Abuz în serviciu contra intereselor publice (art.248 cod penal). Decizia 913/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.913
Ședința publică din data de 16 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Vasile Mărăcineanu
JUDECĂTORI: Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ioana Nonea
- - - GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploieștia fost reprezentat de procuror
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești și inculpații, fiul lui și, născut la data de 22.06.1962, domiciliat în comuna, sat, nr.10, județul B și, fiul lui G și, născut la data de 6.08.1961, domiciliat în Rm.S,.-, -.12,.3,.9, județul B, împotriva deciziei penale nr. 91 din data de 23.04.2009, pronunțată de Tribunalul Buzău.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de 02 decembrie 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta când, instanța pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, a amânat pronunțarea la data de 09 decembrie 2009 și apoi la data de astăzi 16 decembrie 2009 când a dat următoarea decizie:
CURTEA:
Asupra recursurilor penale de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.397 din 15 decembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Rm.S, județul B, în dosarul nr-, au fost condamnați inculpații:
1. - fiul lui și, născut la 22 iunie 1962 în comuna, județul B, studii medii, ocupație - primar al comunei, județul B, căsătorit, are un copil minor, fără antecedente penale, domiciliat în comuna, sat, nr.10, județul B, la pedepsele de:
- 1 an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau completate care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prev.de art.18/1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, republicată cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.74 și art.76 Cod penal;
- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.74 și art.76 Cod penal; și,
- 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prev.de art.248 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.74 și art.76 Cod penal.
Conform art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 4 luni închisoare.
2.- fiul lui G și, născut la 06 august 1961 în comuna, județul B, studii medii, ocupația - administrator societate comercială, căsătorit, are doi copii minori, fără antecedente penale, domiciliat în orașul Rm.S, strada - -, - 12,.3, apart.9, județul B, la pedepsele de:
- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de folosire sau prezentare de documente ori declarații false, inexacte sau completate care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităților Europene prev.de art.26 Cod penal rap.la art.18/1 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, republicată cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; art.74 și art.76 Cod penal;
- 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev.de art.290 Cod penal cu aplic. art.74 și art.76 Cod penal.
Conform art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an închisoare.
În baza art.71 Cod penal, li s-au interzis inculpaților exercițiul drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
În temeiul art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate celor doi inculpați pe durata termenului de încercare de 3 ani și 4 luni pentru inculpatul și de 3 ani pentru inculpatul.
Conform art.71 alin.5 Cod penal, pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii s-a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii.
În temeiul art.359 Cod procedură penală, li s-a atras atenția inculpaților asupra consecințelor prev.de art.83 Cod penal.
S-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, respectiv 7 procese verbale, 18 fișe de post, 2 ștate de plată, 14 facturi fiscale emise de Asociația " din " o chitanță emisă de aceeași societate, o factură fiscală și situația de lucrări emisă de SC"" Rm.
Rezolvând și latura civilă a cauzei, instanța i-a obligat pe inculpați în solidar, cu părțile responsabile civilmente - Primăria comunei, județul B și Asociația " din ", inculpatul în limita sumei de 288.189.701 lei ROL, la plata sumei de 10.396 Euro către partea civilă Ministerul Economiei și Finanțelor - reprezentând prejudiciu rămas neacoperit din totalul prejudiciului de 33.058 euro.
Inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1.206,62 euro către Primăria, județul
Totodată, s-a menținut sechestrul asigurător aplicat conform procesului verbal, aflat la filele 322 - 323.II dosar.
În fine, inculpații au fost obligați, în mod solidar cu părțile responsabil civilmente la câte 400 RON cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța o atare sentință, instanța de fond a reținut pe baza probelor administrate în cauză, următoarea situație de fapt:
Unul din proiectele finanțate din cadrul Programului PHARE a fost cel cu numărul RO 2002/000 - 586.01.02.0213 intitulat "Îmbunătățirea situației rromilor prin crearea de locuri de muncă, pregătire profesională a membrilor comunității rrome din comuna, județul B".
Scopul proiectului așa cum a fost menționat în cererea de finanțare depusă la Ministerul Finanțelor, a fost acela de întărire și facilitarea participării active a comunităților de rromi la viața economică, socială prin angajarea în muncă a membrilor respectivei comunități.
Acest proiect urma să fie implementat de Primăria comunei, județul B în calitate de beneficiar pe durata a 12 luni.
Potrivit obiectivului acestui proiect, Primăria comunei, în calitate de beneficiar își propunea să dezvolte o activitate de procesare a produselor agricole, respectiv ambalarea în pungi de plastic a produselor de tip, activitate ce urma să se facă prin angajarea a unui număr de 18 membri ai comunității rrome.
În desfășurarea proiectului se prevedea următoarele activități: amenajarea spațiului de desfășurare a activității, achiziția echipamentelor necesare, recrutarea personalului, instruirea acestuia, activitatea de producție efectivă, precum și proceduri de evaluare internă.
Activitatea de producție urma să se desfășoare prin amenajarea unui spațiu constând în reabilitarea unei hale, iar achiziția echipamentelor necesare trebuia să aibă loc cu respectarea procedurilor de achiziție, organizarea selecțiilor de ofertă și recepționarea bunurilor.
De asemenea, activitatea de recrutare a personalului urma să fie realizată de un comitet compus din primarul comunei, județul B, liderul grupului de inițiativă a comunității rrome și câțiva membrii ai grupului, iar instruirea personalului trebuia efectuată de către o echipă de tehnicieni.
Pe de altă parte, activitatea de producție constă în recepționarea de produse agricole, sortarea, depozitarea, transportul la hala de producție, curățarea, spălarea, uscarea, ambalarea și depozitarea produsului finit.
Evaluarea internă cuprinde evaluarea tehnică efectuată de un comitet alcătuit din primarul comunei, expertul contabil al primăriei și un corp de audit.
Echipa de implementare a proiectului a fost constituită de inculpatul - primarul comunei, - coordonator proiect, G - șef grup de inițiativă pe problemele rromilor, - coordonator tehnic - inginer agricol, - director economic - referent contabil și - asistent social pe problemele rromilor.
Instanța de fond a reținut că la rândul său, consultantul tehnic pentru administrarea Programului PHARE din care a făcut parte și proiectul în cauză, respectiv - Centrul de resurse pentru comunitățile de rromi CN( care era și asistentul tehnic al proiectului) a atras atenția echipei de implementare arătată în componența de mai sus, de a respecta dispozițiile din Legea nr.161/2003 potrivit cărora, calitatea de funcționar public este incompatibilă cu efectuarea oricăror alte activități, acestea putând exercita doar funcții și activități în domeniul didactic.
În nota de control întocmită la data de 07 februarie 2008 de către, s-a reținut că prin încadrarea și salarizarea în cadrul proiectului angajaților primăriei ce beneficiau de statutul de funcționari publici, respectiv, și, s-au încălcat prevederile din ghidul practic al procedurilor contractuale finanțate din bugetul Comunităților Europene, fiind încălcate totodată și dispozițiunile art.94 din Legea nr.161/2003.
S-a stabilit că salariile plătite din bugetul proiectului finanțat din fonduri nerambursabile PHARE către cei trei funcționari publici, la care se adaugă și salariul încasat de inculpatul - primarul comunei, au fost în sumă totală de 2.851,55 euro și constituie cheltuieli neeligibile.
În scopul desfășurării activităților prevăzute în proiect, Consiliul Local, județul Bad ecis punerea la dispoziția grupului de inițiativă a unui spațiu situat într-un imobil proprietatea primăriei și în același timp a dispus angajarea a 18 persoane de etnie rromă cu carte de muncă, cu plata salariilor tampon, conform bugetului proiectului.
Pentru a face dovada îndeplinirii acestei activități, beneficiarul proiectului prin inculpatul - primarul comunei, a depus 18 contracte individuale de muncă încheiate cu cetățenii de etnie rromă, din analiza cărora, constatându-se că au fost încheiate între Primăria și cei 18 rromi în baza Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, obiectul lor constituindu-l prestarea de activități în folosul comunității locale, neavând deci, nici-o legătură cu obiectul proiectului.
Falsitatea acestor documente rezultă și din declarațiile persoanelor nominalizate care au precizat că au fost angajate doar în cadrul primăriei în baza legii respective și ca atare, toate cele 18 fișe de post având un conținut nereal au fost asumate de inculpatul prin semnarea în calitate de angajator.
De menționat este faptul că pentru realizarea proiectului s-a stabilit un cost estimat al contractului de 38.681 euro, din care autoritatea contractantă se obliga să finanțeze maximum 36.177 euro, reprezentând echivalentul a 93,53 % din costul total eligibil, plata urmând a fi efectuată în două tranșe, respectiv 28.941,60 euro (80 %) avans și 7.235,40 euro (20 %) plata finală.
În contract s-a prevăzut că auditul financiar va fi efectuat de Cabinetul de audit Financiar -, Rm.
Autoritatea contractantă a virat la 03 martie 2005 în contul proiectului, suma de 28.941,60 euro reprezentând prima a finanțării, iar la 31 mai 2006 s-a virat și tranșa finală de 5.016,55 euro.
Pe parcursul derulării proiectului, Primăria prin manegerul - inculpatul, primarul comunei a depus la consultantul tehnic la proiectului C N, pentru a fi prezentat autorității contractante raportul narativ final, dovada predării bunurilor și raportul de audit întocmit de.
S-a dovedit că la baza întocmirii rapoartelor menționate de inculpatul, împreună cu referentul contabil, directorul contabil și inginerul agricolă ai primăriei - coordonator tehnic, au stat o serie de documente cu caracter fals sau incomplet care au determinat avizarea lor de către C N și în consecință, virarea în contul proiectului a fondurilor europene nerambursabile.
Printre aceste documente care s-au dovedit a fi false, se rețin scrisorile de intenție privind achiziționarea de diverse produse prealabile pretins emise de unele societăți comerciale, cum ar fi: SC" Consultant & "SRL B, SC" 92"SRL Rm.S, etc. din declarațiile reprezentanților legali ai acestor societăți, nerezultând intenția expresă a acestora de a achiziționa produse tip, respectiv, iar în obiectul lor principal de activitate nu este înscrisă comercializarea acestui tip de produse.
Tot ca documente false au fost reținute și cele 18 fișe de post privind angajarea în cadrul proiectului, pe funcții de muncitori necalificați a celor 18 persoane de etnie rromă, așa cum s-a arătat mai înainte.
Grupul de inițiativă al rromilor trebuia implicat în toate fazele de implementare ale proiectului, ca beneficiar final al rezultatelor preconizate ale acestuia.
Pentru dovedirea îndepliniri acestei cerințe esențiale, inculpatul a conceput și semnat în calitate de președinte al comitetului de conducere al proiectului, 7 procese verbale ale întâlnirilor de lucru cu grupul de inițiativă " " din, care s-au dovedit ulterior ca fiind înscrisuri cu un conținut nereal.
De asemenea, au mai fost încheiate procese verbale, unele datând din 20 decembrie 2004 și respectiv 29 aprilie 2005, în care au fost menționate în fals doar întâlnirile din cadrul comitetului de conducere al proiectului și grupul de inițiativă al rromilor, vizând popularizarea proiectului în rândul membrilor comunității rrome.
În procesul verbal din 31 martie 2005 inculpatul a consemnat în mod fictiv că în ziua de 21 martie, comisia de selectare a ofertelor a desemnat câștigătoare pentru repararea clădirii firma SC""SRL Rm.S, iar pentru achiziția de autoutilitară a ieșit câștigătoare firma SC""SRL
Pentru realizarea activității prevăzute în proiect, Primăria, prin reprezentantul său legal -inculpatul a încheiat la data de 21 martie 2005 un contract de execuție cu SC" 95"SRL Rm.S, administrată de inculpatul cu o valoare de 30.000 RON fără TVA; obiectul contractului constituindu-l reparația clădirii, construirea unui vestiar, executarea instalațiilor electrice și sanitare, precum și executarea unui gard împrejmuitor.
Furnizorul SC" 95"SRL Rm.S, prin administratorul său - inculpatul a emis o factură din 19 noiembrie 2005 în valoare de 33.829,99 RON cu TVA, având ca obiect "reparație clădire, instalație electrică interioară, branșament electric 380 V, fabrică produse agricole - localitatea " și pentru justificarea acestor lucrări, inculpatul a întocmit "o situație de plată - instalație electrică interioară - branșament electric 380 V".
În realitate, s-a dovedit că inculpatul a realizat cu firma sa SC" 95"SRL Rm.S, doar instalația electrică, lucrările de construcție vizând reabilitarea clădirii fiind executate atât de cei 18 rromi - viitori beneficiari ai proiectului cât și de către alte persoane, angajați ai Primăriei în baza legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Pentru aceste considerente, atât factura fiscală cât și situația de lucrări au constituit documente false de care au uzat inculpații și.
Printre alte documente cu conținut nereal s-au stabilit 14 facturi fiscale emise de Asociația " din ", asumate de inculpatul, în calitate de furnizor de servicii, având ca obiect "activitatea de ambalare produse agricole" în valoare de 300 RON, fiind întocmite pe numele unora din cei 18 cetățeni de etnie rromă și prin care s-a atestat în mod nereal prestarea de către Asociația " " de către cei 14 pretinși beneficiari a activității de ambalare produse agricole, în fapt, serviciile facturate nefiind realizate.
Un alt document inexact utilizat în scopul obținerii pe nedrept din fundurile bugetului Comunității Europene a fost raportul de audit pentru întocmirea căruia beneficiarul a nominalizat în contractul de finanțare pe martorul - auditor financiar independent.
Din verificările asupra raportului de audit, coroborate cu cele ale specialistului financiar al, a rezultat că acestea nu reflectă situația reală a cheltuielilor realizate în cadrul proiectului, auditorul prezentând date eronate cu privire la societățile declarate câștigătoare la selecțiile de ofertă.
Aceste organe de control, ca de altfel și organele de cercetare penală la rândul lor, au constatat faptul că obiectul general al proiectului nu a fost atins, nereușindu-se dezvoltarea unei activități generatoare de venituri pentru comunitatea rromilor.
Concluzia a fost că echipamentele achiziționate, deși instalate și în stare de funcționare, nu au fost și nu sunt folosite, iar secția de ambalare a produselor agricole a funcționat doar câteva zile.
S-a stabilit că bugetele din care a fost finanțat proiectul, respectiv bugetul Oficiului de Plăți și Contractare PHARE și bugetul local al comunei au fost prejudiciate cu sumele de 33.958,15 euro și respectiv 1.206,62 euro.
A reținut instanța de fond că atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești, inculpatul a declarat că nu se face vinovat pentru modul cum a avut loc derularea proiectului, întrucât a respectat îndrumările date de firma consultantă, dar declarațiile acestuia fiind infirmate de actele de la dosar, precum și de depozițiile martorilor audiați în cauză.
La rândul său, inculpatul a susținut că a executat în întregime lucrările facturate pentru reabilitarea halei, susțineri inexacte - deoarece martorii audiați au relatat că inculpatul cu firma sa a executat doar partea electrică a halei.
Mai mult, s-a constatat nesinceră declarația acestuia, potrivit căreia, nu ar fi avut cunoștință că fondurile pentru plata contractului, pentru reabilitarea halei urma să fie suportat din fondurile europene.
De altfel, susținerea acestuia este infirmată și de clauzele contractuale aflate la dosar, de unde rezultă că, contractul a fost semnat de inculpat în calitate de administrator al SC" 95"SRL Rm.S și în care se precizează că sumele alocate privind din fonduri europene.
Judecătoria Rm.S a reținut vinovăția celor doi inculpați care au fost trimiși în judecată prin Rechizitoriul nr.12/P/2007 din 17 martie 2008 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, pe baza probelor administrate în cauză, respectiv nota de control întocmită de Departamentul pentru, raportul de constatare din 12 februarie 2008 întocmit de specialistul financiar din cadrul DNA, cererea de finanțare a proiectului, actul constitutiv al grupului de inițiativă " " din, scrisorile de intenție pretins emise către diferite societăți comerciale care s-au dovedit a fi false, situațiile financiare anexate cererii de finanțare, procesele verbale ale întâlnirii de lucru dintre comitetul de conducere al proiectului și membrii grupului de inițiativă " ", dispozițiile nr.381/2004 și nr.12/2005 ale Primarului comunei, fișele de post întocmite pentru cei 18 cetățeni de etnie rromă, precum și a trei funcționari publici din cadrul primăriei, facturile fiscale emise de Asociația " " din, acte bancare, ștate de plată, facturi fiscale emise de diverse societăți comerciale, depoziții de martori, Hotărârea Consiliului Local a comunei, județul B, etc.
Împotriva sentinței au declarat apel Serviciul Teritorial Ploiești din cadrul, partea responsabilă civilmente Asociația " din " județul B, precum și inculpații și.
Parchetul a criticat sentința sub trei aspecte și anume: în primul rând s-a menționat faptul că s-a dispus condamnarea inculpatului fără a fi dispusă schimbarea încadrării juridice în condițiile în care prin rechizitoriu acesta a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.290 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal,iar prima instanță l-a condamnat pentru un singur act material, din cele două avute în vedere la trimiterea în judecată, fără a fi înlăturate dispozițiile art.41alin.2 Cod penal.
Al doilea motiv de apel l-a constituit faptul că instanța de fond a soluționat în mod greșit acțiunea civilă. Astfel, conform actului de inculpare nu au fost stabilite eventuale părți responsabile civilmente iar în fața primei instanțe nu au fost introduse Asociația " din " și Primăria comunei.
Pe de altă parte, în ședința din 23 octombrie 2008, spre finalul cercetării judecătorești, instanța a introdus în calitate de părți responsabile civilmente, cele două părți responsabile civilmente pentru prejudiciul cauzat de inculpatul, bugetului Comunităților Europene, apreciind că acesta a acționat ca prepus al celor două entități.
A susținut parchetul că introducerea din oficiu a Asociației " din " ca parte responsabilă civilmente, s-a realizat în mod forțat și tardiv, motiv pentru care obligarea sa, în solidar cu inculpații la plata sumei de 10.396 euro către Ministerul Finanțelor este greșită.
Critica s-a referit și la modul de soluționare greșită a laturii civile, prin faptul că inculpatul a fost obligat în solidar cu inculpatul numai la plata sumei de 28.818,97 lei către Ministerul Finanțelor, în timp ce prejudiciul a fost în sumă de 33.899,99 lei, reprezentând contravaloarea lucrărilor efectuate de către firma aparținând primului inculpat, în condițiile în care nu au fost respectate procedurile legale de atribuire a lucrărilor.
Ultimul motiv de apel invocat de parchet a vizat greșita individualizarea pedepselor aplicate celor doi inculpați.
S-a susținut că la stabilirea acestuia nu au fost avute în vedere gradul de pericol social al faptelor, împrejurările comiterii acestora,prejudiciile cauzate și atitudinea adoptată de inculpați care au încercat să denatureze adevărul în legătură cu activitățile lor infracționale.
În ceea ce privește partea responsabilă civilmente Asociația " din ", a constatat Tribunalul Buzău că aceasta nu și-a motivat apelul prin declarația introductivă.
Ulterior, printr-un memoriu depus la dosar, aceasta a criticat sentința pentru nelegalitate, menționând că inculpatul a acționat în calitate de președinte al grupului de inițiativă și după aceea ca președinte al consiliului director al asociației, așa încât faptele penale prejudiciabile nu au fost comise în calitate de președinte al asociației, ci de președinte al grupului de inițiativă.
S-a mai susținut că acțiunile inculpatului nu au avut girul asociației ca organ executiv, iar acestea nu au fost întreprinse cu aprobarea întregului executiv, ci au fost fapte individuale făcute în calitatea sa de președinte al grupului de inițiativă.
Prin apelurile declarate de inculpații și, s-a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe.
Astfel, inculpatul prin apărător a arătat că în cauză activitatea acestuia poate fi caracterizată ca reprezentând o înșelăciune, dar nu sunt întrunite condițiile acestei infracțiuni, întrucât scrisorile de intenție reprezentau realitatea, după cum și rapoartele narative întocmite de inculpat au conținut date reale.
Cu privire la procesele verbale considerate false, s-a arătat că cel mai important este procesul verbal din 21 martie 2005 care este semnat de toți membrii consiliului și prin care a fost desemnată câștigătoare a licitației pentru lucrări de amenajare a halei unde urmează să desfășoare activitatea de producție asociația.
Referitor la nerealitatea statelor de plată pentru lunile octombrie și noiembrie 2005, inculpatul prin apărător, a susținut că nu a semnat pentru primirea sumelor de bani, cuvenite martorului, care la rândul lui a arătat că semnătura nu-i aparține.
Privitor la cele 14 facturi false, menționate în actul de inculpare, inculpatul a învederat faptul că, chiar dacă acestea nu reprezintă realitatea, s-a explicat ce reprezintă sumele de bani consemnate în documente, respectiv s-a luat hotărârea ca pentru buna desfășurare a proiectului, sumele de bani să fie predate asociației de către primărie.
- 9 -
În legătură cu chestionarele întocmite în fals, apărătorul a susținut că acestea nu au relevanță juridică în speță, chiar dacă se presupune că acestea au conținut date inexacte, iar raportul de audit a fost întocmit de către un specialist pe baza declarațiilor inculpatului.
Raportul respectiv a avut în vedere activitățile de control desfășurate conform legii și documentele contabile existente.
În ceea ce privește infracțiunea prev.de art.290 Cod penal, aceasta nu există, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acesteia.
Apelantul - inculpat, prin apărător ales susținut că pentru a fi reținută complicitatea acestuia, trebuie să se stabilească existența intenției, ori, acesta nu a avut cunoștință de proiect, situație în care lipsește elementul constitutiv al faptei, respectiv intenția.
Instanța de control judiciar, respectiv Tribunalul Buzău - Secția penală prin decizia penală nr.91 din 23 aprilie 2009 admis apelurile declarate de Direcția națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești și de Asociația " din ", a desființat sentința primei instanțe, în parte, în latură penală, cu privire la inculpatul.
A descontopit pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată acestuia în pedepsele componente și a aplicat disp.art.41 alin.2 Cod penal, cu privire la infracțiunea prev.de art.290 alin.1 Cod penal, cu aplic.art.74, art.76 Cod penal și l-a condamnat la pedeapsa de 2 luni închisoare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Au fost recontopite pedepsele de 1 an închisoare și 2 luni închisoare în pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare, menținându-se suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani, prev.de art.82 Cod penal.
În latură civilă, au fost înlăturate obligarea în solidar a inculpaților și a părților responsabile civilmente, Primăria comunei, județul B și Asociația " din " la plata sumei de 10.396 euro către partea civilă Oficiul de Plăți și Contracte PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor și la plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Prin aceeași decizie au fost obligați în solidar, inculpații și să plătească părții civile Oficiul de Plăți și Contracte PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor, suma de 33.899,99 lei, obținută pe nedrept pentru finanțarea proiectului.
A fost obligat inculpatul să plătească părții civile mai sus menționate - diferența dintre suma de 33.899,99 lei și suma de 1.09396 euro, reprezentând valoarea nerestituită din fondurile obținute pe nedrept pentru finanțarea aceluiași proiect.
În fine, s-au menținut restul dispozițiilor sentinței și au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații și, fiind obligați la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat.
Din motivarea deciziei instanței de apel, se reține în esență, că instanța de fond a analizat în mod judicios și a dat o interpretare corespunzătoare probelor administrate în cauză, reținând în mod corect existența faptelor și vinovăția inculpaților în forma prevăzută de lege pentru atragerea răspunderii penale.
Vinovăția inculpatului a constat în aceea că prin activitatea sa, în calitate de coordonator al proiectului, procedând la întocmirea, folosirea și prezentarea unor documente care nu corespund realității, inexacte ori incomplete, a determinat obținerea unor fonduri nerambursabile pentru realizarea unui proiect care nu a prezentat viabilitate, nefiind desfășurată în final nici-un fel de activitate care să asigure în cadrarea membrilor comunității rrome din comuna.
Tribunalul a constatat că încadrarea juridică dată faptelor inculpatului de către instanța de fond este legală și temeinică, iar vinovăția acestora în forma prevăzută de lege pentru atragerea răspunderii penale a fost în mod corect stabilită.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost apreciată ca just individualizată în raport de disp.art.72 Cod penal, prin reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 Cod penal, de natură a asigura scopul pedepsei generale și speciale.
Făcând referire la inculpatul, tribunalul a apreciat că în mod corect prima instanță a reținut vinovăția acestuia în comiterea infracțiunii de complicitate la obținerea pe nedrept de fonduri europene pentru finanțarea proiectului, urmare prezentării unor documente sau declarații false ori inexacte sau incomplete.
Inculpatul a avut cunoștință că nu s-a organizat o selecție de ofertă pentru atribuirea lucrării de amenajare a halei de producție, a executat cea mai mare parte dintre lucrări cu ajutorul celor 18 persoane de etnie rromă angajați de primărie și plătiți de aceasta în baza Legii nr.76/2002, facturând eronat contravaloarea lucrărilor respective, precum și a instalației electrice, deși în realitate nu a efectuat decât o parte din respectivele lucrări.
Inculpatul se face vinovat și de infracțiunea de fals în declarații prin completarea facturii de decontare a lucrărilor și a situației de plată cu date false în legătură cu aceste lucrări pe care le-ar fi executat societatea al căprui administrator era inculpatul, deși respectiva firmă nu avea nici-un angajat.
În fine, a apreciat instanța de apel că și pedeapsa aplicată inculpatului a fost just individualizată corespunzând acelorași criterii prev.de art.72 Cod penal.
Referitor la modul în care a fost soluționată latura civilă a cauzei, tribunalul a constatat că sunt fondate și apelurile declarate de - Serviciul Teritorial Ploiești și de Asociația " din " în ceea ce privește obligarea acestei asociații în solidar cu inculpații la plata către partea civilă a Oficiului de Plăți și Contractare PHARE din cadrul Ministerului Finanțelor a sumei de 10.396 Euro.
Aceasta, deoarece partea responsabilă civilmente a fost introdusă în această calitate de către prima instanță la data de 23 octombrie 2001, mult după citirea actului de sesizare.
Pe de altă parte, Primăria comunei, județul B, a depus la 21 octombrie 2008 o cerere de intervenție în proces ca parte responsabilă civilmente, iar Asociația " din " a înaintat la aceeași dată o adresă prin care a contestat calitatea sa de parte responsabilă civilmente.
Potrivit legii administrației locale, "primăria" nu este reglementată ca o instituție ori ca o entitate de sine stătătoare, având personalitate juridică distinctă și aceasta nu este o persoană juridică, motiv pentru care nu poate să figureze în contractele încheiate în numele și pentru unitatea administrativ teritorială, după cum nu poate sta în justiție.
Ca atare, Primăria comunei nu poate avea calitatea de parte responsabilă civilmente în cauză și în mod greșit instanța de fond a introdus-o în proces.
Totodată, tribunalul a apreciat că se impune ca inculpatul să fie obligat în solidar cu inculpatul la plata întregii sume reprezentând contravaloarea lucrărilor de amenajare a halei de producție.
Referitor la critica parchetului ce vizează individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, tribunalul a constatat că instanța de fond a dat o justă apreciere criteriilor generale de individualizare prev.de art.72 Cod penal și în raport de gradul de pericol social al faptelor comise, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, de împrejurările care agravează ori atenuează răspunderea penală, precum și față de persoana inculpaților, a apreciat că pedepsele individuale apar ca fiind bine stabilite și de natură a asigura realizarea scopului preventiv și educativ la care face referire art.52 Cod penal.
Decizia a fost atacată cu recurs în termen legal de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - - Serviciul Teritorial Ploiești și de inculpații și.
critică invocată de, vizează greșita individualizare a pedepselor aplicată celor doi inculpați, precum și modalitatea de executare a acestora.
În motivele depuse în scris la dosar și susținute oral de procurorul de ședință, se arată că lipsa antecedentelor penale ale inculpaților și convingerea că scopul educativ al pedepsei poate fi atins și fără privarea de libertate, nu erau motive suficiente care să îndreptățească instanțele (de prim grad și de control judiciar) să aplice celor doi inculpați acele pedepse reduse în cuantum și să dispună suspendarea condiționată a executării lor.
De aceea, cele două hotărâri pronunțate ar fi trebuit să reflecte în dispozitivele lor, prin dozarea corespunzătoare a pedepselor aplicate inculpaților, între limitele speciale, fără reținerea circumstanțelor atenuante, gravitatea faptelor săvârșite, raportată la natura infracțiunilor reținute, la calitatea în care subiecții activi le-au săvârșit și de care au profitat, la valoarea prejudiciilor cauzate, precum și premeditarea acestora de a frauda finanțarea proiectului cu bani nerambursabili din fondurile europene.
De asemenea, poziția procesuală a inculpaților, de nerecunoaștere a infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, nu este de natură a motiva instanța să aplice pedepse sub minimul special prevăzut de textele incriminatoare și de a alege să le suspende condiționat executarea.
În consecință, se arată că aplicarea unor pedepse orientate spre limitele speciale ale infracțiunilor deduse judecății și executarea lor de către inculpați în regim de detenție ar corespunde exigenții legii penale și gravității faptelor comise, reprezentând cel mai eficient mijloc de constrângere și reeducare.
Pentru aceste considerente, s-a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și aplicarea unor pedepse legale și temeinice, cu menținerea celorlalte dispoziții ale deciziei instanței de apel.
La rândul lor, inculpații - recurenți și, arată că hotărârile pronunțate în cauză sunt nelegale și netemeinice pentru următoarele motive:
- se invocă cazul de casare prev.de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, în sensul că instanțele au comis grave erori de fapt care au avut drept consecință pronunțarea unor hotărâri greșite de condamnare;
- instanțele au reținut în mod greșit că scrisorile de intenție au fost întocmite în fals, deoarece ele sunt completate și semnate de societățile emitente și recunoscute de reprezentanții legali;
- se mai reține că beneficiarul proiectului trebuia să angajeze un număr de 18 persoane după implementarea acestuia și că inculpatul a încheiat 18 contracte cu persoane angajate la Primăria în baza Legii nr.76/2002 și ca atare, din eroare instanțele au omis să arate că aceste persoane urmau să presteze activitatea după realizarea proiectului și după încetarea raporturilor în baza legii. Contractele au fost încheiate cu respectarea tuturor formelor legale, iar după recepția finală a proiectului predat de către primărie către Asociația "" aceste persoane au lucrat în secție, ambalând produse agricole, generând profit;
- procesele verbale prin care se atestă întâlnirile de lucru dintre comitetul de conducere și grupul de inițiativă al romilor sunt reale și sunt semnate de către persoanele îndreptățite, ele fiind întocmite de liderul rromilor ca urmare a discuțiilor purtate;
- este inexact că în procesul din 31 martie 2005 inculpatul a consemnat fictiv că în ziua de 21 martie 2005 comisia de selectare a ofertelor a desemnat câștigătoare pentru reparația clădirii SC""SRL Rm.
Se susține de instanțe că prin activitatea sa, inculpatul în calitate de primar al comunei, a determinat obținerea unor fonduri nerambursabile pentru realizarea unui proiect care nu a prezentat viabilitate, reținut în mod greșit de către instanțe, deoarece obiectivul a fost realizat, recepționat și inaugurat, iar secția a lucrat o perioadă de timp, însă ulterior cetățenii rromi au refuzat să se mai prezinte la muncă în lipsa unei supravegheri la care era obligată asociația.
Se arată că după alocarea de fonduri și investirea acestora a fost realizat proiectul care și-a dovedit funcționabilitatea și utilitatea practică și socială, ceea ce exclude caracterul penal al faptelor.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, se susține că este mai mult decât evident că acesta nu a săvârșit nici-o faptă penală, deoarece la cererea Primăriei, a trimis o ofertă pentru efectuarea unor reparații la hala de producție, fiind anunțat ulterior că oferta a fost acceptată.
Inculpatul prin firma sa, contrar celor susținute în actul de acuzare a efectuat toate lucrările cuprinse în devize și facturi, inclusiv instalația electrică, lucrări efectuate cu muncitorii angajați de către primărie, în afara orelor de program ori în zile libere, efectuând direct și plata acestora.
De asemenea, toate materialele necesare lucrărilor au fost achiziționate de SC""SRL al cărei administrator era inculpatul, fapt ce se atestă cu documente justificative.
Probele au demonstrat că între inculpatul și nu a existat nici-o înțelegere în ceea ce privește folosirea banilor comunitari.
Totodată și latura civilă a cauzei a fost greșit soluționată de instanțele anterioare prin obligarea inculpaților în solidar la plata despăgubirilor civile, fără să fie scăzute măcar contravaloarea lucrărilor și materialelor reținute de instanțe ca efectuate de SC" 95"SRL.
În concluzie, se mai susține că inculpații nu se fac vinovați de faptele pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați, motiv pentru care se solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și a se dispune achitarea în temeiul art.11 pct.2 lit.b rap.la sart.10 lit.a Cod procedură penală, deoarece aceste fapte nu există.
În subsidiar, se solicită casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Curtea, verificând hotărârea atacată conform art.385/14 Cod procedură penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului în raport de criticile invocate și în limita cazurilor de casare prev.de art.385/9 Cod procedură penală, constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești - este fondat pentru cazul de casare prev.de art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, iar recursurile declarate de inculpații și apar ca nefondate, așa cum se va arăta în cele ce urmează:
Situația de fapt, astfel cum a fost expusă pe larg mai înainte a fost corect reținută de instanțele anterioare, vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită, probele administrate au fost just interpretate, iar faptelor reținute li s-a dat o încadrare juridică corespunzătoare.
Cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă - - Serviciul Teritorial Ploiești.
Critica întemeiată pe cazul de casare prev.de art.385/9 pct.14 Cod procedură penală, ce vizează greșita individualizare a pedepselor aplicate celor doi inculpați și este întemeiată.
Potrivit criteriilor generale de individualizare judiciară a pedepselor prev.de art.72 Cod penal, "la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală".
În opinia Curții, s-a dat o interpretare și aplicare greșită a acestor dispozițiuni legale prin reținerea în favoarea inculpaților a circumstanțelor atenuante personale prev.de art.74 Cod penal și stabilirea unor pedepse sub limitele minime prevăzute de textele incriminatoare și dispunerea suspendării simple a executării acestora, conform art.81 Cod penal.
Astfel, lipsa antecedentelor penale ale inculpaților nu erau motive suficiente care să îndreptățească instanțele să aplice celor doi inculpați aceste pedepse reduse în cuantum și să dispună aplicarea disp.art.81 Cod penal.
De aceea, prin dozarea corespunzătoare a pedepselor și fără reținerea circumstanțelor atenuante prev.de art.74 Cod penal, acestea trebuiau să reflecte în dispozitivele hotărârilor pronunțate în cauză, gravitatea faptelor săvârșite, raportată la natura infracțiunilor, la calitatea care a avut-o inculpații, valoarea prejudiciilor cauzate, precum și poziția procesuală a inculpaților de nerecunoaștere a comiterii faptelor.
Ca atare, stabilirea unor pedepse orientate sub limita minimă prevăzută de textele de lege incriminatoare, precum și aplicarea în cauză a disp.art.81 Cod penal, apare ca o sancțiune prea blândă și fără a corespunde rolului preventiv educativ prev.de art.52 Cod penal.
Sub acest aspect, recursul declarat de Parchetul de pe lângă - - Serviciul Teritorial Ploiești este fondat, urmând a fi admis conform art.385/15 pct.2 lit.d Cod procedură penală.
Pe cale de consecință, se vor casa în parte, în latură penală, atât sentința judecătoriei cât și decizia instanței de apel, se vor descontopi pedepsele rezultante de 1 an și 4 luni închisoare aplicată inculpatului în componentele sale de 1 an și 4 luni închisoare, pentru infracțiunea prev.de art.18/1 alin.1 din Legea nr.78/2000 republicată, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal; 2 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea prev.de art.290 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și de 4 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea prev.de art.248 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
De asemenea, se va descontopi pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului în componentele sale de 1 an închisoare stabilită pentru infracțiunea prev.de art.26 Cod penal, rap.la art.18/1 alin.1 din Legea nr.78/2000 republicată cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal și în pedeapsa de 2 luni închisoare stabilită pentru infracțiunea prev.de art.290 Cod penal.
În continuare vor fi înlăturate circumstanțele atenuante personale prev.de art.74 și art.76 Cod penal, reținute față de inculpați și se vor aplica pedepse majorate prevăzute de textele de lege incriminatoare, urmând ca în baza art.33 lit.a și art.34 lit.b Cod penal, inculpaților să li se aplice pedepsele cele mai grele.
Față de cei doi inculpați, pentru infracțiunea prev.de art.18/1 alin1 din Legea nr.78/2000 republicată, se vor aplica inculpaților conform art.65 Cod penal și pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev.de art.64 lit.a, teza a II-a, b și c Cod penal.
Totodată, vor fi înlăturate disp.art.81 - 83 Cod penal, referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților.
Curtea, consideră că scopul preventiv educativ al pedepselor poate fi atins chiar și fără executarea acestora în regim de detenție și ca atare, se vor aplica dispozițiunile art.86/1 alin.2 Cod penal, prin suspendarea executării pedepselor sub supraveghere ca o măsură corespunzătoare de individualizare judiciară a acesteia.
Prin aplicarea acestor dispoziții se va stabili o concordanță între gradul de pericol social concret al faptelor reținute în sarcina inculpaților și sancțiunea penală ce se aplică în această situație.
Măsura suspendării executării pedepselor se va dispune pe un interval de timp, de câte 2 ani, la care se vor adăuga cuantumurile pedepselor la care inculpații vor fi condamnați.
Pe durata termenului de încercare se vor stabili măsuri de supraveghere speciale și cerinței ca aceștia să respecte anumite obligații stabilite în temeiul legii, respectiv a disp.art.86/3 Cod penal și anume:
- a / să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui, sau la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor;
- b/ să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- c/ să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
- d/ să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacelor lor de existență.
Instanța mai dispune să nu schimbe domiciliile sau reședința avute decât în condițiile fixate de instanță.
Prin aplicarea acestei măsuri de individualizare judiciară a pedepselor, Curtea consideră că ajută pe cei doi inculpați și, care nu au antecedente penale, au avut o comportare foarte bună în societate până la data comiterii faptelor, primul inculpat fiind ales chiar în două mandate succesive - primar al comunei, județul B, să nu mai comită infracțiuni și în felul acesta măsura respectivă va contribui la îndreptarea acestora, fără a fi nevoie de executarea pedepselor în regim privativ de libertate.
Conform art.359 Cod procedură penală, se va atrage atenția inculpaților asupra consecințelor prev.de art.86/4 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.
Pronunțarea condamnării va constitui un avertisment pentru condamnați, care și chiar fără executarea pedepselor, nu vor mai săvârși infracțiuni, înțelegând că pedepsirea acestora constituie o reacție a societății pe care nu trebuie să o ignore dacă nu dorește să-și atragă inconveniente serioase.
În fine, pedepsele astfel cum vor fi stabilite atât ca cuantum cât și ca modalitate de executare, vor fi pedepse drepte și în măsură să contribuie la reeducarea acestora.
Urmează ca restul dispozițiunilor pronunțate în cauză de către instanțele anterioare să fie menținute.
Cu privire la recursurile declarate de inculpații și.
Critica invocată de inculpați, se referă în esență, la nevinovăția acestora în sensul că nu au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați, că probele administrate în cauză atât la urmărirea penală cât și în instanță nu dovedesc existența acestora, așa încât, au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor instanțelor de fond și de apel, pe care le apreciază netemeinice și nelegale, achitarea lor în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod procedură penală și exonerarea de orice răspundere penală și civilă.
Critica este nefondată.
Așa cum rezultă din probele administrate în cauză, instanțele de fond și apel au reținut că scrisorile de intenție sunt întocmite în fals.
Cele nouă scrisori de intenție nu au fost completate de administratorii societăților comerciale în numele cărora au fost admise, ci de către secretarul
primăriei, la solicitarea inculpatului, împrejurare care a imprimat un caracter inexact.
Probele administrate în acest sens au demonstrat că respectivele scrisori nu au emanat în mod real de la semnatarii lor, deoarece aceștia, din diverse motive nu au putut să-și exprime voința reală și nici nu aveau posibilitatea efectivă de achiziționare a acelor produse.
Beneficiarul proiectului, respectiv Primăria comunei, județul B, trebuia să angajeze în cadrul proiectului finanțat din fonduri PHARE,m 18 cetățeni de etnie rromă, situație de fapt care în realitate nu a existat, întrucât cele 218 persoane nu au fost angajate în cadrul proiectului ci în cadrul primăriei în baza Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Pe de altă parte, inculpatul s-a folosit de aceste persoane neangajate în firma sa și pe care nu le-a retribuit pentru amenajarea halei de producție, deși lucrarea fusese contractată de firma sa, care avea doar doi angajați, specializați în executarea de instalații electrice.
Factura pe care acesta a emis-o și care a fost decontată de primărie din fondurile proiectului, precum și situația de lucrări care o însoțea, în care se specifica că societatea sa executat lucrări de construcție la hala respectivă, reprezintă documente cu conținut nereal și probează vinovăția celor doi inculpați în inducerea în eroare a autorității contractante, dar și interesul inculpatului, de a obține cu ajutorul acordat de inculpatul, pentru sine, prin firma pe care o administra o sumă de bani necuvenită.
Într-o altă ordine de idei, nici apărarea formulată în sensul că procesele verbale prin care se atestă întâlnirile de lucru dintre comitetul de conducere și grupul de inițiativă al rromilor, nu poate fi primită, deoarece caracterul fals al celor șapte procese verbale ale întâlnirilor de lucru este demonstrat prin declarațiile șefului de inițiativă al proiectului " din " și angajații Primăriei - ca membrii ai comitetului de conducere al proiectului, aceștia relatând că întâlnirile respective nu au avut loc niciodată.
Infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, prev.de art.290 Cod penal, presupune sub aspectul elementului material, în primul rând, falsificarea unui înscris sub semnătură privată prin vreunul din modurile arătate în art.288 Cod penal, adică prin contrafacerea scrierii ori subscrierii ori prin alterarea înscrisului în orice mod, ceea ce s-a întâmplat în cauză.
Pe de altă parte, obiectul facturilor fiscale menționate în actul de acuzare, denotă intenția inculpatului de a demonstra autorității contractante sustenabilitatea proiectului, facturi care s-au dovedit întocmite în fals.
În ceea ce-l privește pe inculpatul care a susținut că nu a cunoscut nici-un moment faptul că acel contract pe care l-a adjudecat cu Primăria era finanțat de fonduri europene, este combătută de însăși declarația acestuia, consemnată în cursul urmăririi penale în care recunoaște că a cunoscut proveniența sumelor de bani obținute în urma contractului.
Acesta este și motivul pentru care inculpatul trebuie să răspundă în solidar cu inculpatul la acoperirea integrală a prejudiciului cauzat, măsură dispusă în mod legal de către instanța de apel.
Ca atare și acțiunea civilă a cauzei a fost soluționată în mod corect de către Tribunalul Buzău, deoarece inculpatul a obținut contractul cu Primăria, prin fraudă, fără a participa efectiv la vreo procedură de licitație sau selecție de ofertă, procedură a cărei îndeplinire a încercat să o simuleze pe parcursul anchetei penale cât și în timpul cercetării judecătorești, alături de inculpatul.
Contribuția inculpatului la prejudiciul cauzat părții civile, reprezintă c/val.contractului încheiat în mod nelegal de 338.999.941 ROL, ce a fost facturată și achitată din bugetul proiectului.
Vinovăția inculpaților este dovedită cu ansamblul probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești, așa cum au fost arătate în cuprinsul deciziei.
În consecință, recursurile declarate de inculpații și se privesc ca nefondate și vor fi respinse ca atare, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Văzând și disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești, împotriva deciziei penale nr.91/23 aprilie 2009 Tribunalului Buzău - Secția Penală, precum și a sentinței penale nr.397/15 decembrie 2008 Judecătoriei Râmnicu Sărat, pe care le casează în parte, în latură penală și în consecință:
Descotopește pedeapsa rezultantă de un an și 4 luni închisoare, aplicată inculpatului în componentele sale de 1 an și 4 luni închisoare, 2 luni închisoare și respectiv, 4 luni închisoare, înlătură circumstanțele atenuante personale prev. de art. 74 și 76.penal, reținute față de acesta și dispune condamnarea inculpatului astfel:
- la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a, teza a-II-a, b și c penal pentru infracțiunea prev. de art.18/1 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplic. art. 41 alin.2 penal, republicată,
- la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 248 cu aplic. art. 41 alin.2 penal,
- la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 cu aplic. art. 41 alin.2 penal.
Conform art. 33 lit.a și art. 34 lit.b penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de, 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b și c penal.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului, în componentele sale de 1 an închisoare și respectiv, 2 luni închisoare, înlătura circumstanțele atenuante personale prev. de art.74 și 76.penal, reținute față de acesta și dispune condamnarea inculpatului astfel,
- la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, teza a -II-a, b și c penal pentru infracțiunea prev. de art.26 penal rap. la art.18/1 alin.1 din Legea nr.78/2000 republicată, cu aplic. art.41 alin.2 penal;
- la pedeapsa de 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art.290 penal.
Conform art.33 lit.a și 34 lit.b penal, aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de, 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza II-a, b și c penal.
Înlătură disp.art.81 - 83.penal, referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate inculpaților.
În baza art.86/1 alin.2 penal, dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere aplicate inculpaților și pe un termen de încercare de câte 5 ani prev. de art. 86/2 penal.
Conform art.86/3 penal pe durata termenelor de încercare, condamnații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- a / să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui, sau la Serviciul de Protecție a Victimelor și Reintegrare Socială a Infractorilor,
- b/ să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,
- c/ să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
- d/ să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacelor lor de existență,
Instanța mai dispune să nu schimbe domiciliile sau reședința avute decât în condițiile fixate de instanță.
Conform art.359 pr.penală atrage atenția inculpaților asupra consecințelor prev. de art. 86/4 penal a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere.
Menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și împotriva acelorași hotărâri penale și îi obligă la câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 16 decembrie 2009.
Președinte JUDECĂTOR 2: Ion Stelian Ioana Nonea
Grefier
Red.VM
Tehnored.EV
4 ex./14.01.2010
dos.f- Judecătoria Rm.
dos.a- Tribunalul Buzău
,
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr.3113/2006
OPINIE SEPARATĂ
În acord cu opinia majoritară, susținem că într-adevăr, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Ploiești - este admisibil, urmând a fi casate în parte hotărârile anterioare, în latură penală, descontopite pedepsele rezultante aplicate inculpaților și și majorate pedepsele, astfel că în final, după contopire, fiecare inculpat să execute pedeapsa rezultantă de câte 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal.
Contrar însă, opiniei majoritare, susținem că modalitatea de executare a pedepselor rezultante aplicate inculpaților și scopul preventiv educativ, în sensul disp.art.52 și art.72 Cod penal, poate fi atins numai cu executare în regim privativ de libertate.
în vedere în acest sens, modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunilor, pericolul social concret, cuantumul prejudiciului, numărul mare al înscrisurilor falsificate și nu în ultimul rând, împrejurarea că infracțiunile au fost săvârșite în legătură cu anumite programe "PHARE".
Sub acest aspect, precizăm că unul din proiectele finanțate din cadrul Programului "PHARE" a fost cel cu numărul RO 2002/000 - 586.01.02.0213, intitulat "Îmbunătățirea situației rromilor prin crearea de locuri de muncă, pregătire profesională a membrilor comunității rrome din comuna, județul B".
Scopul proiectului - așa cum a fost menționat în cererea de finanțare depusă la Ministerul Finanțelor - a fost acela de întărirea și facilitarea participării active a comunităților de rromi la viața economică, socială prin angajarea în muncă a membrilor respectivei comunități.
Or, prin săvârșirea infracțiunilor de fals și abuz în serviciu, inculpații au știrbit încrederea Comunității Europene și încălcat, în același timp, prevederile din ghidul practic al procedurilor contractuale finanțate din buget (art.94 din Legea nr.161/2003).
Mai mult decât atât, în disprețul legii - așa cum de altfel, rezultă și din nota de control întocmită la data de 07 februarie 2008 de către - prin încadrarea și salarizarea în cadrul proiectului a angajaților primăriei ce beneficiau de statul de funcționari publici, respectiv, și, au fost încălcate dispozițiile legale mai sus menționate.
Pentru a face dovada îndeplinirii acestei activități, beneficiarul proiectului prin inculpatul - primarul comunei, a depus 18 contracte individuale de muncă încheiate cu cetățeni de etnie rromă, din analiza cărora, rezultând că au fost încheiate între Primăria și cei 18 rromi, în temeiul Legii nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă; obiectul lor îl constituie prestarea de activități în folosul comunității locale, neavând astfel nici-o legătură cu obiectul proiectului.
În același sens, inculpatul a conceput și semnat în calitate de președinte al Comitetului de conducere al proiectului, șapte procese verbale ale întâlnirilor de lucru cu grupul de inițiativă " " din, procese verbale care ulterior s-au dovedit a fi înscrisuri cu un conținut nereal.
Cât privește pe inculpatul - administratorul SC" 95"SRL Rm.S - în mod corect s-a reținut în opinia majoritară că a emis o factură la data de 19 noiembrie 2005 în valoare de 33.829,99 RON cu TVA, având ca obiect - reparație clădire, instalație electrică interioară, branșament electric 380 V, fabrică produse agricole - localitatea și pentru justificarea acestor lucrări a întocmit "o situație de plată - instalație electrică interioară - branșament electric 380 V".
În realitate însă, inculpatul a realizat cu firma sa, SC" 95"SRL Rm.S, doar instalația electrică, lucrările de construcție vizând reabilitarea clădirii, fiind executate atât de cei 18 rromi - viitori beneficiari ai proiectului, cât și de către alte persoane, angajați ai Primăriei în baza Legii 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Este evident că în această situație, atât factura fiscală cât și evidențele de lucrări au constituit documente false de care au uzat inculpații și, iar bugetele din care a fost finanțat proiectul, respectiv bugetul Oficiului de Plăți și Contractare "PHARE" și bugetul local al comunei au fost prejudiciate cu sumele de 33.958,15 Euro și 1.206,62 Euro.
În raport de cele arătate mai sus, constat că modul în care au fost săvârșite faptele evidențiază că inculpații au acționat de comun acord pentru a prejudicia bugetul "PHARE", dar și bugetul local al comunei, aspecte ce relevă un pericol social deosebit de grav, motiv pentru care - așa cum de altfel am arătat mai sus - scopul preventiv educativ al pedepselor rezultante aplicate inculpaților, în sensul disp.art.52 Cod penal, poate fi atins numai cu executarea acestora în regim privativ de libertate.
Recursurile inculpaților și vizează nevinovăția acestora, în sensul că nu au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați și că probele administrate în cauză pe întreg parcursul procesului penal dovedesc - fără putință de tăgadă - nevinovăția acestora, motiv pentru care solicită admiterea recursurilor, casarea hotărârilor anterioare și achitarea lor în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.a Cod procedură penală, iar în latură civilă, exonerarea de plata despăgubirilor civile.
De data aceasta, în acord cu opinia majoritară, considerăm că recursurile declarate de inculpați sunt neîntemeiate, motiv pentru care urmează a fi respinse în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În cadrul opiniei separate, soluția este în sensul schimbării modalității de executare a pedepselor rezultante aplicate inculpaților și, de câte 3 ( trei ) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev.de art.64 lit.a teza a II-a, b și c Cod penal - stabilite de opinia majoritară prin admiterea recursului parchetului - casarea hotărârilor anterioare, majorarea pedepselor, urmând ca aceste pedepse să fie executate în regim privativ de libertate.
Se va aplica dispozițiile art.71 și 64 lit.a, b Cod penal.
La analiza din oficiu efectuată în temeiul art.385/6 alin.2 Cod procedură penală, nu s-au mai constatat alte aspecte de netemeinicie sau nelegalitate, sens în care se vor menține restul dispozițiilor hotărârilor atacate.
Cât privește recursurile declarate de inculpații și, se apreciază că soluția adoptată de opinia majoritară este corectă, sens în care se vor respinge ca nefondate, conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Urmează ca inculpații recurenți să fie obligați la plata sumei de câte 100 lei cheltuieli judiciare către stat, potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.12.2009.
Judecător
Președinte:Vasile MărăcineanuJudecători:Vasile Mărăcineanu, Ion Stelian Ioana Nonea
