Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Decizia 27/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
0CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 27/2008
Ședința publică de la 17 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de:
- părțile civile și
- inculpații: -
-
G
G
-
-
,
Împotriva deciziei penale nr. 190/17 septembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă:
- părțile civile recurente și G asistate de avocat ales;
- inculpații, G, și asistați de avocat ales;
- inculpații și asistați de avocat ales;
- avocat cu delegație de apărător ales al inculpatului;
- inculpatul, lipsă fiind restul părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care s-a procedat la audierea inculpaților, G, și, declarațiile acestora fiind consemnate în procese verbale separate, atașate la dosarul cauzei.
părților civile depune la dosar motive de recurs.
Instanța constată că nu mai sunt alte cereri de formulat și acordă cuvântul în dezbateri.
părților civile solicită admiterea recursurilor, casarea deciziei penale atacate și rejudecând a se menține ca legală și temeinică a sentința penale nr. 189/2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu. Arată că instanța de apel în mod greșit și fără a face o analiză judicioasă a probelor dosarului a adoptat o soluție de achitare ignorând dispozițiile art. 72 cod penal (gradul de pericol social, împrejurările concrete ale comiterii faptelor și prejudiciul cauzat în raport cu opinia publică), iar instanța de fond aplicând în corect sancțiunile penale având în vedere că prin ordonanța nr. 543/II/2/2004 inculpații au mai fost sancționați administrativ pentru același gen de fapte.
Avocat solicită respingerea recursurilor declarate de părțile civile ca fiind nefondate precizând că în raport de dispozițiile art. 72 cod penal soluțiile sunt legale deoarece se impunea egalitatea de tratament juridic câtă vreme participația a fost aceeași.
Avocat solicită respingerea recursurilor declarate de părțile civile precizând că pedepsele au fost corect individualizate pentru toții inculpații deoarece au comis aceeași infracțiune și nu puteau fi departajați.
Avocat, față de împrejurarea că părțile civile nu au formulat plângere împotriva inculpatului, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța în acest sens.
În ce privește recursul declarat de inculpatul solicită admiterea acestuia precizând că actul de sesizare al instanței îl reprezintă plângerea formulată de părțile vătămate dar acestea au declarat de 3 ori că nu au formulat plângere împotriva lui dar totuși el a fost judecat ca și inculpat. Astfel câtă vreme instanța nu a fost legal sesizată de a judeca plângere împotriva lui și ca o consecință nici soluție în ce-l privește nu putea fi pronunțată.
Avocat solicită admiterea recursurilor casarea hotărârilor atacate și rejudecând a se adopta o soluție de achitare a inculpaților precizând că în cadrarea juridică dată faptelor este greșit reținută ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 246 cod penal deoarece abuzul în serviciu are un caracter subsidiar câtă vreme există o lege specială care este prioritară astfel că încadrarea corectă este cea prev. de art. 24 alin.3 din Legea nr. 554/2004 iar modul în care fiecare consilier își exprimă votul nu poate constitui un temei de condamnare; votul poli6tic nu poate face obiectul analizei.
Avocat solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârii atacate și rejudecând în temeiul art. 11 pct. 2 lit.a raportat la art. 10 lit.d pr.penală a se dispune achitarea inculpaților precizând că prin votul exprimat nu s-a exercitat nici un abuz din partea inculpaților.
părților civile solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca fiind nefondate precizând că s-a stabilit că încadrarea juridică corectă este infracțiunea prev. de art. 246 cod penal, consilierii nu au respectat dispozițiile unei instanțe judecătorești, conduita lor era impusă de hotărârea judecătorească care avea putere de lege.
Solicită obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursurilor formulate de părțile civile ca fiind nefondate.
În ce privește recursurile declarate de inculpați solicită admiterea acestora și pronunțarea unei soluții de achitare în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.b pr.penală precizând că votul este un drept constituțional.
Inculpații, G, G, având, pe rând, ultimul cuvânt solicită a fi achitați.
Inculpatul având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța precizând că a fost de acord cu sancțiunea amenzii.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 189/13.03.2007 Judecătoria Sibius -a dispus condamnarea inculpaților G, la o pedeapsă de 8 luni închisoare fiecare, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.penal cu aplicarea art. 75 lit. a și art. 78.penal, în dauna părților vătămate și
S-a interzis inculpaților, G, și exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a-c Cod penal pe durata prevăzută de art. 71.penal.
În baza art. 81, 82.penal s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor de mai sus pe durata unui termen de încercare de 2 ani și 8 luni.
Pe aceeași durată de 2 ani și 8 luni, a fost suspendată și executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor, conform art. 71 al.ultim Cod penal.
S-a făcut aplicarea art. 359 alin. 1.proc.pen. și s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art.83 Cod penal.
În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap.la art. 10 lit. b ind. 1.proc.pen.și art. 18 ind. 1.penal au fost achitați inculpații, G, și, în privința săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. și ped. de art. 246.penal în dauna părților vătămate și
În baza art. 18 ind. 1 alin. ultim raportat la art. 91 lit. c penal s-a aplicat inculpaților, G, și sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei pentru fiecare și inculpatului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 100 lei.
În baza art. 14, 15 și 346 alin. 2. proc. pen. coroborate cu art. 998, art. 999 și art. 1003. civil, s-au admis în parte acțiunile civile formulate de părțile civile și G și, în consecință, au fost obligați inculpații, mai puțin inculpatul, în solidar, să plătească fiecărei părți civile câte 5000 lei cu titlu de daune morale.
S-a constatat că părțile vătămate nu au formulat pretenții civile în cauză împotriva inculpatului.
În baza art. 191, respectiv art. 192 alin. 1 pct. 1 lit. d proc. pen. au fost obligați inculpații, fiecare, să plătească suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.
În baza art. 193.proc.pen. au fost obligați inculpații, în solidar, să plătească fiecărei părți vătămate câte 1000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
La data de 15.06.2004 în baza Ordinului Prefectului jud. Sibiu nr. 593/2004, primarul comunei, a dispus constituirea Consiliului local al comunei, iar în acest sens a fost formată Comisia de validare care a fost constituită prin Hotărârea nr. 1/2004 din:, și, toți consilieri în cadrul Consiliului Local.
Comisia de validare a propus invalidarea mandatelor numiților și G, pe motiv că în conformitate cu adresa nr. 658/2004 a Curții de Conturi Sibiu, Partidul Forța Democratică nu s-a înregistrat cu mandatar financiar așa cum prevedea art. 17 din Legea nr. 43/2003, fapt pentru care Partidul Forța Democratică era în imposibilitate de depunere a raportului detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale, condiție obligatorie pentru validarea celor doi consilieri.
Ca urmare a acestei propuneri Consiliul local a adoptat hotărârea nr. 3/2004 privind invalidarea în funcția de consilieri a numiților și G, iar în locul acestora prin hotărârea Consiliului Local nr. 4/2004 au fost validați în funcția de consilieri locali numiții G și de la Partidul Acțiunea Populară.
Părțile vătămate și G care erau prezenți la ședința de constituire a Consiliului Local, luând cunoștință că nu au fost validați în funcția de consilieri locali, au formulat acțiune în contencios administrativ contestând legalitatea Hotărârii Consiliului Local nr. 3/2004, iar prin sentința civilă nr. 2343/c/12.07.2004 pronunțată de Tribunalul Sibiu (rămasă definitivă și irevocabilă la 13 decembrie 2004, ca urmare a respingerii recursului formulat de Consiliul Local conform deciziei civile nr. 870/2004 a Curții de Apel Alba -I) s-a hotărât obligarea Consiliului Local să reia procedura de validare a reclamanților în calitate de consilieri, cu respectarea art. 32 al. 4 din Legea 215/2001.
În conformitate cu art. 33 (1) din Legea 215/2001 a Administrației Publice locale, reclamanții nu au atacat în instanță și nr. 4/2004 privind validarea în funcția de consilieri a numiților G și în termen de 5 zile de la luarea la cunoștință și prin neatacarea în contencios administrativ, această hotărâre a rămas definitivă.
La data de 23.12.2004 părțile vătămate au depus o cerere către Primăria comunei înregistrată sub nr. 8409/2004 prin care au solicitat în conformitate cu prevederile art. 31 și următoarele din Legea 215/2001 să se convoace de îndată ședința de validare a lor ca și consilieri, conform sentinței civile nr. 234/2004 a Tribunalului Sibiu.
La această cerere au anexat în copie legalizată sentința nr. 2343/2004 a Tribunalului Sibiu rămasă definitivă și irevocabilă precum și copia legalizată a minutei deciziei civile nr. 879 Curții de Apel Alba -
La data de 6.01.2005 a avut loc ședința ordinară a Consiliului Local, fiind prezenți toți consilierii, pe ordinea de zi figurând și "Probleme curente - prezentarea cererii nr. 8409/2004 a domnilor și G, care solicită validarea lor".
Potrivit procesului-verbal de ședință încheiat cu această ocazie primarul comunei a solicitat Consiliului Local luarea în discuție a cererii părților vătămate și "în conformitate cu prevederile legale procedarea la validarea acestora". Se mai reține că "d-na secretar arată că petenții au atacat numai Hotărârea nr. 3/2004 privind invalidarea mandatelor lor de consilieri fără a ataca și Hotărârea nr. 4/2004 prin care au fost validate mandatele a doi consilieri locali și G, respectiv Hotărârea nr. 5/2004 privind constituirea Consiliului Local și Hotărârea nr. 8/2004 privind constituirea comisiilor de specialitate, astfel încât dacă s-ar proceda la validarea acestora s-ar depăși numărul de consilieri stabilit de Legea nr. 215/2001".
S-a hotărât, cu 14 voturi și o abținere, respectiv inculpatul, "prezentarea deciziei civile nr. 879/2004 a Curții de Apel Alba -I pentru a cunoaște aspectele legale pe care aceasta se întemeiază și în funcție de prevederile acesteia se va apela la căile extraordinare de atac deoarece reclamanții au atacat numai Hotărârea nr. 3/2004, fără a ataca și Hotărârea nr. 4/2004, nr. 5/2004 și nr. 8/2004".
La data de 18.03.2005 părțile vătămate au depus la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu plângere penală împotriva numiților: - primarul comunei, G, G, și - toți consilieri locali - pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246.penal cu referire la art. 154 din Legea nr. 215/2001.
Prin dispoziția nr. 45/24.03.2005 primarul comunei -, convoacă ședința ordinară a Consiliului local pentru data de 29.03.2005 (deci după aproape 3 luni de la ședința din 6.01.2005 și după înregistrarea plângerii penale) având pe ordinea de zi: respectarea dispozițiilor sentinței civile nr. 2343/2004 cu privire la validarea reclamanților în funcția de consilieri locali, ședință la care este adoptată Hotărârea nr. 21/2005 de invalidare a mandatelor consilierilor G și, reținându-se în procesul-verbal că "se respectă astfel dispozițiile sentinței civile nr. 2343/C/2004 cu privire la validarea domnilor și G "și" se prezintă proiectul de hotărâre inițiat de primarul com. privind invalidarea mandatelor consilierilor G și, proiect care a primit avizul favorabil Comisiei nr. 3. Se supune la vot și se aprobă cu 15 voturi pentru".
Prin urmare, deși pe ordinea de zi era menționată respectarea dispozițiilor sentința civilă nr. 2343/2004, Consiliul local nu a validat pe și G, ci a invalidat mandatele consilierilor G și.
La data de 4.05.2005 numiții G și depun la Tribunalul Sibiu acțiune în contencios administrativ prin care solicită constatarea nulității nr. 21/29.03.2005. Acțiunea a fost înregistrată sub dosar nr. 1729/2005. În această cauză, Consiliul Local a depus "Întâmpinare" prin care a arătat că este de acord cu admiterea acțiunii, respectiv cu cererea de constatare a nulității hotărârii 21/29.03.2005.
Prin rezoluția procurorului din 13.06.2005 dată în dosarul nr. 933/P/2005 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246.penal și disjungerea cauzei față de consilierii locali, G, și și înaintarea ei la Poliția în vederea continuării cercetărilor sub aspectul infracțiunii prev.de art. 246.penal.
La data de 20.07.2005 s-a dispus începerea urmăririi penale privind pe, G, G, și, reținându-se că au refuzat să valideze în funcția de consilieri locali pe numiții și G conform sentinței civile nr. 2343/C/2004 a Tribunalului Sibiu și decizia Curții de Apel Alba -
Prin adresa nr. 8507/18.10.2005 înaintată Comisiei de Validare a Consiliului Local al comunei de către Instituția Prefectului - județul Sibiu s-a solicitat propunerea de urgență Consiliului Local a validării numiților și G, reținându-se că în mod nejustificat s-a tergiversat validarea acestora, care "și-au câștigat acest drept în justiție".
Abia după aceasta, respectiv la data de 31.10.2005, în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Local, părțile vătămate au fost validați în funcția de consilieri locali prin Hotărârea nr. 92/31.10.2005.
Inculpații au fost audiați atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată, declarând că dacă ar fi procedat la validarea părților vătămate în funcția de consilieri locali, s-ar fi depășit numărul de 15 consilieri locali prevăzut de lege și de aceea au procedat mai întâi la invalidarea mandatelor consilierilor locali și În acest sens, nici unul dintre inculpații audiați nu se consideră vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal.
În legea contenciosului administrativ nr. 544/7.12.2004 intrată în vigoare la 30 de zile de la publicarea în, respectiv din 6.01.2005 se stipulează în cap. III - Procedura de executare - art. 22 că "hotărârile judecătorești definitive și irevocabile constituie titluri executorii", iar în art. 24 alin. 1 că "executarea hotărârii definitive și irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii".
De asemenea, art. 246 Cod penal incriminează sub denumirea de "abuz în serviciu contra intereselor persoanelor" fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu știință, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane.
Potrivit art. 147.penal, este funcționar public orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură retribuită sau nu în serviciul unei unități din cele la care se referă art. 145.penal.
Totodată art. 23 din Legea nr. 215/2001 prevede că " locali sunt primarul, consilierii locali și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat".
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații G, -, -, G, și formulând critici de nelegalitate și netemeinicie a hotărârii atacate.
Prin decizia penală nr. 190/17.09.2007 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr- s-a decis următoarele:
A fost respinsă excepția schimbării încadrării juridice a faptelor din infracțiunea de abuz în serviciu, prev. de art. 246 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 24 din Legea nr. 504/2005.
S-a luat act de retragerea apelurilor declarate de inculpații apelanți și.
Au fost admise apelurile declarate de inculpații apelanți G, și împotriva sentinței penale nr. 189/13.03.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr- și în consecință:
A fost desființată sentința atacată sub aspectul laturii penale în ceea ce privește pe apelanții sus-menționați și rejudecând cauza, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.1și C.P.P. art. 181Cod penal, au fost achitați inculpații G, și pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art. 246 Cod penal. În baza art. 181alin. ultim raportat la art. 91 lit. c Cod penal, s-a aplicat inculpaților G, și sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii în cuantum de 1000 lei pentru fiecare.
Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.
Au fost respinse apelurile declarate de inculpații apelanți, G, și împotriva sentinței penale nr. 189/13.03.2007 pronunțată de Judecătoria Sibiu în dosar nr-.
Au fost obligați inculpații apelanți, G, și să plătească fiecare, suma de 20 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în cauză.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de apel a reținut următoarele:
Criticile formulate au fost apreciate ca neîntemeiate pentru considerentele ce urmează:
1.S-a considerat că se impune schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzut de art. 246. penal în infracțiunea specială prevăzută de art. 24 alin. 3 din Legea 554/2004.
Conform art. 24 din Legea 554/2004 constituie infracțiune fapta de neexecutare sau nerespectare a hotărârilor judecătorești irevocabile pronunțate de instanțele de contencios administrativ și după aplicarea amenzii prevăzute la alin. 2 al aceluiași articol.
Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246.pen. are un caracter subsidiar, într-adevăr, iar fapta unui funcționar se încadrează în norma de mai sus, numai dacă abuzul nu are o incriminare distinctă în codul penal sau într-o lege specială, ceea ce presupune ca între cele două incriminări să existe identitate, cel puțin parțială, de obiect juridic.
În speță, infracțiunea prevăzută de art. 246.pen. apără relațiile referitoare la buna desfășurare a relațiilor de serviciu, iar infracțiunea prevăzută de art. 24 alin. 3 din Legea 554/2004 relațiile sociale la buna înfăptuire a justiției, rezultând fără putință de tăgadă, că între cele două infracțiuni nu există identitate de obiect.
În concluzie, subsidiaritatea în speță este inaplicabilă, motiv pentru care cererea de schimbare a încadrării juridice a fost respinsă ca neîntemeiată.
2. S-a solicitat achitarea inculpaților apelanți pe temeiul prevăzut de art. 10 lit. d pen.Cod Penal, întrucât faptei îi lipsește latura subiectivă, determinată de imposibilitatea obiectivă a consilierilor inculpați ca în ședința din 06.01.2005 să-i valideze pe cei doi consilieri părți vătămate, deoarece se ajungea la un consiliu format din 17 consilieri.
Această apărare nu a fost primită întrucât argumentele instanței de fond sunt corecte, invalidarea mandatelor numiților și putea și trebuia să fie concomitentă cu validarea părților vătămate.
3. Obligația așa cum este ea recunoscută prin sentința civilă nr. 2343/C/2004 a Tribunalului Sibiu viza într-adevăr Consiliul local, însă nu acesta ca persoană juridică distinctă, ci Consiliul local ca sumă a consilierilor aleși, în îndeplinirea și exercitarea atribuțiilor pe care acestea le aveau conform art. 32 din Legea 215/2001 în forma în vigoare la data respectivă, atribuții pe care consilierii trebuiau să le cunoască. Consilierii locali nou aleși au obligația prin lege să dea un vot de legalitate în ce privește validarea părților vătămate, având posibilitatea de a da un vot negativ numai când se constata în mod legal că aceștia încălcaseră condițiile de eligibilitate sau dacă alegerea lor s-a făcut prin fraudă electorală, aspecte neverificate în cauză, inculpații exercitându-și dreptul lor la vot peste limitele sale juridice și temporale, deci abuziv. Dacă votul reglementat de art. 32 din Legea 215/2001 ar fi un vot politic atunci s-ar putea ajunge la situații absurde, de blocaj politic, în care, prin jocul democrației neînțelese, nici un consiliu local n-ar putea să se mai constituie în mod legal.
Din oficiu, instanța de apel a reținut, totuși că rațiunile ce au determinat instanța de fond la achitarea unor inculpați în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b indice 1 și art. 18 ind. 1.pen. cu aplicarea unei amenzi administrative sunt deopotrivă de valabile și pentru inculpații condamnați la pedepse cu închisoare cu suspendarea condiționată a acesteia, cu atât mai mult cu cât circumstanțele reale ale infracțiunii săvârșite sunt comune, motiv pentru care, și spre asigurarea unui tratament juridic nediscriminatoriu și echitabil, instanța a admis apelurile inculpaților G, și, a desființat hotărârea atacată, sub aspectul laturii penale și numai în ceea ce-i privește pe aceștia, și rejudecând cauza, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. b ind. 1.pen.Cod Penal și art. 18 ind. 1.pen. a achitat pe acești inculpați, iar în baza art. 18 ind. 1 alin. ultim raportat la art. 81 lit. c pen. a aplicat acestor inculpați, o sancțiune cu caracter administrativ, constând în amenda în cuantum de 1.000 lei.
Pentru argumentele expuse mai sus apelurile inculpaților, G, și.
Inculpații apelanți și și-au retras apelurile declarate, motiv pentru care instanța a luat act de manifestarea lor de voință.
Apărările inculpatului apelant au fost apreciate de asemenea ca neîntemeiate.
Plângerea a fost formulată de părțile vătămate, însă sesizarea acestora a fost făcută cu privire la o stare de fapt, "in rem", stare de fapt care-l viza și pe acesta, și în raport cu care părțile vătămate nu aveau un drept de dispoziție. Faptul că acesta s-a abținut de la vot, este fără relevanță în cauză și nu este de natură a-l exonera sau a-i diminua răspunderea. Acesta, ca și ceilalți inculpați avea obligația de a da un vot de validare și numai în cazul în care se constata că cele două părți vătămate încălcaseră condițiile de eligibilitate sau dacă alegerea lor s-a făcut prin fraudă electorală era obligat la un vot negativ.
Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de apel au declarat recurs părțile civile și G, precum și inculpații, și.
În motivarea recursurilor inculpații, și au criticat hotărârea atacată, sub aspect penal, susținând că s-a comis o eroare gravă de fapt, nu este întrunit conținutul constitutiv al infracțiunii de abuz în serviciu, fiind incidente dispozițiile art. 24 alin. 3 din Legea 554/2004 și impunându-se schimbarea încadrării juridice și achitarea în temeiul art. 10 lit. d Cod procedură penală, deoarece nu s-a aplicat o sancțiune administrativă în prealabil.
De asemenea s-a susținut că judecătorii au comis un exces de putere, în sensul că au cenzurat votul politic liber exprimat al membrilor unui organ colegial, invocându-se dispozițiile art. 385/9 alin. 1 pct. 19.
Inculpatul a criticat hotărârea atacată, susținând că nu există plângere împotriva acestuia și în consecință se impunea încetarea procesului penal.
Părțile civile au criticat hotărârea atacată, susținând că în mod greșit instanța de apel a constatat că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 18/1 Cod penal.
Din perspectiva cazurilor de casare prev. de art. 385/9 alin. 1 pct. 14, pct. 17, pct. 18 și pct. 19 Cod procedură penală, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza actelor și lucrărilor aflate la dosarul cauzei, instanța apreciază că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente.
Instanțele au administrat probele necesare elucidării laturii obiective și subiective a cauzei, reținând corect starea de fapt, din care rezultă că inculpații, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, cu știință, nu au acordat un vot de legalitate a alegerii consilierilor locali și G, deși există sentința civilă nr. 2343/2004 care obliga consilierii locali la validarea celor doi, cauzându-se o vătămare intereselor legale ale celor două persoane.
Raportat la starea de fapt reținută instanțele au făcut o justă încadrare juridică a faptelor potrivit art. 246 Cod penal, iar instanța de apel, prin aplicarea dispozițiilor art. 18/1 Cod penal, a făcut o judicioasă individualizare judiciară a amenzii administrative.
Motivul de recurs, prin care s-a solicitat schimbarea încadrării juridice, este nefondat, deoarece în cauză infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal are ca obiect generic relațiile sociale privitoare la normala evoluție a relațiilor de serviciu, iar infracțiunea prev. de art. 24 alin. 3 din Legea 554/2004 are ca obiect relațiile privitoare la buna înfăptuire a justiției, respectiv realizarea hotărârii în concret. Între cele două infracțiuni nu există un raport de subsidiaritate, nici o infracțiune nefiind complexă, fiecare fiind o infracțiune simplă.
Al doilea motiv de recurs, prin care s-a susținut că judecătorii au comis un exces de putere, este nefondat deoarece judecătorul fondului, în exercitarea puterii judecătorești, nu a intrat în atribuțiile altei autorități statale, nefiind încălcat principiul separației puterilor în stat. Prin examinarea refuzului consilierilor locali de validare a părților vătămate și evaluarea vătămării cauzate intereselor legale ale unei persoane nu s-a cenzurat un vot politic, ci s-a evaluat acțiunea de neîndeplinire a unui act la care inculpații erau obligați în calitate de funcționari publici.
Referitor la motivul de recurs invocat de inculpatul, acesta este nefondat, deoarece sesizarea a fost făcută "in rem", iar infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor nu se cercetează la plângerea prealabilă a părții vătămate, aceasta neputând dispune de acțiunea penală.
Recursul părților civile este nefondat, deoarece instanța de apel, prin aplicarea art. 18/1 Cod penal, față de toți inculpații, s-a angajat în mod corect înlocuirea răspunderii penale cu o răspundere care atrage o sancțiune cu caracter administrativ, dându-se eficiență dispozițiilor art. 90 și 91 Cod penal.
Având în vedere considerentele de mai sus, în temeiul art. 385/15 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondate recursurile recurenților.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs vor fi suportate de recurenți.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de părțile civile iu și G și inculpații: -, G, G,
împotriva deciziei penale nr. 190/17.09.2007 pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe fiecare recurent să plătească statului câte 150 lei cheltuieli judiciare, în recurs.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 17.01.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier
- -
Red.
Dact. 2 ex/08.02.2008
apel,
fond
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Maria Covaciu, Leontin Coraș
