Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.11
Ședința publică de la 11 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - -
JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Pocovnicu Dumitru Vadana Monica
- -
-- grefier
***********
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
legal reprezentat prin - - - procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de inculpatul împotriva încheierii din data de 06.01.2010 pronunțată de Tribunalul Neamț în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat în stare de arest asistat din oficiu de avocat substituind pe avocat oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Recurentul inculpat prin apărător a învederat instanței că își menține recursul declarat.
Recurentul inculpat prin apărător și procurorul au învederat instanței că nu au alte cereri de formulat.
Nefiind formulate alte cereri, instanța a constatat recursul în stare de judecată și a acordat cuvântul pentru dezbateri.
Avocat oficiu substituind pe avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat a pus concluzii de admitere a recursului, casarea încheierii, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond să nu se mai dispună menținerea stării de arest. A solicitat aceasta având în vedere vârsta inculpatului de doar 15 ani, conduita procesuală a acestuia și faptul că mare parte din prejudiciu a fost recuperat. La soluționarea apelului există șansa ca să se dispună suspendarea executării pedepsei și atunci nu mai este necesară menținerea stării de arest. Inculpatul provine dintr-o familie sănătoasă, dispusă să-l ajute să se îndrepte dar mediul din penitenciar nu este favorabil pentru dezvoltarea personalității sale. A solicitat plata din fondul a onorariului pentru avocatul titular.
Procurorul având cuvântul a pus concluzii de respingere a recursului ca nefondat apreciind că încheierea pronunțată de tribunal este legală și temeinică. Deși are doar 15 ani, inculpatul a săvârșit 11 infracțiuni de furt.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt a arătat că regretă faptele și solicită a fi judecat în stare de libertate.
S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.
CURTEA
- deliberând -
Prin încheierea din data de 6.01.2010 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dos- s-a dispus în temeiul art. 3002raportat la art. 160halin. 2 Cod procedură penală, menținerea ca legală și temeinică, măsura arestării preventive a inculpatului minor, deținut în Penitenciarul Bacău, dispusă prin încheierea nr. 22 din 25.07.2009 pronunțată de Judecătoria Piatra Neamț.
În temeiul art. 189 Cod procedură penală, onorariul pentru apărător oficiu în sumă de 100 lei, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției
Pentru a pronunța aceasta hotărâre instanța de fond a avut in vedere următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală, în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia arestării preventive.
În raport cu dispozițiile legale menționate, tribunalul a constatat că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării față de inculpat subzistă în continuare, neintervenind elemente sau situații noi, care să impună revocarea acesteia.
Astfel, prin încheierea nr. 22 din 25 iulie 2009 Judecătoriei Piatra Neamțs -a dispus arestarea preventivă a inculpatului pentru o durată de 15 zile, începând cu data de 25 iulie 2009 și până la 08 august 2009, reținându-se că există indicii temeinice că inculpatul, în perioada iulie 2008 - iulie 2009, singur sau împreună cu alte persoane, a sustras în scopul însușirii pe nedrept bunuri aparținând unui număr de 16 persoane fizice sau juridice, fiind întrunite cerințele impuse de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungită în cursul urmăririi penale și a fost menținută și de instanța de fond, pe parcursul judecării cauzei, fiind pronunțată și hotărârea de condamnare.
Faptele reținute în sarcina inculpatului care, în perioada iulie 2008 - iulie 2009, singur sau împreună cu alte persoane, a sustras în scopul însușirii pe nedrept bunuri aparținând unui număr de 14 persoane fizice sau juridice și că în aceeași perioadă în dauna a 2 părți vătămate a sustras bunuri și prin folosirea violenței, prezintă un pericol concret pentru ordinea publică în raport cu prevederile art. 148 lit. f Cod procedură penală, considerente în raport de care, se justifică menținerea măsurii arestării dispusă încă din cursul urmăririi penale.
Starea de pericol social, își găsește expresia și în sentimentul de insecuritate socială generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor astfel de infracțiuni sunt judecate în stare de libertate. În conformitate cu dispozițiile art. 5 din măsura de lipsire de libertate a unei persoane poate fi dispusă atunci când există motive verosimile că s-a comis o infracțiune, fiind necesară apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor și desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Toate aceste elemente au determinat instanța în a statua că, temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, subzistă și în continuare, neintervenind situații sau elemente noi care să justifice înlocuirea sau revocarea acesteia.
Constatând, prin cele ce preced, că temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă, tribunalul a dispus menținerea stării de arest, în conformitate cu dispozițiile art. 3002raportat la art. 160 alin. 2 Cod procedură penală.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul minor care invocă netemeinicia soluției atacate, arătând că în mod injust s-a reținut că acesta prezintă pericol pentru ordinea publică în situația în care ar fi lăsat în libertate.
În susținerea acestei opinii, apărătorul inculpatului a invocat starea de minoritate și atitudinea părinților inculpatului care s-au angajat să-i asigure o supraveghere și o educație corespunzătoare.
În lumina criticilor arătate, recurentul inculpat a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate, revocarea arestării preventive și punerea în libertate a acestuia.
Analizând legalitatea și temeinicia încheierii penale recurate prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, precum și din oficiu, Curtea de Apel constatată prin raportare la prevederile art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului că recursul declarat în cauză este nefondat, pentru următoarele considerente:
Motivul de recurs invocat de inculpat referitor la lipsa periculozității acestuia pentru ordinea publică, acesta nu poate fi reținut, întrucât, pericolul social pentru ordinea publică pe care îl prezintă inculpatul, reiese nu atât din pericolul generic pe care îl prezintă infracțiunile de acest gen, ci mai ales din împrejurările în care a fost săvârșită fapta și urmările acesteia în concret.
Probele administrate până la acest moment procesual, conduc la o puternică presupunere că inculpatul a săvârșit o multitudine de infracțiuni grave (9 fapte de furt și două de tâlhărie), cauzând prejudicii unui număr semnificativ de persoane.
Având în vedere perseverența infracțională deosebită de care a dat dovadă inculpatul, Curtea în acord cu opinia primei instanțe, apreciază că în ipoteza în care acesta ar fi lăsat în libertate, nu există garanții că nu ar persista în a comite noi fapte de natură penală,creând astfel o stare de pericol pentru societate.
În atare condiții, aspectele relatate de inculpat prin apărător cu referire la starea de minoritate a acestuia și perspectiva asigurării unei supravegheri atente de către părinții săi, nu pot constitui în nici un mod argumente de natură a releva dispariția temeiurilor care au determinat arestarea preventivă a inculpatului minor.
Constatând că interesul judiciar al protecției comunității de activitățile infracționale ale inculpatului prevalează intereselor lui personale de a fi judecat în stare de libertate, Curtea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat în cauză.
Văzând și dispozițiile art.189,192 al.2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul inculpat împotriva încheierii din data de 6.01.2010 pronunțată de TRIBUNALUL NEAMȚ în dosarul nr-.
În baza art. 189.C.P.P. dispune plata din fondurile onorariului apărătorului desemnat din oficiu în suma de 100 de lei, către Baroul Bacău.
În baza art.192 al.2 Cpp obligă recurentul-inculpat să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, în care s-a inclus și onorariului apărătorului desemnat din oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi,11.01.2010, în prezența inculpatului arestat.
Președinte JUDECĂTORI: Adrian Bogdan, Pocovnicu Dumitru Vadana Monica
Grefier,
red. înch./
red. dec. recurs
tehnored.
2 ex.
11.01.2010
Președinte:Adrian BogdanJudecători:Adrian Bogdan, Pocovnicu Dumitru Vadana Monica
