Abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art.246 cod penal). Sentința 44/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
DOSAR NR. 3292 . /2/2008
1992/2008
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I-a PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR. 44
Ședința publică de la data de 19 februarie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Ion Tudoran Corneliu Bogdan
GREFIER - -
.
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTIa fost reprezentat prin procuror
Pe rol pronunțarea în cauza penală având ca obiect judecarea inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută și pedepsită de art. 246 Cod penal.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la data de 5 februarie 2009 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, când, Curtea având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea, succesiv, mai întâi la data de 12 februarie 2009 apoi pentru data de astăzi, 19 februarie 2009, când a hotărât următoarele:
CURTEA,
Prin plângerea înregistrată sub nr-, petentul a solicitat desființarea rezoluției procurorului din data de 26 februarie 2008, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul - inspector de poliție, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev și ped. de art.246 Cod penal.
Motivându-și plângerea, petentul arată că prin decizia 174/16 ianuarie 2006 a fost înscris în evidențele Baroului B, ca avocat stagiar.
Încă de la intrarea în profesie, acesta s-a înscris pe listele Serviciului de asistență juridică pentru a asigura apărarea în cauzele în care aceasta este obligatorie.
La data de 26 iunie 2007, în jurul orei 16oo, petentul arată că a fost contactat telefonic de Serviciul de Asistență juridică din cadrul Baroului B, care l-au informat că trebuie să se deplaseze la Secția 2 de Poliție, pentru a asigura apărarea din oficiu, pentru o persoană care era reținută pentru comiterea infracțiunii de furt calificat.
Cu toate că nu avea un mandat scris, din partea baroului, petentul s-a deplasat la Secția 2 de Poliție, unde a aflat că persoana căreia trebuia să-i acorde asistență juridică se numește care era cercetat în stare de reținere, în dosarul nr.- al Secției 2 de Poliție.
Petentul susține că intimatul nu i-a permis să ia legătura cu persoana anchetată, în condițiile asigurării confidențialității dreptului la apărare și a relației avocat - client.
Intimatul i-a arătat petentului că nu poate să-i asigure și să-i permită să discute separat cu persoana anchetată, fapt pentru care acesta a refuzat să îi asigure asistența juridică persoanei anchetate, a părăsit secția de poliție și a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel împotriva intimatului.
Prin rezoluția din 26 februarie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de inspectorul de poliție, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 Cod penal și s-a dispus sesizarea Direcției Generale de Poliție a Municipiului B, pentru a aprecia cu privire la răspunderea disciplinară a inspectorului de poliție mai sus menționat, precum și a Consiliului Uniunii Naționale a Barourilor din România.
În rezoluția respectivă se arată că, din examinarea actelor premergătoare efectuate în dosarul nr.972/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, se constată că față de inspectorul de poliție nu se poate reține comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prev.de art.246 Cod penal.
În mai sus menționatul act se arată că din analiza modului în care au fost efectuate cercetările penale, în lucrarea nr.-/2007, a rezultat că, ulterior refuzului avocatului, de a acorda asistență juridică în respectiva cauză penală, numitului i-a fost asigurat dreptul de apărare pe parcursul urmăririi penale, de către avocatul,desemnat din oficiu de Serviciul Asistență juridică din cadrul Baroului B, inculpatul fiind asistat de respectivul avocat, atât la audierea sa de către organele de urmărire penală și de către instanțele de judecată, cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă formulată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 B, cât și la prezentarea materialului de urmărire penală de către procuror din data da de 10 iulie 2007, aspecte consemnate în declarația din 26 iunie 2007 și încheierea din 26 iunie 2007, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 B, precum și în rechizitoriul nr.8104/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1
Procurorul care a emis rezoluția mai sus menționată a conchis că inculpatului nu i s-a produs o vătămate a intereselor legale, din actele premergătoare efectuate în cauză nerezultând aspecte penale cu privire la modul în care inspectorul a instrumentat dosarul penal, în care a fost cercetat susnumitul în calitate de inculpat, fapta inspectorului de poliție putând constitui cel mult abatere disciplinară conform art.10 alin.4 și art.13 alin.1 raportat la art.24 și art.25 din nr.HG991/2005.
În consecință, procurorul a dispus, în temeiul disp.art.10 alin.1, lit.b neînceperea C.P.P. urmăririi penale față de inspectorul și a sesizat - potrivit art.12 și C.P.P. art.62 alin.1 din Legea nr.360/2002, conducerea a municipiului B, pentru a aprecia cu privire la atragerea răspunderii disciplinare a polițistului menționat, în raport de dispozițiile art.57 și art.58 - 60 din Legea nr.360/2002, modificată.
Prin aceeași rezoluție, procurorul a dispus sesizarea Baroului B pentru a verifica în ce măsură s-a respectat legalitatea desemnării avocatului, pentru asigurarea asistenței din oficiu pentru inculpatul și, ulterior, înlocuirea sa cu avocatul.
La dosarul cauzei a fost atașat dosarul nr.972/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI.
În cauză, Curtea de APEL BUCUREȘTIa admis proba cu înscrisuri, iar prin încheierea din 16 septembrie 2008, s-a admis plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției nr.972/P/2007 din data de 26 februarie 2008, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI, precum și rezoluția din 5 mai 2008 a aceleiași unități de parchet.
S-a dispus reținerea cauzei la Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I-a Penală, pentru judecarea inculpatului, sub aspectul infracțiunii prev. și ped. de art.246 Cod penal și s-a dispus trimiterea cauzei, în vederea repartizării aleatorii.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a apreciat că, în mod greșit, Parchetul a considerat că fapta inspectorului de poliție nu este prevăzută de lege, în condițiile în care, avocatul a făcut dovada vătămării intereselor lui, astfel cum rezultă din procesul verbal atașat la fila 7, în condițiile în care ofițerului de poliție i-au fost făcute cunoscute dispozițiile art.172 alin.4 C.P.P. iar ulterior, respectiv la data de 3 august 2007, acesta a refuzat să facă declarații.
Cutea a mai reținut că, în cauză, nu există niciun impediment legal pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, în condițiile în care probele existente la dosar sunt suficiente, iar în temeiul disp.art.2781alin.8 lit.c a C.P.P. desființat rezoluțiile atacate.
Pentru judecarea cauzei în fond, Curtea a încuviințat proba cu acte, a administrat această probă pentru ambele părți, au fost luate declarații părții vătămate și inculpatului, fiind audiați martorii, și.
Din probele administrate în cauză, Curtea constată și reține că petentul inculpat nu se face vinovat de comiterea infracțiunii prev. și ped. de art.246 Cod penal, astfel că, în temeiul disp.art.11 pct.2 șit.a, raportat la art.10 lit.d C.P.P. va fi achitat, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea constată și reține următoarele:
La data de 2 iulie 2007, petentul - parte vătămată -avocat a formulat plângere împotriva intimatului inculpat inspector de poliție, pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În plângerea sa, intimatul - parte vătămată - avocat arată că în ziua de 26 iunie 2007, intimatul inculpat inspector de poliție, în timp ce se afla în exercitarea atribuțiunilor de serviciu și efectuând cercetări privindu-l pe numitul nu i-a permis să ia legătura în condiții de confidențialitate cu acesta și, astfel, a fost încălcat grav dreptul la apărare.
În data de 26 februarie 2008, numitul a fost surprins în timp ce sustrăgea bunuri dintr-un apartament de pe raza Sectorului 1,
Pentru asigurarea dreptului la apărare, s-a luat legătura cu Baroul București pentru asigurarea asistenței juridice a persoanei respective și pentru desemnarea unui avocat din oficiu.
La Secția 2 de Poliție, s-a prezentat în această calitate avocatul, fără a avea delegație avocațială, în acest sens, situație în care acesta a fost legitimat și i s-a permis să ia legătura cu persoana cercetată, sub rezerva prezentării ulterioare a delegației avocațiale.
Avocatului i s-au prezentat și actele procedurale efectuate în cauză, iar acesta a dorit să ia legătura cu persoana anchetată.
Neputându-i-se asigura condițiile de confidențialitate solicitate de acesta, și anume o încăpere separată sau părăsirea încăperii de către ofițerii de poliție existenți, avocatul a considerat că nu poate să-i asigure persoanei cercetate o apărare corespunzătoare, fiind grav încălcat dreptul la apărare, ulterior părăsind sediul secției de poliție și refuzând orice discuție pentru rezolvarea problemei respective.
După cum rezultă din actele depuse la dosar, se poate constata că în cadrul Seciei nr.2 de Poliție nu există o încăpere care să corespundă și să asigure confidențialitatea legăturii dintre avocat și persoana beneficiară a asistenței juridice, fapt însă neimputabil ofițerului respectiv de poliție, aceasta ținând de conducerea și organizarea secției de poliție respective. Cu toate acestea, însă, ofițerul de poliție a încercat ca, în raport de condițiile obiective din cadrul secției de poliție respective, să-i faciliteze avocatului o legătură efectivă, directă și eficientă cu persoana anchetată, dar și cu asigurarea condițiilor de siguranță și respectarea condițiilor de reținere a persoanei anchetate.
Curtea constată și reține că inculpatul nu a avut niciodată intenția de a-l împiedica pe avocat să-și exercite atribuțiile de serviciu și să-i îngrădească persoanei anchetate dreptul la apărare, încercând să asigure condițiile unei asistențe juridice efective, utile pentru persoana cercetată, în condițiile existente.
Lipsa condițiilor prevăzute de lege, în cadrul Secției 2 de Poliție, nu se poate imputa inspectorului de poliție anchetator, acesta neprocedând cu intenție a drepturilor persoanelor în cauză.
Articolul 246 din Codul penal prevede ca funcționarul public să acționeze în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu cu știință, iar îndeplinirea actului respectiv să cauzeze o vătămate intereselor legale a persoanei în cauză.
După cum se poate constata, nu se poate vorbi în cauză de o acțiune cu știință a ofițerului de poliție, acesta conformându-se unei situații de fapt pe care nu putea să o elimine și să o schimbe, fiind vorba de condiții obiective și neexistând alte soluții pe care acesta putea să le adopte, deci nu se poate vorbi de o intenție a inculpatului, de o vinovăție, în sensul arătat de lege.
Cealaltă condiție prevăzută de textul de lege incriminator, și anume existența unei vătămări a intereselor legale, Curtea constată și reține că persoanei anchetate i-a fost asigurat dreptul la apărare, prin desemnarea unui alt avocat, care i-a acordat asistență juridică persoanei anchetate până la prezentarea materialului, întocmirea rechizitoriului și trimiterea sa în judecată.
În ceea ce privește drepturile petentului-parte vătămată - avocat, Curtea constată că drepturile avocatului nu au fost încălcate, confidențialitatea legăturii client-avocat fiind asigurată în raport de condițiile obiective concrete existente în Secția de poliție respectivă, și care sunt neimputabile inculpatului.
Astfel fiind, Curtea reține că inculpatul nu a acționat cu intenție și activitatea sa nu poate fi reținută ca infracțională, iar în consecință, se va dispune achitarea sa în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2, lit.a raportat la art.10 lit.d
C.P.P.În ceea ce privește latura civilă a procesului penal, respectiv obligara inculpatului la plata despăgubirilor civile și daunelor morale, către partea vătămată, Curtea constată că acestea sune nefondate, că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.998 -999 Cod civil, raportat la art.14 și următoarele Cod procedură penală și, prin urmare, cererea părții vătămate va fi respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.d Cod procedură penală, în referire la art.246 Cod penal:
Achită pe inculpatul - domiciliat în municipiul C,-, județ D, posesor seria nr.- - pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei.
Obligă petentul-parte vătămată la 100 lei cheltuieli judiciare statului.
Respinge cererea părții vătămate pentru despăgubiri și daune civile.
Cu drept de recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 19 februarie 2009.
PREȘEDINTE,
--- ---
GREFIER,
- -
Red.
Ex.5
Președinte:Ion Tudoran Corneliu BogdanJudecători:Ion Tudoran Corneliu Bogdan
