Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Cluj

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMANIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ Nr. 111/R/2008

Ședința publică de la 11 februarie 2008

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Ioana Morar JUDECĂTOR

JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Livia Mango

- - -

GREFIER - - --

Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CLUJ este reprezentat prin PROCUROR - -

S-au luat în examinare recursurile declarate de inculpații G și, deținuți în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale fără număr din data de 30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, având ca obiect cerere de revocarea măsurii arestării preventive, inculpații fiind trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de inițiere sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prev. de art.7 al.1 din Legea 39/2003 și de trafic de persoane, prev. de art. 12 al. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, cu aplic. art. 41 al. 2 Pen, ambele cu aplicarea art.33 lit.a Cod penal.

La apelul nominal se prezintă inculpatul G în stare de arest, asistat de apărătorul ales, av. și inculpatul în stare de arest, asistat de apărătorul ales, av., ambii avocați din cadrul Baroului M, cu împuterniciri avocațiale depuse la dosar.

Procedura de citare este îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, inculpații, întrebați fiind, arată că își mențin recursurile declarate și sunt de acord să dea o declarație.

S-a procedat la audierea inculpaților, cele declarate fiind consemnate în procesele verbale atașate dosarului cauzei.

Nefiind cereri prealabile sau excepții, instanța acordă cuvântul pentru dezbateri asupra recursului.

Apărătorul ales al inculpatului G, av., susține motivele de recurs depuse în scris la dosar și în esență solicită, admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza, admiterea cererii de revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, întrucât temeiurile prev. de art.148 lit. c și f Cod pr.pen. nu au existat și chiar dacă ar fi existat, în prezent nu mai subzistă.

În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara conform art.1451Cod pr.pen.

Apărătorul ales al inculpatului, av. solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă și nu au apărut temeiuri noi care să justifice menținerea acestei măsuri. Încheierea atacată este nelegală având în vedere că pericolul social pentru ordinea publică nu poate fi reținut doar pentru inculpații și și nu și față de ceilalți doi inculpați care sunt judecați în stare de libertate, având în vedere că toți inculpații au fost trimiși în judecată pentru aceeași infracțiune și se bucură de prezumția de nevinovăție. Pe de altă parte, pericolul trebuie să fie real și dovedit ceea ce nu s-a realizat în speță. Chiar dacă a existat acest pericol odată cu trecerea timpului s-a diminuat.

Solicită admiterea recursului declarat de inculpatul.

Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului formulat de inculpatul.

Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ambelor recursuri și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate, arătând că probele administrate în cauză justifică menținerea măsurii arestării preventive cu atât mai mult cu cât nu au apărut elemente noi față de cele avute în vedere la luarea măsurii preventive.

Inculpatul G, având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția și solicită să fie cercetat în stare de libertate.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, își susține nevinovăția și solicită să fie cercetat în stare de libertate.

CURTEA

Prin încheierea penală fără număr din 30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr-, în baza art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații:G(CNP -, fiul lui și, născut la 15.05.1957, în com., jud. M, domiciliat în com., nr 69, jud. M, arestat preventiv și aflat în Penitenciarul Baia Mare, mandat de arestare nr. 8/U din 30.03.2007), (CNP -,fiul lui și, născut la data de 24 februarie 1972 în com. jud. M, arestat preventiv și aflat în Penitenciarul Baia Mare, mandat de arestare nr. 9/U din 30.03.2007) și în consecință s-a menținut arestarea preventivă a acestora.

A fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul și cererile de înlocuire a măsurii arestării

preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpați.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut următoarele:

Prin ordonanțele din 29.03.2007 inculpații G și au fost reținuți 24 de ore.

Prin încheierile penale ale Tribunalului Maramureș cu nr.162/30.03.2007 s-a dispus arestarea inculpaților G și iar prin încheierile penale cu nr. 204/19.04.2007 s-a prelungit arestarea preventivă a celor doi inculpați de la 28.04.2007 până la 27.05.2007 și cu nr. 249/11.05.2007 s-a prelungit din nou arestarea preventivă a acestora de la 15.05.2007 până la 13.06.2007.

Prin încheierea penală din 12.06.2007 a Tribunalului Maramureșs -a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați și s-a menținut arestarea preventivă a acestora iar prin încheierile penale din 7.08.2007, din 03.10.2007 și din 19.12.2007 ale aceluiași tribunal de asemenea s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, menținându-se arestarea preventivă a acestora.

Din cuprinsul dosarului de urmărire penală rezultă indicii și probe în sensul presupunerii că inculpații ar fi săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.

Există presupunerea că din anul 2003 și până în luna martie 2007, inculpații au constituit și au sprijinit o grupare infracțională cu caracter de criminalitate organizată, având ca scop scoaterea, prin metoda in ducerii în eroare, de persoane din diferite județe ale țării, pe care le-au traficat în Cehia pentru a le preda altor membri ai rețelei, respectiv unor cetățeni de origine ucraineană, care i-au obligat să muncească fără a fi salarizați, fără a li se asigura condiții elementare de subzistență și care au exercitat asupra lor acte de violență fizică sau amenințări, prin limitarea și încălcarea drepturilor elementare ale omului. Activitatea desfășurată a adus importante foloase bănești membrilor rețelei.

In cauză sunt îndeplinite cerințele prevăzute de art. 143.pr.penală întrucât există indicii în sensul presupunerii că inculpații G și au comis infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată.

Astfel, sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f pr.penaIă deoarece faptele deduse judecății sunt sancționate cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Numai gravitatea pretinselor fapte nu poate fi socotită ca reprezentând pericol pentru ordinea publică, dar nici nu poate fi ignorat faptul că inculpații se presupune că s-au asociat în vederea săvârșirii unor infracțiuni grave, de mare rezonantă.

In cauză, pericolul social potențial se apreciază în raport cu comportamentul inculpaților, reacția opiniei publice, rezonanța presupuselor fapte comise.

Pericolul pentru ordinea publică își găsește expresia și prin starea de neliniște, de sentimentul de insecuritate în rândul societății generat de faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cerceta te și judecate în stare de libertate.

Referitor la inculpatul G sunt incidente și dispozițiile art. 148 lit. c pr.penală în sensul presupunerii că pregătea săvârșirea unei infracțiuni de același gen, prin faptul că în după amiaza de 28.03.2007 a fost identificată în județul Vop ersoană care îl aștepta să o transporte la muncă în Cehia. Referitor la durata arestării preventive, se consideră că nu sunt încălcate dispozițiile art. 5 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale și nici art. 23 din Constituția României, în condițiile în care cauza este complexă datorită naturii presupuselor fapte și numărului mare al persoanelor vătămate.

Potrivit art. 139 alin. 1.pr.penală, măsura preventivă luată se înlocuiește cu o altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii.

În cauză nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, care să justifice punerea în libertate a acestora.

Pe de altă parte, deși inculpații au fost audiați, există un număr mare de persoane vătămate și martori care urmează a fi audiați în cauză, astfel că față de specificul acesteia, se impune menținerea măsurii arestării preventive și nu este cazul să fie înlocuită cu o altă măsură preventivă.

Față de cele arătate, s-a considerat că se impune în continuare privarea de libertate a inculpaților G și.

În consecință, potrivit art. 160/b raportat la art. 300/2 pr.penaIă s-a constata legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați și s-a menținut măsura arestării preventive a acestora.

Pentru considerentele arătate, au fost respinse cererile de revocare a măsurii arestării preventive formulată de inculpatul și cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulată de inculpații G și.

Împotriva acestei hotărâri au formulat în termen legal, recurs ambii inculpați, criticând soluția ca nefiind temeinică și legală.

În motivarea recursurilor lor, inculpații au învederat faptul că sunt arestați în cauză de o perioadă lungă de timp, că a fost încălcat astfel termenul rezonabil în condițiile art.6 din CEDO.

Mai mult decât atât, lăsarea celor doi inculpați în libertate nu ar împiedica cu nimic desfășurarea în continuare a cercetării judecătorești și nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică mai ales că, în cauză nu există probe certe că aceștia au comis faptele imputate prin actul de sesizare.

Inculpații au mai adus în discuție și unele aspecte de ordin personal și anume vârsta și starea de sănătate a inculpatului și situația familială a inculpatului.

Analizând hotărârea atacată, prin prisma motivelor de recurs invocate, a actelor și lucrărilor dosarului, precum și a dispozițiilor legale în materie, curtea reține următoarele:

Prin încheierea penală nr.162/30.03.2007a Tribunalului Maramureșs -a dispus arestarea inculpaților iar prin încheierile penale cu nr. 204/19.04.2007 s-a prelungit arestarea preventivă a celor doi inculpați de la 28.04.2007 până la 27.05.2007 și cu nr. 249/11.05.2007 s-a prelungit din nou arestarea preventivă a acestora de la 15.05.2007 până la 13.06.2007.

Prin încheierea penală din 12.06.2007 a Tribunalului Maramureșs -a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați și s-a menținut arestarea preventivă a acestora iar prin încheierile penale din 7.08.2007, din 03.10.2007 și din 19.12.2007 ale aceluiași tribunal de asemenea s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpaților, menținându-se arestarea preventivă a acestora.

Sub aspectul stării de fapt s-a reținut în actul de sesizare că, din anul 2003 și până în luna martie 2007, inculpații au constituit și au sprijinit o grupare infracțională cu caracter de criminalitate organizată, având ca scop scoaterea, prin metoda inducerii în eroare, de persoane din diferite județe ale țării, pe care le-au traficat în Cehia pentru a le preda altor membri ai rețelei, respectiv unor cetățeni de origine ucraineană, care i-au obligat să muncească fără a fi salarizați, fără a li se asigura condiții elementare de subzistență și care au exercitat asupra lor acte de violență fizică sau amenințări, prin limitarea și încălcarea drepturilor elementare ale omului. Activitatea desfășurată a adus importante foloase bănești membrilor rețelei.

În cauză s-a demarat cercetarea judecătorească, cauza suferă amânări datorită complexității cauzei, a numărului mare de martori ce au fost încuviințați și urmează a fi audiați.

Din probele administrate până în prezent rezultă existență indiciilor temeinice că cei doi inculpați au comis fapte de natură penală, fiind îndeplinite cerințele art.143

C.P.P.

În ceea ce privește termenul rezonabil, considerat depășit de către apărătorii inculpaților, curtea constată, raportat la jurisprudența CEDO că acesta nu a fost încălcat în cauză și aceasta având în vedere cele învederate mai sus, complexitatea deosebită a cauzei, dată atât de natura acesteia, cât și de numărul mare de acte materiale care se regăsesc pe o durată lungă de timp.

În cauză sunt incidente în continuare dispozițiile art.148 lit. p Cod Penal, faptele pentru care sunt cercetați inculpații sunt pedepsite de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea în libertate a acestora prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Starea de pericol pentru ordinea publică spre deosebire de pericolul social al faptei respective presupune o rezonanță a acelei fapte, afectare a echilibrului firesc, o anumită stare de indignare și de dezaprobare publică ce culminează cu o anumită stare de insecuritate socială.

Astfel, corect s-a reținut de către prima instanță că acest temei subzistă în continuare, având în vedere starea de neliniște și sentimentul de insecuritate ce s-ar crea în rândul societății prin faptul că persoane bănuite de săvârșirea unor infracțiuni de o gravitate deosebită sunt cercetate în stare de libertate.

Așa fiind, curtea apreciind că hotărârea pronunțată este temeinică și legală, în baza art.385 ind.15 pct.1 lit.b va C.P.P. respinge ca nefondate recursurile declarate.

Va obliga inculpații să plătească în favoarea statului câte 100 lei, cheltuieli judiciare.

PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:

În baza art. 385 ind.15 pct.1 lit.b Cod proc.penală, respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 15.05.1957, aflat în prezent în Penitenciarul Baia Mare și, fiul lui și, născut la 24.02.1972, aflat in prezent in Penitenciarul Baia Mare, împotriva încheierii penale fără nr. din data de 30.01.2008 a Tribunalului Maramureș.

Obligă inculpații să plătească în favoarea statului câte 100 lei, cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11.02.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - --

Red./

4 ex./15.02.2008

Președinte:Ioana Morar
Judecători:Ioana Morar, Monica Rodina Livia Mango

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 111/2008. Curtea de Apel Cluj