Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1003/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr- - Menținere măsură arestare preventivă-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 1003

Ședința publică de la 19 Octombrie 2009

PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Claudia Lăutaru

- - - - JUDECĂTOR 3: Tamara

- - - - Judecător

Grefier -

Ministerul Public reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova

Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns inculpatul asistat de avocat - apărător din oficiu.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, nefiind alte cereri, s-a constatat dosarul în stare de judecată și s-a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor.

Avocat, pentru recurentul - inculpat, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, revocarea arestării preventive, arătând că nu mai subzistă pericolul pentru ordinea publică, deoarece inculpatul a avut o poziție sinceră și cooperantă și nu există riscul sustragerii de la judecată.

Reprezentantul Parchetului a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, arătând că infracțiunea pentru care inculpatul este judecat este o infracțiune contra vieții, cu agravanta săvârșirii asupra unei persoane aflată în imposibilitate de a se apăra, împrejurări care relevă pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului, acesta prezentând și tulburare de personalitate pe fond toxietilic.

Având ultimul cuvânt, recurentul - inculpat a solicitat admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA

Asupra recursului de față;

Constată că prin Încheierea de ședință din 13 octombrie 2009, Tribunalul O l t, în baza art.3002rap.la C.P.P. art.160 alin.3 a C.P.P. constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, pe care a menținut-o față de inculpatul fiul lui și, născut la 01.01.1954 în comuna jud. O cu același domiciliu, CNP - cetățean român, studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără antecedente penale.

Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt nr. 201/P/2009 a fost trimis în judecată inculpatul, în prezent arestat preventiv în Penitenciarul d e Maximă Siguranță C pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev.de art. 174 alin.1 rap. la art. 175 lit. d Cod Penal, constând în aceea că, în seara zilei de 23.04.2009 a exercitat acte de violență fizică asupra victimei, pe care l-a lovit cu o secure în zona capului, cauzându-i leziuni care au dus la decesul acestuia.

Prin încheierea nr.11 din 24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, definitivă prin încheierea nr. 66 din 28.04.2009 pronunțata de Curtea de Apel Craiova in dosar nr-, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile începând cu data de 24.04.2009 până la data de 22.05.2009 și s-a emis mandatul de arestare preventivă nr.10 din 24.04.2009, apreciindu-se ca fiind întrunite cerințele prevăzute de art.136, 146 și 148 alin.1 lit. f rap. la art.149/1

C.P.P.

Ulterior, prin încheierile din 18.05.2009, respectiv 16.06.2009 pronunțate de Tribunalul Olt in dosar - s-a dispus prelungirea duratei măsurii arestării preventive cu câte 30 zile.

La data de 29.06.2009, a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Olt cauza nr-, prin care a fost trimis în judecată - în stare de arest preventiv - inculpatul, pentru o infracțiune de omor calificat prev. de 174 alin 1.Cod Penal rap. la art.175 alin. 1 lit. d Cod Penal, situația de fapt fiind acea reținută în ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale.

Verificând, în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului, în raport de actele și lucrările dosarului, instanța a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea preventivă, așa cum au fost reținute la luarea acestei măsuri, privind pericolul concret pe care îl prezintă inculpatul pentru ordinea publică, apreciat în raport de toate circumstanțele cauzei - respectiv gravitatea faptei pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, împrejurările comiterii acesteia, consecințele acestei fapte de violență - și de impactul social asupra comunității din care provin părțile, subzistă și în prezent, justificând menținerea măsurii.

Totodată, s-a reținut că după luarea măsurii arestării preventive, nu au apărut elemente noi care să conducă la concluzia existenței unei alte situații de fapt decât cea reținută în rechizitoriu, sau care să determine alte temeiuri de drept și să denote că măsura arestării preventive nu s-ar mai impune.

Față de considerentele expuse, instanța a apreciat, potrivit art. 300/2 corob.C.P.P. cu art. 160 alin 3.C.P.P. că măsura arestării preventive este legală și temeinică, iar temeiurile care au fundamentat luarea acesteia subzistă, astfel că a menținut măsura preventivă față de inculpat.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, invocând critici de netemeinicie și arătând în esență că, față de sinceritatea manifestată și de starea de boală dovedită în cauză, trebuie reapreciat pericolul pentru ordinea publică, în sensul judecării în stare de libertate a inculpatului.

Curtea, analizând recursul promovat, reține că, în cauză, prima instanță a apreciat incidența art. 143 Cod Procedură penală coroborat cu art. 148 lit. f Cod Procedură penală, în raport de probele administrate, care atestă că inculpatul a aplicat lovituri cu o secure unei persoane aflată în stare avansată de ebrietate (alcoolemie 3,40 gr.%o), respectiv în imposibilitate de a se apăra, pe fondul unui conflict anterior, după ce ambele părți consumaseră împreună băuturi alcoolice, iar privitor la persoana inculpatului a reținut că acesta a fost diagnosticat cu tulburare organică de personalitate, pe fond toxietilic, având discernământul faptelor păstrat.

În aceste condiții, pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, trebuie analizat în raport de riscul comiterii altor infracțiuni de același timp, probele privitoare la afecțiunile inculpatului urmând a fi reținute drept elemente de caracterizare a acestuia ca o persoană periculoasă social.

Față de aceste considerente, se reține că Tribunalul a analizat corect subzistența temeiurilor de fapt și de drept pentru care s-a dispus arestarea preventivă, concluzionând că este necesară în continuare privarea de libertate a inculpatului, în timpul desfășurării procesului penal, în vederea realizării scopului prev de art. 136 alin. Ultim Cod Procedură penală.

În consecință, recursul inculpatului apare va nefondat și, în conformitate cu art. 38515pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, va fi respins, cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, conform art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, împotriva încheierii de ședință din 13 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

Obligă recurentul la plata sumei de 120 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică de la 19 octombrie 2009.

- - - - - - -

Grefier

Red.jud./-

F/

. 2 ex.S/03.11.2009

19 octombrie 2009

- S va încasa de la rec.inc., suma de 120 lei chelt.jud.statului.

Președinte:Mirela Ciurezu Gherghe
Judecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Claudia Lăutaru, Tamara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1003/2009. Curtea de Apel Craiova