Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 110/
Ședința publică din 21 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu
JUDECĂTOR 3: Mariana
Grefier -
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații ( fiul lui și, ns. 25.04.1981 în G, domiciliat în G,- bis, -arpați,. 1,. 1, CNP -) și (fiica lui și, ns. 2.04.1984 în B, domiciliată în B,-, -.6,. 1,. 5) în prezent deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din 08.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr -.
La apelul nominal au răspuns inculpații, în stare de arest asistată de avocat ales și, în stare de arest asistat de avocat -, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 1035/21.02.2008.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebat fiind, inculpatul precizează că este de acord să fie asistat de doamna avocat - și își însușește recursul formulat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat pentru inculpata învederează că la fila 68 din dosar este minuta. Conf.art. 309.C.P.P. minuta reprezintă rezultatul deliberării. Aceasta reprezintă o garanție a faptului că judecătorul pronunță o anumită hotărâre pe care o consideră temeinică și legală. În cauza de față minuta trebuie să aibă același conținut ca și dispozitivul hotărârii. Invocă nulitatea prev. de art. 197 al.2 Cum C.P.P. judecătorul de fond nu a specificat că pronunțarea s-a făcut în ședință publică, precum și că hotărârea este supusă unei căi de atac cu specificarea termenului, consideră că acestea sunt aspecte care atrag nulitatea actului contestat.
În al doilea rând, a solicitat instanței de judecată înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara. Conf.disp. art. 356.C.P.P. conținutul expunerii trebuie să cuprindă motivația pentru care o cerere este admisă sau nu. Aceleași argumente sunt prezentate și de art. 350.C.P.P. Instanța are obligația ca prin hotărâre să se pronunțe asupra luării sau revocării măsurii obligării acestuia de a nu părăsi localitatea ori țara, motivând soluția pronunțată. În conținutul expunerii nu se găsește nici o referire raportată la solicitarea de înlocuire a măsurii arestării preventive. Nu se precizează în conținutul expunerii de ce se respinge această cerere.
În ceea ce privește temeinicia măsurii prelungirii arestării preventive, arată că a trecut un timp suficient de petrecut de către în penitenciar. Are 24 de ani, este prima faptă penală, nu este cercetată în nici o altă cauză penală, nici măcar contravențională. A dat declarații, a colaborat cu organele de urmărire penală. Urmărirea penală s-a finalizat. Consideră că nu se mai justifică sub nici un aspect menținerea inculpatei în arest, cu atât mai mult cu cât au fost audiați cei doi inculpați. Aceștia nu au cum să influențeze buna desfășurare a procesului penal.
Solicită înlocuirea acestei măsuri cu obligația de a nu părăsi țara.
Avocat - înțelege să se ralieze concluziilor formulate de colegul său privind aspectele legate de nelegate. Urmează să se aprecieze cu privire la nulitatea absolută încheierii pronunțate de către Tribunalul Galați, iar în ceea ce privește temeinicia, ambii inculpați, inclusiv, sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc și deținere de droguri pentru consum propriu prev. de art. 2 și 4 din Legea 143/2000. Dat fiind comportamentul inculpaților, cooperarea cu organele de urmărire penală și cu instanța de judecată, atitudinea care între timp a devenit sinceră a inculpatului, vârsta acestuia, faptul că nu au antecedente penale, aceste aspecte conduc la ideea că se poate la acest moment se revoca măsura arestării preventive și a se înlocui cu aceea de nu părăsi localitatea.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și în rejudecare să se admită cererea de revocare a măsurii arestării preventive, urmând ca desfășurarea procesului penal să se facă cu aceștia în stare de libertate. Măsura arestării preventive este o măsură excepțională. Solicită să se aibă în vedere că sunt persoane tinere, curiozitatea e mare, precum și teribilismul, iar scopul pe care legea penală îl are în vedere este acela al reeducării.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursurilor formulat de cei doi inculpați. În ceea ce privește absența din conținutul minutei a precizării pronunțării în ședință publică și a căii de atac cu care poate fi atacată hotărârea, din punctul său de vedere, ea nu se regăsește printre nulitățile absolute prevăzute la art. 197 al. 2.C.P.P. care nu face nici o trimitere cu privire la conținutul pe care trebuia să-l aibă minuta pronunțată de către instanța de judecată. C mult ar fi cazul unei nulități relative dar în mod evident nu poate fi invocată vătămarea adusă inculpaților în contextul în care hotărârea a fost comunicată acestora în penitenciar și aceștia și-au promovat căile de atac în termenul prevăzut de lege.
Referitor la inexistența motivării respingerii cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive în hotărârea instanței de fond, având în vedere faptul că aceasta prezintă o deficiență sub acest aspect, în sensul că judecătorul nu s-a pronunțat în mod expres asupra respingerii acestei cereri în conținutul expunerii, acest lucru este evident din motivarea pe care instanța o aduce și o detaliază în legătură cu temeiurile care justifică menținerea măsurii arestării preventive, fiind evident că adoptarea unei astfel de soluții impune implicit și respingerea unei cereri de înlocuire în legătura cu care dispozitivul și minuta hotărârii conțin aceste prevederi exprese.
Apreciază că temeiul prevăzut de art. 148 lit. f C.P.P. care a fost avut în vedere de instanța de fond la luarea măsurii arestării preventive a fost reținut în mod corect, având în vedere existența unui pericol concret pentru ordinea publică, raportându-se la climatul care ar trebui să existe în ceea ce privește menținerea unei stări de siguranță a cetățenilor, care exclude atitudini ce presupun traficul de droguri, consumul și deținerea de droguri de mare risc. Arată că în sarcina fiecăruia dintre inculpați s-au reținut trei infracțiuni, pentru inculpatul, faptul că a traficat droguri de mare risc în cursul anului 2007, determinat-o pe inculpata să introducă în România astfel de droguri și de asemenea a deținut la domiciliul său pentru consum propriu canabis, iar pentru inculpata, faptul că în luna august 2007 l-a ajutat pe inculpatul în activitatea sa infracțională de trafic de droguri, iar ulterior la 17 octombrie 2007, introdus fără drept în țară canabis și cocaină, droguri identificate ca fiind droguri de risc, respectiv de mare risc. Aceste infracțiuni prezintă pericol pentru ordinea publică și au fost temeiuri suficiente care să justifice hotărârea adoptată de Tribunalul Galați.
Inculpata, având cuvântul, precizează că este de acord cu susținerile apărătorului ales și solicită să fie judecată în stare de libertate.
Inculpatul, precizează că este de acord cu susținerile apărătorului și solicită să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA,
Asupra recursurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 08.02.2008, pronunțată de Tribunalul Galați, în dosarul -, în baza disp. art. 3002.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive inculpaților și.
S-au respins cererile inculpatului privind revocarea arestării preventive și respectiv înlocuirea arestării preventive cu una din măsurile constând în obligarea de nu părăsi localitatea sau obligarea de a nu părăsi țara.
S-a respins ca nefondată cererea inculpatei privind înlocuirea arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara.
Pentru hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:
În cauză s- constatat că se mențin temeiurile legale ale arestării preventive a celor doi inculpați, respectiv disp. art. 148 lit. f C.P.P. în sensul că pedepsele prevăzute de lege sunt mai mari de 4 ani închisoare, iar pericolul concret pentru ordinea publică rezultă din gravitatea ridicată infracțiunilor, amploarea acestor fapte, starea de insecuritate socială care s-ar avea în rândul comunității dacă persoanele acuzate de asemenea infracțiuni ar fi în libertate.
Temeiurile arestării preventive nu au încetat, nu au dispărut și nici nu s-au schimbat la acest moment procesual față de inculpații și.
De la data luării măsurii arestării preventive (18.10.2007) și până în prezent trecut o perioadă mai mică de timp, faptele celor doi inculpați au un ridicat pericol social, astfel încât pentru o bună desfășurare procesului penal s-a precizat că se impune menținerea arestării preventive pentru aceștia.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs inculpații și.
Inculpata criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
Ca prim motiv de recurs inculpata invocat nulitatea hotărârii conf. art. 197 alin.2 C.P.P. întrucât în minuta aflată la fila 68 dosar nu se specifică, că pronunțare s-a făcut în ședință publică, precum și că hotărârea este supusă căii de atac cu specificarea termenului.
Prin al doilea motiv de recurs inculpata susținut că încheierea instanței de fond nu cuprinde nici o referire la solicitarea înlocuirii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara.
Hotărârea fost criticată și pe motive de netemeinicie, inculpata susținând că a trecut un timp suficient de de la data arestării, este la prima faptă penală, este tânără, colaborat cu organele de urmărire penală, motiv pentru care solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de nu părăsi țara.
Inculpatul înțeles să se ralieze la motivele de recurs invocate de inculpata .
A solicitat să se aibă în vedere și criticile privind netemeinicia hotărârii, în sensul că este tânăr, colaborat și el cu organele de urmărire penală, fost sincer, nu are antecedente penale, sens în care se impune revocarea arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de nu părăsi localitatea.
RECURSURILE SUNT NEFONDATE.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Având în vedere motivul vizând nulitatea hotărârii recurate considerăm că acesta este nefondat.
Situația că instanța de fond omis menționa în minută împrejurarea că pronunțarea s- realizat în ședință publică și, de asemenea, omis indica calea de atac și termenul pentru declararea acesteia nu sunt sancționate cu nulitatea absolută conf. art. 197 alin.2
C.P.P.Dispozițiile art. 197 alin.2 C.P.P. sancționează cu nulitatea absolută încălcările privind desfășurarea ședinței de judecată în ședință publică și nu simpla omisiune de inserare în minută mențiunii că pronunțarea s-a făcut în ședință publică.
De asemenea, nu este sancționată cu nulitatea absolută nici omisiunea instanței de menționa în minută împrejurarea că părțile au dreptul să declare recurs și nici omisiunea indicării termenului în care poate fi folosită această cale de atac.
Dreptul părților de uzita de căile de atac este stabilit de legiuitor în dispozițiile legale aplicate în materie nefiind lăsat la latitudinea instanței de judecată,
instanței de fond indicate mai sus nu au produs părților nici o vătămare care n-ar putea fi înlăturată decât prin anularea actului.
Mai mult, în speță, părțile au avut dreptul de promova calea de atac în termen de 24 de ore de la comunicarea hotărârii primei instanței, iar omisiunile din minută nu le-au cauzat nicio vătămare, întrucât în dispozitivul hotărârii s- indicat clar dreptul și termenul promovării recursului.
Nu poate fi primit nici motivul de recurs vizând nemotivarea hotărârii, întrucât considerăm că hotărârea primei instanțe cuprinde motivele ce au stat la baza pronunțării atât asupra legalității și temeiniciei arestării cât și asupra cererilor promovate de inculpați.
Considerăm că și motivele de netemeinicie invocate de inculpați sunt nefondate.
Având în vedere actele și lucrările dosarului se constată că în mod corect prima instanță reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive celor doi inculpați se mențin și în prezent.
Astfel:
- faptele pentru care inculpații sunt judecați sunt prevăzute de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani( art. 148 lit. f, teza I C.P.P.)
- la dosarul cauzei există probe certe administrate până în prezent din care rezultă că lăsarea în libertate inculpaților prezintă pericol pentru ordinea publică (art.148 lit. f, teza II p Cod Penal)
Așa cum reținut și instanța de fond considerăm că nu se impune revocarea măsurii arestării preventive inculpaților și nici înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau măsura obligării de nu părăsi localitatea.
În cauză nu sunt incidente dispozițiilor art. 139 alin.1 sau art. 139 alin.2 C.P.P. întrucât temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive inculpaților nu au dispărut și nici nu s-au schimbat, ci așa cum s-a arătat mai sus acestea se mențin și în prezent.
În cauză nu poate fi invocată depășirea rezonabilității termenului privind arestarea preventivă, întrucât de la luarea acestei măsuri (17.10.2007) și până în prezent nu a trecut o perioadă excesiv de mare de timp.
Față de cele de mai sus se vor respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și.
Conf. art. 192 alin.2 C.P.P. vor fi obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații ( fiul lui și, ns. 25.04.1981 în G, domiciliat în G,- bis, -arpați,. 1,. 1, CNP -) și (fiica lui și, ns. 2.04.1984 în B, domiciliată în B,-, -.6,. 1,. 5) în prezent deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință din 08.02.2008 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr -.
În baza disp. art. 192 alin.2 C.P.P. obligă pe inculpatul la plata sumei de 100 lei și pe inculpata la plata sumei de 60 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Suma de 40 lei reprezentând onorariul avocatului din oficiu în recurs pentru inculpatul va fi avansată către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi 21 Februarie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red./25.02.2008
Tehnored.T/2 ex./25.02.2008
Jud. fond.-
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Aurel Burlacu, Mariana
