Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 11/2010. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.11/
Ședința publică din 25 ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Aurel președinte secție
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul DIRECȚIEI DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM - SERVICIUL TERITORIAL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpatul ( fiul lui și, născut la data de 26.10.1987, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 14.01.2010 a Tribunalului Galați.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul, în stare de arest, asistat de av., în baza împuternicirii avocațiale nr.12 din 26.01.2010 eliberată de Baroul Galați -Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind, inculpatul a arătat că își menține recursul declarat.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent arată că prin încheierea de ședință din 14.01.2010 s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, deși la acel moment s-a solicitat înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivarea încheierii recurate, instanța arătat că pedeapsa pentru care inculpatul este trimis în judecată - trafic de persoane - este pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani, că pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea ridicată a infracțiunii. De asemenea, s-au avut în vedere împrejurările în care s-a săvârșit fapta - prin întrebuințarea de amenințări și acte de violență, impactul negativ asupra psihicului persoanelor traficate și starea de insecuritate socială ce ar fi creată în rândul comunității dacă persoanele acuzate de asemenea infracțiuni ar fi lăsate în libertate, precum și că, stadiul judecării, impune în continuare menținerea inculpatului în stare de arest.
În legătură cu ultima motivare a instanței de fond, respectiv că dacă inculpatul ar fi lăsat în libertate ar exista o insecuritate în rândul comunității, al persoanelor -dorește să facă o paralelă între inculpat - care este singur într-un dosar,iar pe rolul instanței sunt atâtea dosare unde pentru trafic de persoane sunt loturi de inculpați care sunt totuși în stare de libertate.
La acest moment cel puțin, după aproape un an de zile - mai are vreo trei luni și face un an de când este arestat, respectiv de la data de 8.04.2009, acesta nu mai poate prezenta un pericol pentru ordinea publică. Este împreună cu verișoara sa - cealaltă inculpată, care, prin declarația dată la termenul din 14.01.2010 a lămurit foarte bine situația și s-a clarificat câtă gravitate reprezintă fapta sa, ce activitate infracțională deosebit de gravă a adus-o el ca taximetrist, când a plimbat 2-3- prostituate dintr-un loc de unde le lua și le ducea până pe centură, unde își desfășurau activitatea, iar acest transport dus-întors îi era plătit, fiind taximetrist.
Este o mare diferență între activitatea infracțională a inculpatului -care este trimis în judecată pentru trafic de persoane, față de alte persoane care -se știe foarte bine despre legăturile și încrengăturile și asocierile, din țară cu cele de afară
Solicită să se aibă în vedere că inculpatul nu este un pericol public - acesta era taximetrist, făcea acea activitate împreună cu cealaltă inculpată care are o soră de 12 ani și care se prostituau amândouă de pe la vârsta de 8, respectiv 10 ani. În împrejurările în care s-au cunoscut, inculpatul a vrut să dea o mână de ajutor, să o cazeze undeva, acest lucru rezultă și o spune și cealaltă, le ducea unde le ducea, iar el și-a dat seama la un moment dat de ceea ce fac ele, dar nu din activitatea aceasta se întreținea și nu el a favorizat acest lucru. Ele aveau o experiență bogată în momentul când au făcut acest lucru. De aceea,prin declarația dată s-au lămurit multe aspecte nelămurite până la acel moment și, dacă la momentul la care a fost arestat se impunea această măsură pentru administrarea unor probe, la acest moment nu se mai impune menținerea inculpatului în stare de arest.
Solicită admiterea recursului, înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, să i se impună condițiile legale ce trebuie îndeplinite și în situația în care una cel puțin o încalcă, atunci legea să fie aspră față de el.
Inculpatul avea un loc de muncă, de unde își câștiga existența,lucra la un patron, nu era el proprietarul acelei mașini, are familie, mama sa s-a întors în țară pentru a se ocupa de situația lui. Inculpatul nu este un pericol, încă mai sunt de audiat niște martori, dar ceea ce a fost important s-a lămurit,motiv pentru care solicită să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive.Urmează a se lămuri dacă este trafic de persoane sau dacă este vorba despre o altă infracțiune, dar lăsarea inculpatului în libertate nu ar prezenta nici un pericol și nici o insecuritate în rândul comunității, așa cum se spune, față de împrejurările în care s-a săvârșit această faptă de trafic de persoane.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului.Arată că realitatea în această cauză este cu totul alta decât cea descrisă de apărătorul inculpatului. Se poate foarte ușor verifica realitatea cauzei, în primul rând prin lecturarea și analizarea hotărârii din 14.01.2010 prin care s-a dispus menținerea măsurii arestării preventive justificat și corect.
Dacă se parcurge încheierea de ședință, se observă că instanța, cu foarte mare conștiinciozitate face trimitere la probatoriile din dosar și analizează condițiile menținerii măsurii sub toate aspectele.Se va observa cu ușurință că situația de fapt reținută în sarcina inculpatului este cu totul alta, acesta a transportat, acele
" prostituate"- așa cum le-a numit apărarea, și care în această cauză nu sunt prostituate, sunt victime, pentru că nu interesează calitatea persoanelor care sunt victime, interesează că sunt victime într-un dosar de trafic de persoane, pentru că și o prostituată poate fi victima unei infracțiuni de trafic de persoane.
Situația de fapt constă în aceea că inculpatul, împreună cu inculpata minoră au traficat acele fete, iar transportarea lor era cu bună știință într-un loc în care fetele erau obligate de către inculpat să desfășoare activitatea aceasta, sumele de bani revenindu-i în totalitate.
Nu va antama fondul cauzei, pentru că nu este în această situație, ci doar vrea să precizeze că de la momentul arestării și până în prezent nu a intervenit nici o împrejurare - se referă la probatoriile din faza de cercetare judecătorească -, care să-i ușureze inculpatului situația sau să o schimbe, temeiurile sunt aceleași și pe bună dreptate, instanța de fond, la data de 14.01.2010 a apreciat că inculpatul prezintă un pericol pentru ordinea publică, iar fapta este pe un palier foarte ridicat al pericolului din punct de vedere al infracțiunilor pe care legea le-a ridicat la acest nivel, pentru că este o infracțiune cu un anumit ecou în societate, iar instanțele trebuie să fie foarte ferme când analizează dacă se impune sau nu măsura arestării preventive și,ulterior, dacă se mai menține.
Consideră că în această cauză sunt întrunite toate condițiile pentru menținerea măsurii arestării preventive și, de asemenea, apreciază că încheierea din 14.01.2010 este temeinică și legală sub toate aspectele și oglindește bine situația de fapt a inculpatului, cât și a cauzei.
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că, că pe lângă audierea celeilalte inculpate minore a mai fost audiată o victimă, dar aceasta a declarat la fel că nu a forțat-o, a obligat-o, a spus care este realitatea, că s-au dus de bună voie, asta practicau. Este adevărat că inculpatul a declarat că după 3-4 zile și-a dat seama cu ce se ocupa, dar a considerat că nu era problema lui, dar iată că a fot problema lui, pentru că a ajuns aici datorită declarațiilor lor.
Culmea este că victima minoră, aflată în grija Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului a stat doar vreo 2 luni și J acolo și acum este fugită și practică tot aceeași meserie și, în aceste condiții, mai poate da vina pe doi, ca să spună că au forțat-o.Nici Direcția de Asistență Socială și Protecția Copilului nu a putut să o stăpânească, aceasta s-a prezentat în instanță cu unghii false, era machiată, motiv pentru care a făcut sesizare la această instituție, în legătură cu starea nefirească în care se prezenta această minoră și a telefonat directoarei adjuncte, pentru că cea care o însoțea în instanță era tocmai directoarea Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului, de unde minora a fugit.
Inculpatul stă în continuare cu sora minorei, verișoara lui, în stare de arest, dar trebuie analizate toate aceste aspecte,întrucât inculpatul nu prezintă un pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul recurent arată că este de acord cu concluziile apărătorului său și lasă la aprecierea instanței soluționarea recursului.
Întrebat fiind, arată că nu a beneficiat de nici un, că a declarat de prima dată acest lucru și că a solicitat parchetului să se sesizeze pentru că victimele au declarat la poliție că el le-a obligat, dar parchetul nu s-a sesizat, nici măcar nu au făcut cercetări la Direcția Finanțelor Publice, să se vadă de când victimele au primit amenzi. Mai arată că a recunoscut că a primit suma de 1 milion pe un telefon, în afară de sumele datorate pentru transport.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din 14.01.2010 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-,în baza disp.art.3002Cod pr.penală s-a menținut starea de arest a inculpaților și.
S-au respins ca nefondate cererile formulate de apărătorii celor doi inculpați prin care au solicitat înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Din probele administrate în cauză rezultă presupunerea că inculpații și au comis infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori reținute în sarcina lor.
În speță, se mențin în continuare temeiurile de fapt și de drept de la luarea arestării preventive, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de lege, față de ambii inculpați. pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea ridicată a infracțiunilor, împrejurările în care au fost comise, prin întrebuințarea de amenințări și acte de violență, amploarea acestor fapte, impactul negativ asupra psihicului persoanelor traficate, starea de insecuritate socială care s-ar crea în rândul comunității dacă persoanele acuzate de asemenea infracțiuni ar fi în libertate.
Nu s-au modificat temeiurile legale de la luarea arestării preventive, având în vedere timpul scurs de la luarea măsurii, complexitatea cauzei și gradul ridicat de pericol social al faptelor, astfel încât nu se impune înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
De asemenea, stadiul cercetării judecătorești impune menținerea arestării preventive a acestora.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul.
În susținerea recursului, inculpatul a arătat că este arestat din data de 8.04.2009, iar în prezent nu se mai poate aprecia că ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul a solicitat admiterea recursului și înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Recursul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
. punctul de vedere al instanței de fond, în sensul că și în prezent se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpatului, respectiv dispozițiile art.148 lit.f Cod pr.penală.
Astfel:
- infracțiunile pentru care inculpatul este judecat, respectiv trafic de persoane și trafic de minori sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani;
- la dosarul cauzei există probe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică.
Această din urmă condiție rezultă și din gradul de pericol social al infracțiunilor presupus a fi comise de inculpat, din modalitățile și împrejurările săvârșirii, din atingerea adusă relațiilor sociale ocrotite de lege.
Cererea inculpatului privind înlocuirea măsurii aretării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea nu poate fi primită la acest moment, nefiind incidente dispozițiile art.139 alin.1 Cod pr.penală.
Așa cum am arătat mai sus, temeiurile care au stat la baza arestării preventive a inculpatului se mențin și în prezent,neintervenind modificări favorabile acestuia.
Față de cele de mai sus, se va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul.
Conform art.192 alin.2 Cod pr.penală, va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul ( CNP -, fiul lui și, născut la data de 26.10.1987 în G, județul G, domiciliat în comuna, sat, județul, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 14.01.2010 a Tribunalului Galați.
În temeiul art.192 alin.2 Cod pr.penală, obligă pe inculpatul la plata sumei de 100 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 25.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.jud.
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./26.01.2010
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Aurel
