Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Sentința 137/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

SENTINȚA PENALĂ Nr. 137/2008

Ședința publică din 27 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mircea Bădilă

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de

Procuror -

Pe rol fiind pronunțarea sentinței în cauza penală privind pe inculpații, G, trimiși în judecată prin rechizitoriul emis de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA în dosarul nr. 41/P/2007 pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 250 alin.3 Cod penal și inculpatul, trimis în judecată prin același rechizitoriu pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art. 246 Cod penal.

Procedura de citare este îndeplinită fără citarea părților.

dezbaterilor și susținerile părților au fost consemnate în încheierile pronunțate în ședințele publice din 13.11.2008 și 20.11.2008, care fac parte integrantă din prezenta sentință.

CURTEA DE APEL

Asupra cauzei penale de față:

Constată că la data de 3 decembrie 2007 s-a înregistrat la această instanță sub nr- rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA, prin care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

- - insp. pr. de penitenciar;

- G - ag. șef de penitenciar;

- - ag. șef adj. de penitenciar;

- - ag. șef de penitenciar

pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 al. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a Cod penal

- - insp. șef principal de penitenciar

pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cod penal.

S-a reținut în fapt, prin actul de inculpare, că la data de 16.11.2006 partea vătămată se afla într-o cameră de detenție a Penitenciarului M, unde, între doi deținuți începuse "un meci de box", activitate interzisă de regulament, și la intervenția inculpatului, care în ziua respectivă își exercita atribuțiile ca șef de tură, partea vătămată a început să vocifereze împotriva ofițerului; în dimineața următoare, în penitenciar se derula un exercițiu de alarmare și, la dispoziția conducerii penitenciarului, o escortă condusă de inculpatul și câțiva subofițeri, i-au însoțit pe inculpații, și să fie transferați într-o altă secție; la ajungerea în această secție s-a procedat la percheziția amănunțită a fiecăruia din cei trei deținuți, fiind percheziționat de inculpații G, și sub directa supraveghere a inculpatului; după începerea percheziției (în care deținutul urma să scoată pe rând din bagaj fiecare obiect care era prezentat inculpaților) între partea vătămată și inculpatul a avut loc o discuție contradictorie referitoare la cele întâmplate cu o seară înainte, timp în care inculpatul a aplicat o lovitură cu piciorul în fața părții vătămate care era aplecată la bagaje, iar apoi toți inculpații i-au aplicat lovituri cu pumnii, cu bastoanele și cu picioarele părții vătămate care era căzută la pământ; după ce între timp deținuții și fuseseră percheziționați și introduși în camera de detenție, la arătarea nemulțumirii că a fost agresată, partea vătămată a fost din nou lovită de inculpați cu bastoanele, apoi a fost introdusă în camera de detenție, unde ceilalți deținuți au văzut că aceasta avea urme de lovituri și acuza dureri; în aceeași zi partea vătămată a fost dusă la cabinetul medical unde a fost consultată de medicul de serviciu, inculpatul, care a consemnat în fișa medicală diagnosticul, respectiv, "contuzie regiune molară dreapta, echimoze hemitoracic anterior, lateral drept, posterior, ambele brațe, antebrațul stâng"; inculpatul încălcând însă prevederile art. 51 din Legea nr. 275/2006 întrucât, deși a fost încunoștințat de victimă despre împrejurările în care i-au fost cauzate leziunile, nu a sesizat în scris procurorul cu privire la cele constatate și a refuzat să trimită pe partea vătămată la medicul legist pentru a fi examinat, deși i s-a solicitat expres acest lucru; leziunile cauzate părții vătămate au necesitat pentru vindecare 14 - 15 zile de îngrijiri medicale.

Din probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Inculpații (inspector principal), G (agent șef), (agent șef adjunct) și (agent șef) sunt angajați ai Penitenciarului M, jud. H, având calitatea de funcționari publici cu statut special (conform Legii nr. 293/2004), iar inculpatul a îndeplinit funcția de medic șef în cadrul Cabinetului medical al penitenciarului (până în luna martie 2007, când s-a pensionat).

În data de 16 2006, deținutul se afla împreună cu alți deținuți în camera de detenție timp în care inculpatul, șef de tură, a sesizat că în acea cameră se desfășurau activități interzise de Regulamentul de Ordine Interioară, respectiv între doi deținuți, care își înfășuraseră pumnii în cearceafuri, se desfășura un "meci de box". Inculpatul a deschis ușa și a solicitat oprirea acestei activități, însă partea vătămată s-a ridicat, s-a îndreptat spre ofițer cu mâna ridicată, adresându-i cuvinte jignitoare (martorii, și - filele 129, 155, 159), inculpatul trebuind să se retragă.

Datorită acestui incident, în dimineața zilei următoare, la dispoziția conducerii unității, în timp ce se desfășura în penitenciar un exercițiu de alarmare, în jurul orei 6, s-a procedat la mutarea părții vătămate și a deținuților și de la secția unde erau la o altă secție de maximă siguranță, la mutare participând o escortă formată din subofițeri și condusă de inculpatul, care avea grad de ofițer. Ajunși la noua secție, înainte de introducerea în celule, s-a procedat - potrivit regulamentului - la percheziția amănunțită a fiecărui deținut. De percheziția bagajelor aparținând părții vătămate se ocupau inculpații G, și sub supravegherea inculpatului, iar percheziția consta în modalitatea ca partea vătămată să scoată pe rând din bagaj fiecare obiect care se prezenta inculpaților pentru a se constata că nu este un obiect interzis la deținere. În timpul derulării percheziției, partea vătămată a devenit nervos și a început să-i impute inculpatului că datorită acestuia a fost mutat la o secție cu regim mai strict. -se progresiv, partea vătămată (un deținut recalcitrant, revendicativ, amenințător, agresiv - declarațiile martorilor, filele 101, 129, 155, 157, 158, 159, 196, caracterizarea de la fila 91) a continuat cu cuvinte injurioase și apoi a ridicat brațul în intenția de a-l lovi pe. În acel moment inculpatul l-a prins de braț strigând la coinculpați să-l ajute spre a-l mobiliza, l-a lovit cu bastonul peste picioare, aceeași acțiune de lovire cu bastonul în aceeași zonă desfășurând-o și inculpatul, inculpatul l-a tras de umăr și l-a dezechilibrat, victima căzând la pământ, iar inculpatul s-a aruncat peste victimă și a imobilizat- După ce victima s-a liniștit a fost lăsată să se ridice și s-a continuat percheziția, însă s-a enervat din nou și îndreptându-se spre partea în care se aflau inculpații, și spre a-i lovi, a fost prins de braț de inculpatul, apoi și l-au lovit cu bastoanele peste picioare, l-a tras la pământ, iar s-a așezat din nou peste victimă imobilizând- A la pământ, partea vătămată a mai încercat o perioadă să scape prin forță, însă a fost lăsată să se ridice doar după ce s-a liniștit, iar apoi a fost introdus în celulă. Aici, partea vătămată s-a plâns celorlalți deținuți că a fost lovit, o parte din ei receptând că partea vătămată prezenta urme de lovituri pe brațe și față, aceasta acuzând dureri și în zona toracică. La solicitarea sa, în cursul aceleiași zile, partea vătămată a fost dusă la Cabinetul medical, unde a fost consultată de inculpatul, care era medic de serviciu, care a consemnat în fișa medicală diagnosticul stabilit, "contuzie regiune mână dreaptă, multiple echimoze torace anterior, lateral drept, posterior, ambele brațe, antebraț stâng" și i-a prescris tratament cu algocalmin, iar în 21 asistentul i-a prescris algocalmin și codeină. Partea vătămată nu a solicitat oral sau în scris să fie prezentat medicului legist în acel moment, nicio probă neconfirmând această susținere a rechizitoriului, ci doar prin plângerea penală formulată în 30 ianuarie 2007 de partea vătămată, prin apărător, se afirmă că a solicitat acest lucru. În urma acestei plângeri judecătorul delegat a dispus ca partea vătămată să fie examinată de un medic legist.

Starea de fapt reținută de instanță este dovedită prin declarațiile martorilor: (fila 99), care a văzut incidentul după începerea lui și care a confirmat că deținutul - martor nu putea să vadă cele ce a relatat, din locul în care era; (fila 101) care a văzut momentul în care partea vătămată încerca să lovească pe inculpatul, după care toți inculpații au intervenit (așa cum s-a reținut mai sus), iar apoi când partea vătămată a încercat să lovească pe cei care îi făceau percheziția, inculpații au intervenit pentru imobilizare în aceeași modalitate, acest martor mai afirmând și faptul că deținutul - parte vătămată era o persoană recalcitrantă, revendicativă, iar după trimiterea în judecată a inculpaților, colegii (personal de pază ai penitenciarului) au ajuns să aibă o stare de nesiguranță și să aibă rețineri în a interveni când un deținut are o comportare agresivă; (fila 103) care a văzut cum deținutul a încercat să lovească pe inculpatul și imobilizarea realizată de inculpații și, după ce și l-au lovit cu bastoanele peste picioare, și acest martor confirmând că martorul nu putea vedea incidentul; (fila 105) care și el a văzut momentul în care deținutul a încercat să lovească pe ofițerul după care inculpații au intervenit pentru imobilizare în modul mai sus reținut; și acest martor arătând că martorul nu putea vedea incidentul; (fila 107) care confirmă cele declarate de martorii anteriori, martorul-(fila 129) care a arătat că în ziua anterioară, respectiv 16, partea vătămată a vociferat și a ridicat mâna ca să-l lovească pe inculpatul; martorul-(fila 155) care, deținut fiind, confirmă că partea vătămată era un deținut în contradicție cu cadrele penitenciarului și în data de 16 s-a adresat inculpatului, ofițer de serviciu pe un ton răstit și i-a spus să nu se amestecă în lupta dintre deținuți; martorul (fila 157) care a asistat la o discuție ulterioară între partea vătămată și inculpatul G în care cel dintâi recunoaște că a vrut să-l lovească pe ofițerul și a amenințat că la liberare o să "le rupă capul la toți" angajații penitenciarului; martora-, judecător delegat (fila 196) care cercetând sesizările deținutului și fiind persoana care i-a admis solicitarea de a fi consultat de medicul legist, l-a receptat ca un tip agitat, recalcitrant, violent în vocabular, care s-a răstit la ea.

Marea majoritate a martorilor audiați au arătat faptul că partea vătămată era un deținut bine dotat fizic, care se antrena pentru menținerea forței fizice, era ireverențios cu cadrele penitenciarului, se purta amenințător, iar în raport de prezența sa fizică nu ar fi putut fi imobilizat doar de un singur gardian.

Susținerile părții vătămate, preluate ca adevărate și de actul de inculpare, respectiv că inițial ar fi fost lovit cu piciorul în față de inculpatul, iar apoi de toți ceilalți inculpați cu pumnii, picioarele și bastoanele, nu sunt confirmate de nicio probă. Martorul, deținut și el la acea dată și care a fost transferat și el la o altă secție în acea zi datorită comportării necorespunzătoare anterioare, deși afirmă în sensul susținerilor părții vătămate, nu poate fi credibil datorită faptului că martorii arătați mai sus au relevat faptul că acesta nu putea vedea ce a afirmat; după liberare acesta a și dispărut și cu toate eforturile de a fi audiat de instanță nu a fost găsit; este de remarcat că acest martor era și interesat în cauză, fiind în aceeași situație cu partea vătămată în sensul nerespectării regulilor de disciplină din penitenciar. Martorul - a confirmat doar incidentul generat de imobilizarea părții vătămate, fără a relata începutul incidentului pe care nu l-a văzut.

În cauză au mai fost audiați martorii: (fila 127) care, fiind deținut, l-a văzut pe partea vătămată jucând fotbal la 2 - 3 zile după incident și față de care a afirmat (fiind și alți deținuți de față) că dacă nu interveneau ceilalți inculpați "îl căsăpea pe inculpatul " care era ofițer de serviciu; martorul G (fila 128), care a fost deținut în aceeași celulă cu partea vătămată și care a văzut că aceasta prezenta urmă de lovituri; martorul (fila 154) care a relatat că partea vătămată l-a rugat să declare în favoarea sa că a fost bătut de lucrătorii penitenciarului, pentru care după liberare îi va trimite bani și pachete; martorul - (fila 155) care confirmă că nu a văzut începutul incidentului, decât momentul în care mai mulți lucrători erau învălmășiți asupra părții vătămate (și alții decât inculpații, fără a-i putea numi); martorul (fila 159) care a confirmat atitudinea insultătoare și intenția de a-l lovi pe inculpatul manifestată de partea vătămată, deținut care l-a amenințat și pe martor și a aruncat cu un după acesta, deși era în exercitarea atribuțiilor de serviciu.

În ansamblul tuturor acestor probe se reține în concluzie că în data de 17 2006, cu prilejul efectuării percheziției deținutului, înainte de introducerea într-o altă cameră de deținere a unei alte secții a penitenciarului, pe fondul adresării de insulte și a încercării de a lovi pe lucrătorii penitenciarului care participau la această operație (inițial pe inculpatul, apoi pe inculpații, și ), inculpații și l-au lovit repetat cu bastoanele din dotare peste picioare, inculpatul l-a dezechilibrat trântindu-l la pământ, iar inculpatul s-a trântit peste el imobilizându-l, operație repetată și la a doua încercare de lovire a cadrelor din partea deținutului.

În raport de acțiunile desfășurate de inculpați, justificate de atitudinea agresivă, recalcitrantă, insultătoare a lui, desfășurată pe o perioadă mai întinsă a detenției sale, care a culminat în dimineața zilei de 17 2006, de fizicul impresionant al deținutului, care și cu alte prilejuri a mai încercat să lovească pe unele din cadrele penitenciarului, ori le-a insultat sau amenințat, acțiunile inculpaților, și nu îndeplinesc elementele constitutive ale infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin. 3 Cod penal, întrucât, sub aspectul laturii obiective nu se poate reține o acțiune de încălcare a atribuțiilor de serviciu din partea inculpaților, iar sub aspectul laturii subiective lipsește vinovăția acestora cu privire la fapta imputată.

Este adevărat că inculpații au desfășurat acțiuni violente asupra deținutului, însă acestea au fost determinate de comportarea părții vătămate și s-au circumscris reglementărilor privitoare la modul de acțiune în caz de încercare de agresiune din partea unei persoane deținută în penitenciar, respectiv art. 16 alin. 1 din Legea nr. 275/2006 (care prevede obligația de a se lua măsuri necesare pentru menținerea și restabilirea ordinei și disciplinei în rândul persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate), art. 37 alin. 1 lit. a din aceeași lege (care prevede că persoanele condamnate pot fi temporar imobilizate, cu mijloacele din dotare, pentru a preveni un pericol real și concret rezultat din acțiuni violente ale deținuților), art. 198 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 (care stipulează că folosirea mijloacelor de intervenție se face gradual, fără a depăși nevoile reale de imobilizare a persoanelor turbulente ori agresive sau pentru neutralizarea acțiunilor ilegale), art. 37 alin. 4 din lege (care prevede că folosirea mijloacelor de constrângere se face cu autorizarea prealabilă a directorului penitenciarului, cu excepția cazurilor în care urgența nu permite acest lucru).

Având în vedere încercarea de atacare a cadrelor care îi efectuau percheziția, pe fondul unei atitudini insultătoare, a unei comportări anterioare cu repetate încălcări ale disciplinei, acțiunile inculpaților s-au încadrat în prevederile legale, nefiind abuzive, astfel că în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală se va dispune achitarea inculpaților, G, și pentru infracțiunea de purtare abuzivă.

În ce privește infracțiunea de abuz în serviciul contra intereselor persoanelor imputată inculpatului, instanța reține următoarele:

Prin plângerea penală, formulată prin apărător, partea vătămată susține că, deși a solicitat repetat prezentarea sa la medicul legist, medicul penitenciarului care l-a consultat după incident, inculpatul, nu a permis acest lucru, iar actul de inculpare reține această faptă în sarcina inculpatului constând în atitudinea pasivă a acestuia care, deși a constatat leziunile părții vătămate, a omis consemnarea acestora în fișa medicală și anunțarea procurorului cu privire la faptul că partea vătămată a fost agresată de către lucrători ai penitenciarului și a refuzat să dispună efectuarea unui consult medico-legal, fiind indicate ca probe declarațiile martorilor G, și -.

Procedându-se la audierea nemijlocită ca martori a acestora, instanța constată că partea vătămată a fost consultată de inculpat în aceeași zi, care a consemnat cele constatate, respectiv leziunile pe care le avea, însă partea vătămată nu a spus că a fost bătut de angajații penitenciarului și nu a cerut să fie prezentată medicului legist (martorul - fila 109, G - fila 175 și - fila 195) iar o eventuală solicitare la consultare de către medicul legist se face pe bază de cerere scrisă (martorul - - fila 180), însă o astfel de cerere nu există în cauză. La adevărata (și dovedita) solicitare de a fi consultat de medicul legist înregistrată la judecătorul delegat la 21.12.2006, prin încheierea nr. 29/16.01.2007 s-a dispus luarea de măsuri necesare pentru a fi consultat de medicul legist, ulterior partea vătămată fiind consultată și eliberându-i-se certificat medico-legal.

Prin urmare, în sarcina inculpatului nu este dovedită nicio acțiune sa inacțiune abuzivă, cu încălcarea atribuțiilor de serviciu, pentru că în activitatea unui medic de penitenciar acesta consultă deținuți care prezintă urme de violență pe care le consemnează și le tratează pentru vindecare, neavând obligația, dacă nu se cere, să trimită deținuții la medicul legist sau să sesizeze procurorul când leziunile nu sunt grave și puteau fi produse în agresiuni între deținuți sau din alte cauze.

Față de cele de mai sus, în sarcina inculpatului nu se poate reține infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, motiv pentru care, în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală se va dispune achitarea acestui inculpat.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 35.000 lei despăgubiri civile și daune morale.

Pe parcursul procesului, deși s-a prezentat la instanță la două termene și și-a apărător (după liberarea din penitenciar plecând în Germania), partea vătămată și civilă nu a dovedit nici un prejudiciu material sau moral. În ce privește un eventual prejudiciu moral, care ar putea fi apreciat de instanță, raportat la atitudinea părții vătămate care a provocat incidentul, daunele morale nu există și nu vor fi acordate, avându-se în vedere și motivele pentru care inculpații au fost achitați.

În temeiul art. 192 pct. 1 lit. b Cod procedură penală partea vătămată va fi obligată să plătească statului cheltuielile judiciare ocazionate de acest proces, în sumă de 15.000 lei.

Pentru aceste motive,

În numele legii

HOTĂRĂȘTE:

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d pr.penală achită pe inculpații:

- fiul lui și, la 17.09.1973 în B, cetățean român, studii superioare, ofițer în cadrul Penitenciarului M, căsătorit, 2 copii minori, fără antecedente penale,. în H,-,.1,. B,. II,.35;

- fiul lui G și, născut la 22.09.1970 în D jud. H, cetățean român, studii medii, agent șef în cadrul Penitenciarului M, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale,. în D, str. - -,.29,. A,.1,.4;

- - fiul lui și, la 22.07.1968 în D jud. H, cetățean român, studii superioare, agent șef în cadrul Penitenciarului M, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale,. în D, str. - -, -.1,. I,.4 jud. H;

- - fiul lui și, la 17.02.1974 în D, cetățean român, studii superioare, agent șef adj. în cadrul Penitenciarului M, căsătorit, 1 copil minor, fără antecedente penale,. în D, str. - -, -.3,. IV,.40

pentru comiterea infracțiunii de purtare abuzivă prev. de art. 250 alin.3 cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. a cod penal.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d pr.penală achită pe inculpatul fiul lui și, la 26.05.1955 în H, cetățean român, studii superioare, medic în cadrul Penitenciarului M, căsătorit, fără antecedente penale,. în H,- A,.1,. B,.1,.11 jud.

pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 cod penal.

Respinge ca nefondată cererea de pretenții civile formulată de partea civilă.

În baza art. 192 pct.1 lit. b pr.penală obligă pe partea civilă să plătească statului suma de 15.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpații și de la comunicare cu partea civilă.

Pronunțată astăzi 27 2008 în ședință publică.

Președinte, Grefier,

- - - -

Red.

Tehnored.

2 ex./20.01.2009

Președinte:Mircea Bădilă
Judecători:Mircea Bădilă

Vezi şi alte speţe de drept penal: