Actul sexual cu un minor (art. 198 cod penal). Încheierea /2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- (1429/2009 )
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 12 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Lucia Rog
JUDECĂTOR 2: Silvia Cerbu
JUDECĂTOR 3: Andreea Cioată
GREFIER - - -
Cu participarea MINISTERULUI PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror
Pe rol urmează soluționarea recursurile declarate de către inculpatul HG, împotriva deciziei penale nr. 323/A/26.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr- și a sentinței penale nr. 258/31.03.2009 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat recurentul-inculpat, cercetat în stare de libertate, personal, și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale nr. -/25.09.2009, atașată la fila 16/dosar, intimata-parte vătămată ta personal și asistată de apărător ales fără împuternicire avocațială depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind intimata-parte vătămată, pentru care a răspuns același apărător ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat ori probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului declarat de către inculpatul.
Apărătorul ales al recurentului-inculpat, având cuvântul, depune la dosarul cauzei note scrise, solicitând admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri atacate și pe fond rejudecând, să se dispună reducerea cuantumului pedepsei până la minimul special prevăzut de lege, iar ca modalitate de executare să se facă aplicarea dispozițiilor art. 81 Cod penal sau 86 Cod penal, cu impunerea anumitor obligații prevăzute de acest text de lege în sarcina condamnatului.
Critica soluției pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6 B, vizează împrejurarea că, deși, i-a fost aplicată inculpatului o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special prevăzut de lege, s-a dispus executarea acesteia în regim de detenție.
Cu privire la soluția Tribunalului București, apreciază că aceasta este nelegală, întrucât s-a respins apelul declarat de către inculpat și s-a majorat cuantumul pedepsei aplicate de către instanța de fond, în condițiile în care nu s-a reținut nici o circumstanță agravantă, astfel cum prevede art. 198 Cod penal, la baza soluției pronunțate stând doar repulsia pentru acest gen de fapte.
Solicită ca la pronunțarea soluției în recurs, să se aibă în vedere întreg ansamblu probator, respectiv declarația inculpatului, care, în opinia apărării, ar trebui să fie prioritară, declarația părții vătămate și a martorului în circumstanțiere, care este concubina inculpatului și cu care acesta urmează să se căsătorească dacă i se va aplica o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia.
În circumstanțiere, arată că, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are familie, a recunoscut săvârșirea faptei, a respectat toate obligațiile impuse de instanță, s-a prezentat la fiecare termen, astfel că scopul pedepsei poate fi atins și în situația suspendării condiționate a pedepsei sau suspendării pedepsei sub supraveghere.
Apărătorul ales al intimatei-părți vătămate, având cuvântul, apreciază ca legală și temeinică soluția instanței de apel, la pronunțarea acesteia ținându-se cont de toate circumstanțele personale ale inculpatului și ca atare, apreciază că se impune respingerea recursului, ca nefondat, în raport de vârsta părții vătămate, respectiv 12 ani și gradul de rudenie cu aceasta, care este verișoara primară inculpatului.
Reprezentantul legal al intimatei-părți vătămate, având cuvântul, solicită să se mențină soluția instanței de apel ca legală și temeinică.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază recursul ca nefondat și solicită respingerea acestuia ca atare, având în vedere vârsta victimei și împrejurarea că aceștia erau obligați să împartă aceeași locuință.
Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, arată că se raliază concluziilor puse de către apărătorul său și regretă săvârșirea faptei.
CURTEA,
Având nevoie de timp pentru a delibera,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 19 octombrie 2009.
Pronunțată în ședință publică azi, 12 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ÎNCHEIERE
Ședința publică de la 19 octombrie 2009
CURTEA,
Pentru imposibilitatea legalei constituiri a completului de judecată,
DISPUNE:
Amână pronunțarea la data de 26 octombrie 2009.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1429/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 1561R
Ședința publică de la 26 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE - - -
JUDECĂTOR- - -
JUDECĂTOR - - -
GREFIER - - -
Cu participarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București reprezentat de procuror
Pe rol urmează soluționarea recursurile declarate de către inculpatul HG, împotriva deciziei penale nr. 323/A/26.05.2009, pronunțată de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr- și a sentinței penale nr. 258/31.03.2009 pronunțată de către Judecătoria Sectorului 6
Dezbaterile și susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 12.10.2009, care face parte integrantă din prezenta decizie penală.
Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat succesiv pronunțarea de la data de 12.10.2009 la data de 19.10.2009, iar față de imposibilitatea legalei constituiri a completului de judecată la data de 19.10.2009, s-a amânat pronunțarea pentru data de 26.10.2009, când, în aceeași compunere a decis următoarele:
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.258/31.03.2009 pronunțată, rejudecând în fond după desființare, în dosarul penal nr- al Judecătoriei Sectorului 6 B, în baza art. 198 alin. 1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul lordăchel HG, la 3 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d, e Cod penal, pe o durată de 3 ani.
S-a făcut aplicarea art.71-64 lit. a teza a II-a b, d, e Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus prevenția de la 28.03.2008 la 16.05.2008.
În baza art. 17 alin.3 Cod procedură penală, rap.la art. 14 Cod penal și art.346 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 10.000 lei daune morale către partea vătămată.
Totodată, a fost obligat inculpatul la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Într-un ciclu procesual anterior, prin sentința penală nr.425/09.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în baza art. 334 Cod procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptei din infracțiunea prev. de art.198 alin. 1 Cod penal în infracțiunea prev. de art. 201 alin.2 și alin. 31Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 201 alin.2 și alin. 31Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 75 alin. 2 Cod penal, a fost condamnat inculpatul lordăchel la HG pedeapsa de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe o durată de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de perversiune sexuală în formă continuată.
În baza art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din durata pedepsei, prevenția de la 28.03.2008 la 16.05.2008.
În baza art.17 alin.3 Cod procedură penală rap. la art.14 și art. 346 Cod
procedură penală, precum și art. 998-999 Cod civil, a fost obligat inculpatul la 10.000 lei daune morale către partea vătămată lrina.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Prin decizia penală nr.65/29.01.2009, pronunțată de Tribunalul București,
Secția I penală, în dosarul penal nr-, s-au admis apelurile
declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 B și de
apelantul-inculpat lordăchel HG împotriva sentinței penale
nr.425/09.06.2008, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul
penal nr-.
S-a desființat în totalitate sentința penală apelată și s-a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Instanța de control judiciar a constatat că au fost încălcate dispozițiile relative la publicitatea ședinței de judecată, prevăzute sub sancțiunea nulității absolute.
Rejudecând cauza după desființare, instanța de fond a reținut, analizând materialul probator, că inculpatul HG, în cursul lunii ianuarie 2008, întreținut un act sexual oral cu minora, verișoara sa primară în vârstă de 12 ani.
În raport de considerentele deciziei în interesul legii nr. 3/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care se arată că prin act sexual de orice natură care să permită încadrarea faptei în infracțiunea prev. de art. 198 din Codul penal, se înțelege actul sexual firesc, respectiv penetrație sexuală normală, aptă să producă orgasm, fără a limita aria de cuprindere a faptelor ce pot fi încadrate în categoria actelor sexuale cu un minor, fără a delimita actele care presupun penetrație sexuală firească, ci și orice modalitate de obținere a unei satisfacții sexuale prin folosirea sexului sau acționând asupra lui, să producă orgasm, și reținând concluziile raportului de expertiză medico-legală precum și din declarațiile părții vătămate coroborate cu ale inculpatului a reținut că fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de act sexual cu un minor prevăzută de art. 198 alin. 1 din Codul penal.
Pentru fapta săvârșită, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa închisorii orientată către minimul special prevăzut pentru infracțiunea reținută în sarcina sa, cu executare în regim de detenție, apreciind că rolul educativ al pedepsei poate fi atins prin privarea acestuia de libertate în executarea pedepsei.
La individualizarea pedepsei, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prev.de art.72 Cod penal, că inculpatul este necunoscut cu antecedente penale, gravitatea faptei săvârșite, pericolul social al acesteia, atitudinea sinceră de recunoaștere a faptei în declarațiile date la urmărirea penală și în instanță.
La aplicarea pedepsei complementare și a pedepsei accesorii, instanța de fond a luat în considerare faptul că actul sexual exercitat de inculpat față de partea vătămată minoră, verișoara sa, îl fac nedemn să exercite drepturile prev. de art. 64 lit. d și e Cod penal și a avut în vedere și cauza Hirst Marii Britanii. Astfel, i-a interzis acestuia cu titlu de pedeapsă complementară exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a, b, d și e Cod penal pe o durată de 3 ani și ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a Ii-a, b, d și e Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
Față de faptul că inculpatul a fost arestat preventiv în prezenta cauză a dedus din durata pedepsei, prevenția de la 28.03.2008 Ia 16.05.2008.
Pe latură civilă, deși nu există constituire de parte civilă, instanța este obligată conform art.17 alin. 3 Cod procedură penală, să se pronunțe din oficiu asupra reparării daunelor morale suferite de partea vătămată minoră și considerând că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale, în sensul că inculpatul prin fapta sa ilicită a produs un prejudiciu moral părții vătămate, care prin actul sexual exercitat asupra sa la o vârstă fragedă i-a afectat dezvoltarea psihică firească și percepția asupra vieții sexuale, instanța urmează a obliga inculpatul la 10.000 lei daune morale către partea vătămată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea vătămată și inculpatul.
Partea vătămată a apreciat că sentința este netemeinică, pedeapsa minimă aplicată inculpatului fiind cu mult prea mică față de gravitatea faptei.
Inculpatul invocat netemeinicia hotărârii, susținând în esență că pedeapsa este mult prea mare față de circumstanțele atenuante iar scopul acesteia poate fi atins și prin aplicarea dispozițiilor art. 81 sau 861alin.l din Codul penal.
Pe latură civilă, inculpatul a apreciat că în mod greșit s-a menținut același cuantum al daunelor morale stabilit prin sentința ce fost desființată, având în vedere că în urma rejudecării s-a reținut doar forma simplă a infracțiunii prev. de art. 198 din Codul penal.
Examinând hotărârea apelată, în raport de motivele invocate cât și din oficiu, conform art.372 al.2 Cod procedură penală, Tribunalul a constatat următoarele:
Referitor la latura penală, rima p. instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat în cauză, judicios analizat în considerentele sentinței, rezultând fără echivoc că inculpatul comis infracțiunea de act sexual cu un minor, prevăzută de art. 198 alin. 1 din Codul penal, constând în aceea că, în cursul lunii ianuarie 2008, întreținut un act sexual oral cu minora, verișoara sa primară, în vârstă de 12 ani.
Cu toate acestea, a apreciat că sentința este netemeinică sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului .
HGAstfel, natura și gravitatea infracțiunii, modalitatea în care a acționat (profitând de naivitatea și lipsa de experiență a verișoarei sale în vârstă de 12 ani), consecințele negative în ceea ce privește dezvoltarea psihică a părții vătămate, sunt împrejurări ce amplifică atât pericolul social al inculpatului cât și al faptei comise.
Așadar, deși inculpatul este necunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, clemența primei instanței este nejustificată, astfel că tribunalul a apreciat că pedeapsa de 3 ani închisoare nu este suficientă pentru constrângerea și reeducarea infractorului; de asemenea, scopul pedepsei, așa cum este reglementat la art. 52 din Codul penal, nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a acesteia.
În privința laturii civile, tribunalul a apreciat că despăgubirile morale de 10.000 lei stabilite de prima instanță oferă o satisfacție echitabilă și rezonabilă părții civile pentru suferința pricinuită prin fapta inculpatului, împrejurarea că în urma rejudecării cauzei s-a dat o altă încadrare juridică, nejustificând reducerea acestui cuantum.
Prin urmare, prin decizia penală nr.323/A/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția I penală, în dosarul nr-, a fost admis apelul declarat de partea vătămată împotriva sentinței penale nr.258/31.03.2009, pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B, în dosarul penal nr-.
A fost desființată în parte sentința apelată și în fond, rejudecând:
In baza art.198 al. Cod procedură penală, a fost condamnat inculpatul
lordăchel la HG pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea
infracțiunii de act sexual cu un minor.
Totodată, au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul lordăchel HG, împotriva aceleiași sentințe.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 200 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs, în termen legal, inculpatul lordăchel HG, fără a arăta, în scris, motivele pentru care critică hotărârea.
Apărătorul ales al recurentului inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor instanței de fond și de apel și reducerea cuantumului pedepsei aplicate până la minimul prevăzut de lege, iar ca modaliatate de executare să se facă aplicarea dispozițiilor art.81 din Codul penal sau 861din Codul penal.
Curtea, examinând cauza prin prisma motivului de recurs invocat, respectiv art.3859pct.14 din Codul d e procedură penală, cât și din oficiu, potrivit art.3859alin.3 din același cod, apreciază criticile ca fiind întemeiate pentru următoarele motive:
ub aspectul individualizării cuantumului pedepsei aplicate inculpatului pentru fapta comisă, instanța de apel nu a realizat o corectă adecvare a tuturor criteriilor prevăzute de art.72 din Codul penal.
Astfel, potrivit dispozițiilor anterior menționate, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Pentru infracțiunea de act sexual cu o minoră prevăzută de art.198 alin.1 din Codul penal pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
Or, instanța de apel a apreciat că natura și gravitatea infracțiunii comise, modalitatea în care inculpatul a acționat (profitând de naivitatea și lipsa de experiență a verișoarei sale în vârstă de 12 ani), consecințele negative în ceea ce privește dezvoltarea psihică a părții vătămate, sunt împrejurări ce amplifică atât pericolul social al inculpatului cât și al faptei comise.
În consecință, a considerat că deși inculpatul este necunoscut cu antecedente penale și a avut o atitudine corespunzătoare pe parcursul procesului penal, clemența primei instanței este nejustificată, astfel că pedeapsa de 3 ani închisoare nu este suficientă pentru constrângerea și reeducarea acestuia. Prin urmare, a majorat pedeapsa la 6 ani închisoare, apreciind că scopul pedepsei, așa cum este reglementat la art. 52 din Codul penal, nu poate fi atins decât prin executarea efectivă a acesteia.
Curtea apreciază că funcția de reeducare a pedepsei poate fi realizată numai printr-o justă individualizare a acesteia, ceea ce presupune stabilirea ei într-un cuantum care să țină seama, în egală măsură, de natura și gravitatea faptei dar și de persoana inculpatului.
Totodată, scopul pedepsei, constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni nu poate fi atins numai prin aplicarea unei pedepse aspre.
Astfel, o pedeapsă prea aspră în raport cu criteriile anterior menționate poate fi ineficientă și poate conduce la obținerea unui efect contrar celui vizat și anume poate reduce perspectivele de reintegrare a persoanei condamnate.
A realiza o corectă individualizare a pedepsei înseamnă acorda semnificația cuvenită tuturor datelor ce țin de gradul de pericol social al faptei, de persoana inculpatului dar și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, aplicarea de către instanța de apel a unei pedepse de 6 ani închisoare nu ține seama de împrejurarea că inculpatul se află la prima încălcare a legii penale, a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a faptei în condițiile în care sub aspect probator aceasta a fost esențială în aflarea adevărului, de factorii care au favorizat săvârșirea faptei și anume lipsa de supraveghere a minorilor și de vârsta tânără a acestuia.
Din această perspectivă, pedeapsa aplicată de către instanța de fond apare ca fiind mai adecvată criteriilor prevăzute de art.72 din Codul penal.
Astfel, Curtea constată că ținând seama de criteriile anterior enumerate, instanța de fond a individualizat, în mod judicios, pedeapsa principală dar și pedeapsa accesorie și complementară aplicate inculpatului, acestea fiind apte să conducă la realizarea funcțiilor și scopului pedepsei așa cum reies din conținutul dispozițiilor art.52 alin.1 din Codul penal.
Totodată, Curtea constată că în ceea ce privește individualizarea modalității de executare a pedepsei s-a apreciat, în mod întemeiat, că executarea pedepsei în regim de detenție poate asigura realizarea scopului pedepsei.
Prin urmare, criticile inculpatului vizând greșita individualizare a cuantumului pedepsei principale sunt întemeiate astfel că, decizia atacată va fi casată în întregime, urmând a fi menținută hotărârea instanței de fond.
În baza art. 192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul formulat de inculpatul HG împotriva deciziei penale nr.323/A/26.05.2009, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
Casează în totalitate, decizia penală recurată și menține sentința penală nr.258 din 31.03.2009 pronunțată de Judecătoria sector 6
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 26 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR
GREFIER,
ta
Red.SC-22.10.2009
Dact.-30.10.2009/2ex
-Jud.;
Președinte:Lucia RogJudecători:Lucia Rog, Silvia Cerbu, Andreea Cioată
