organele de poliție, alertate de persoana vătămată B. S. și concubinul A. F. A., prin apelarea numărului unic de urgență 112, inculpatul a refuzat să oprească la semnalele acustice și luminoase puse în funcțiune în acest scop și, pentru a scăpa de urmărire, a mărit viteza, continuând să circule prin satul Cuci, până când a intrat pe o uliță laterală, iar apoi pe un teren agricol proaspăt arat, la o distanță de aproximativ 150 m de școala generală, unde l-a abandonat.
Autoturismul a fost descoperit în același loc în dimineața zilei de 04.11.2013, cu mici varii în partea frontală, la bara de protecție și portiera din stânga, inculpatul predând tot atunci persoanei vătămate cheile acestuia, prin intermediul fratelui M. A. I..
La interval nu prea îndelungat, mai precis, în noaptea de 25 spre 26.01.2014, pe la ora 230, inculpatul a pătruns în curtea gospodăriei învecinate a persoanei vătămate I. E. și a încercat să intre prin apăsarea clanței ușii de acces în locuință, astfel că, în momentul în care aceasta, trezită de zgomotul produs, a deschis pentru a vedea cine este afară, a împins-o în hol și prins-o cu amândouă mâinile de gât, ținând-o strâns și îndreptând-o spre baie, fără să rostească vreun cuvânt.
În pofida țipetelor de ajutor ale persoanei vătămate și rugăminților adresate din dormitor de mama acesteia, I. E., persoană în vârstă și cu un grav handicap, inculpatul nu a încetat să o bruscheze și imobilizeze, luptându-se preț de 5-10 minute cu aceasta, care încerca din răsputeri să-i opună rezistență.
Disperată și neputincioasă, persoana vătămată a strigat atunci la M. Ș., tatăl inculpatului, dar a venit doar mama acestuia, M. E., care a început să-l ia la întrebări, să-l certe, fără să reacționeze în vreun fel, să-l tragă și lovească cu pumnii în spate pentru a-i da drumul.
La un moment dat, persoana vătămată a reușit să se desprindă din strânsoarea mâinilor inculpatului, care a părăsit imobilul în grabă și în aceeași tăcere, ducându-se la domiciliul său.
Infirmată de depoziția martorului A. F. A., singura persoană care se mai găsea în locuință cu persoana vătămată B. S., versiunea inculpatului în sensul că aceasta i-a încredințat autoturismul pentru a se duce la magazin să cumpere niște băutură, nu are cum să fie ratificată.
Pe de altă parte, apelurile prompte și neîntârziate ale persoanei vătămate și ale concubinului la organele de poliție pentru a interveni și lua măsurilor corespunzătoare vin să întărească și mai tare neveridicitatea acestei variante.
Împrejurarea că martorii V. M. și P. N., cu care inculpatul a înțeles să demonteze în faza judecății acuzațiile de context, l-ar fi observat pe acesta, conducând vehiculul alături de persoana vătămată, ocupantă a locului din față, partea dreaptă, și a prietenului A. F. A., așezat pe bancheta din spate, nu prezintă minimă relevanță câtă vreme vizează aspecte și acțiuni precedente, putând contrazice cel mult dispoziția de clasare din rechizitoriu privind infracțiunea stipulată de art.335 alin.2 NCP.
În condițiile în care declarația martorei I. E. se conjugă cu raportul de constatare medico-legală, prin care s-a conchis că persoana vătămată I. E. a fost diagnosticată la examenul din 28.01.2014 cu anumite traumatisme laringiene cauzate prin strangulare și echimoze la nivelul umărului drept și sub bărbie, așadar, în zona de agresiune afirmată, susținerea inculpatului cum că nu a pătruns în locuința și gospodăria limitrofă și nu a supus-o pe aceasta la acte de violență fizică, rămâne la fel de neverosimilă.
Cu atât mai mult cu cât depozițiile obținute imediat după acest eveniment de la martorii M. Ș. și M. E., părinții inculpatului, au atestat indubitabil nu numai prezența inculpatului în interiorul imobilului, ci și starea de agitație și spaimă manifestată de persoana vătămată, vizibilitatea semnelor de violență apărute acesteia încă de atunci în regiunea gâtului și purtarea de discuții, comentarii pe marginea celor petrecute, venind în vădită contradicție cu mărturisirile posterior emanate, deopotrivă de tendențioase, subiective și nesincere prin prisma legăturii de rudenie existente și a interesului de disculpare automat generat.
Din perspectiva art.335 alin.1 NCP, care reproduce ad litteram art.86 alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, republicată, conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis reprezintă infracțiune și se sancționează cu închisoare de la unu la 5 ani.
În accepțiunea art.230 alin.1 NCP, furtul unui vehicul, săvârșit în scopul de a-l folosi pe nedrept, constituie infracțiune și se sancționează cu pedeapsa prevăzută dea faptele simple incriminate de art.228 sau 229 NCP, după caz, ale cărei limite speciale se diminuează cu o treime.
În strânsă conexiune, luarea unui bun mobil din posesia, detenția unei persoane altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul însușirii pe nedrept, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
Lovirea sau orice acte de violență cauzatoare de suferințe fizice se circumscrie infracțiunii purtând aceeași titulatură edictate de art.193 alin.1 NCP, sancționabilă cu închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
În sfârșit, definește infracțiunea de violare de domiciliu pătrunderea fără drept, în orice modalitate, într-o locuință, încăpere, dependință sau loc împrejmuit ținând de acestea, fără consimțământul persoanei care le folosește, ori refuzul de a le părăsi la cererea acesteia, pedepsindu-se, în cazul comiterii pe timp de noapte, cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
În speță, acțiunea inculpatului de a lua un autoturism din posesia unei persoane, fără a avea aprobarea acesteia sau fără ca aceasta să fie pusă în situația exprimării ori neexprimării acordului și a-l folosi într-o manieră realmente injustă, adică de a-l uza, întrebuința ca și când ar fi avut un atare drept, conducându-l pe drumurile publice din localitate, deși nu poseda permisul aferent, ca document de confirmare a dobândirii cunoștințelor teoretice și îndemânării necesare practicării unei asemenea activități, cu consecința afectării relațiilor patrimoniale ori periclitării securității circulației rutiere și siguranței celorlalți participanți la trafic, efecte nefavorabile prefigurate și scontate neîndoios, întrunește exigențele constitutive ale infracțiunilor prescrise de textele de lege întâi citate.
Tot astfel, acțiunea comisivă a inculpatului de a exercita asupra unei persoane acte de strângere sau compresiune mecanică, provocându-i suferințe fizice și aducând atingere integrității corporale, sănătății, climatului de siguranță, securitate individuală și respect pe care fiecare membru al societății îl datorează celorlalți, rezultat periculos deopotrivă prevăzut și urmărit, se înscrie în tiparul juridic al penultimei infracțiuni.
Pătrunderea inculpatului, pe timp de noapte, într-o locuință și loc împrejmuitor al acesteia, fără consimțământul persoanei care le deține și în lipsa oricărei legitimări, cunoscând că se încalcă libertatea spațiului privat, dreptul la un domiciliu în care poți să-ți duci viața obișnuită, domestică fără teama unei imixtiuni din partea altor semeni, realizează, de asemenea, structura infracțiunii ultim menționate.
În virtutea principiului inevitabilității și indispensabilității, neobstrucționat de vreo cauză exoneratorie, inculpatul va trebui să răspundă penal pentru faptele comise și să suporte în vederea asigurării constrângerii tratamentul sancționator statornicit de normele incriminatoare nesocotite.
La alegerea si proporționalizarea pedepselor retributive se va da semnificație în primul rând, gravității infracțiunilor, denotată îndeobște de mijloacele și împrejurările efective de comitere, cea agravantă, în cazul violării domiciliului, și anume pe timpul nopții, fiind de natură a înăspri represiunea, intensitatea și durata violențelor fizice, a atmosferei de frică și tensiune create implicit, lipsa mobilului de aplicare a acestora ori intrare în locuință, distanța destul de mare parcursă cu autoturismului și atitudinea total necooperantă pe care inculpatul a avut-o la momentul întâlnirii cu echipajul de poliție, când a încercat să scape de urmărire prin accelerarea vitezei și utilizarea unor căi de comunicație impracticabile sau nedestinate circulației rutiere, fără a mai lua în calcul eventuala stare de ebrietate în care s-ar fi efectuat conducerea, prin trimitere la băutura achiziționată de la un centru comercial și neidentificată la controlul întreprins asupra vehiculului respectiv, stare observată de altfel și de persoana vătămată I. E. în timpul agresiunii.
În al doilea rând, se va ține seama de periculozitatea deosebită a inculpatului, care în pofida nivelului mediu de instruire educațională și a vârstei relativ tinere, are o antecedență penală impresionantă, figurând condamnat la pedepse pecuniare sau cu închisoare pentru infracțiuni similare sau cu mult mai grave, precum violul calificat, și amendat administrativ pentru fapte de furt sau la regimul circulației pe drumurile publice, indolența și pasivitatea în găsirea unui loc de muncă și obținerea de câștiguri materiale licite, oneste, viciul alcoolului, pe fondul căruia se exteriorizează de regulă antisocial, statul civil și conduita de nesinceritate cvasiafișată pe tot traseul procedurii judiciare.
În dezvoltare, după cum transpare cu elocvență din fișa de cazier judiciar, prin sentința penală nr.1 din 04.01.2012 a Judecătoriei Bălcești, devenită definitivă prin nerecurare, inculpatul a suferit o condamnare de 3 ani închisoare pentru un cumul de infracțiuni, parte sancționate printr-o hotărâre judecătorească anterioară, fiind arestat preventiv la 26.11.2010 și liberat condiționat la 18.01.2013, râmându-i de executat numai puțin de 311 zile, interval în care trebuia în mod imperios să continue a dovedi buna purtare, prin abținerea de la orice activități și practici incorecte, dar mai ales cu conotație de această factură.
Prin prisma precizării aduse se remarcă că inculpatul a comis infracțiunile mai sus analizate atât înainte de împlinirea termenului de executare a pedepsei rezultante de 3 ani la care a fost condamnat definitiv, cât și după această dată, așadar, în condiții de recidivă, perseverență care va conduce la amplificarea răspunderii penale, sporită inclusiv de pluralitatea, concurența relevată.
Din perspectiva factorilor de individualizare evidențiați, instanța se va orienta spre aplicarea pedepsei privative de libertate pentru toate faptele stabilite în sarcină, într-un cuantum menit să asigure reinstaurarea ordinii de drept încălcate, corectarea și disciplinarea inculpatului, schimbarea concepției despre valorile sociale ocrotite prin normele penale și prevenirea reiterării de noi infracțiuni.
În altă exprimare, ca sancțiune principală, inculpatul ca primi 9 luni închisoare pentru furt în scop de folosință, un an și 8 luni cu privire la conducerea unui vehicul fără permis, un an și 3 luni închisoare pentru violare de domiciliu și 6 luni închisoare referitor la lovire sau alte acte de violență, cu sublinierea că în situația ultimelor două infracțiuni, săvârșite în stare de recidivă postexecutorie, limitele speciale de pedeapsă menționate de textele incriminatorii s-au majorat cu jumătate, în consonanță cu art.43 alin.5 NCP.
Fiind vorba de fapte concurente, pedepsele atribuite pentru primele infracțiuni, comise în stare de recidivă postcondamnatorie, se vor contopi după regula inserată în art.39 alin.1 NCP, care consacră sistemul cumulului juridic, cu spor obligatoriu și fix, caracterizat prin aplicarea pedepsei celei mai grele și adiționarea la aceasta a dozei de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, după cum enunță lit.b.
În lumina art.43 alin.2 NCP, pedeapsa rezultată din operațiunea realizată, de un an și 11 luni închisoare, se va adăuga la restul rămas neexecutat din pedeapsa suferită anterioară, respectiv 311 zile, nu înainte de a revoca beneficiul liberării condiționate acordat de Tribunalul D. prin decizia penală nr.10 din 18.01.2013, în conformitate cu art.104 alin.1 NCP.
În continuare, pedeapsa finală conturată de această tehnică, respectiv de un an, 11 luni și 311 zile închisoare, se va contopi cu pedepsele stabilite pentru infracțiunile comise posterior, respectând întocmai prescripțiile de la concurs, așa încât, indiferent de modalitatea recidivei, inculpatul va ajunge la o pedeapsă principală unică de 2 ani, 6 luni și 311 zile închisoare.
Având în vedere condamnările existente în antecedența penală a inculpatului și cuantumul acestora, gradul accentuat de incorigibilitate și, în general, circumstanțele negative cu care se remarcă în ansamblu, executarea pedepsei cumulative a închisorii nu se va putea înfăptui decât prin plasarea în detenție, în concordanță cu art.60 NCP.
Un asemenea mod de concretizare a sancțiunii cu certitudine că îl va determina pe acesta să reflecteze cu mai multă eficacitate la faptele săvârșite, să conștientizeze importanța valorilor sociale lezate și utilitatea normelor penale în vigoare, necesitatea respectării lor prin desfășurarea vieții individuale fără a aduce atingere drepturilor și intereselor altor persoane.
În scopul consolidării funcției represive, la infracțiunea opinat mai periculoasă, de conducerea a unui autovehicul fără permis, în baza art.66 alin.1 lit.a, b și 67 NCP, inculpatului i se vor restricționa ca pedeapsă complementară drepturile de a fi ales în autoritățile publice sau în alte funcții publice și a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe o durată de 2 ani, după executarea pedepsei închisorii, grațierea totale ori a restului de pedeapsă, împlinirea termenului de prescripție a executării sau a celui de supraveghere pentru liberarea condiționată.
Corelativ, din perspectiva statutului de persoană condamnată și în considerarea aceluiași deziderat, drepturile enumerate îi vor fi prohibite automat, cu titlu accesoriu, pentru respectiva infracțiune, de la rămânerea definitivă a actualei hotărârii și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei închisorii, în acord cu art.65 alin. 1 lit.a, b NCP.
Întrucât activitatea infracțională a inculpatului îmbracă forma concursului real, pedeapsa complementară și accesorie se va aplica alături de cea principală, rezultantă, după cum specifică art.45 alin.1, 5 NCP.
Dând eficacitate principiului guvernabil al disponibilității, subsecvent, pe latură civilă, se va lua act de voința exteriorizată de persoanele vătămate, direct ori indirect, prin mandatar convențional, de a nu se constitui părți civile în cauză.
Justificat de culpa infracțională și procesuală reținută, în temeiul art.274 alin.1 NCPP, inculpatul va fi obligat finalmente la returnarea cheltuielilor judiciare avansate de stat, reprezentând costuri de ordin procedural.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art.228 alin.1-230 alin.1 NCP cu aplicarea art.41 alin.1 NCP și art.5 NCP;
Condamnă inculpatul M. C. -A., fiul lui Ș. și E., născut la 11.05.1992, în localitatea Bălcești, județul V., domiciliat în ., județul V., cetățean român, studii 10 clase, fără loc de muncă, necăsătorit, fără copii minori, cu antecedente penale, CNP -_, la 9 luni închisoare.
În baza art.335 alin.1 NCP cu aplicarea art.41 alin.1 NCP și art.5 NCP;
Condamnă același inculpat la un an și 8 luni închisoare.
În baza art.66 alin.1 lit.a și b NCP;
Interzice inculpatului ca pedeapsă complementară exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, și de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 2 ani, după executarea pedepsei principale a închisorii sau considerarea acesteia ca executată.
În baza art.65 alin.1 NCP;
Interzice inculpatului ca pedeapsă accesorie drepturile prevăzute la art.66 alin.1 lit.a și b NCP de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale a închisorii.
În baza art.38 alin.1 coroborat cu art.39 alin.1 lit.b;
Contopește pedepsele principale aplicate în pedeapsa cea mai grea de un an și 8 luni închisoare, la care adaugă un spor de 3 luni, rezultând astfel o pedeapsă de un an și 11 luni închisoare.
În baza art.104 alin.2 coroborat cu art.43 alin.2 NCP;
Revocă beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat de 311 zile din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1 din 04.01.2012 a Judecătoriei Bălcești, devenită definitivă prin nerecurare, la care adaugă pedeapsa principală rezultantă aplicată prin prezenta hotărâre, urmând ca inculpatul să execute un an, 11 luni și 311 zile închisoare.
În baza art.45 alin.1 NCP;
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b NCP pe o durată de 2 ani.
În baza art.45 alin.5 NCP;
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b NCP.
În baza art.224 alin.2 NCP cu aplicarea art.41 alin.1 NCP și art.5 NCP;
Condamnă același inculpat la un an și 3 luni închisoare.
În baza art.193 alin.1 NCP cu aplicarea art.41 alin.1 NCP și art.5 NCP;
Condamnă același inculpat la 6 luni închisoare.
În baza art.38 alin.1 coroborat cu art.39 alin.1 lit.b NCP;
Contopește pedeapsa rezultantă mai sus stabilită cu pedepsele principale ultim aplicate în pedeapsa cea mai grea, și anume de un an, 11 luni și 311 zile închisoare, la care adaugă un spor de 7 luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa închisorii de 2 ani, 6 luni și 311 zile.
Aplică inculpatului art.60 NCP;
În baza art.45 alin.1 NCP;
Aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b NCP pe o durată de 2 ani.
În baza art.45 alin.5 NCP;
Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a drepturilor prev. de art.66 alin.1 lit.a și b NCP.
Ia act ca persoanele vătămate B. S., cu domiciliul în . Scânteiești, județul M., precum și I. E., domiciliată în ., județul V., nu s-au constituit părți civile în proces.
În baza art.274 alin.1 NCPP;
Obligă inculpatul la 400 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 februarie 2015, la sediul Judecătoriei Bălcești, județul V..
Președinte,
Grefier,
Tehnored.A.D.
6ex./27.03.2015
← Liberare condiţionată. Art.587 NCPP. Sentința nr. 38/2015.... | Întrerupere executare pedeapsă/contestaţie. Art.592 NCPP.... → |
---|