Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 12/2010. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 12/2010
Ședința nepublică din 21 Ianuarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif președinte secție
JUDECĂTOR 3: Dana
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de
Procuror -
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul - împotriva încheierii penale din 18.01.2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosar nr-.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul recurent minor -, asistat de apărător desemnat din oficiu, avocat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, de către grefierul de ședință, după care instanța, având în vedere că inculpatul recurent este minor, pune în discuție necesitatea declarării ședinței nepublică.
Reprezentanta Parchetului solicită declararea ședinței secretă.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită declararea ședinței secretă.
Instanța, în deliberare, având în vedere împrejurarea că inculpatul recurent - este minor, în temeiul art. 485 Cod procedură penală, declară dezbaterile cauzei în ședință nepublică.
Curtea pune în vedere inculpatului posibilitatea de a fi ascultat de către instanța de recurs.
Inculpatul recurent - arată că nu dorește să dea o declarație și că este de acord să fie reprezentat de apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța constată că nu sunt cereri de formulat, împrejurare față de care acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, avocat, solicită admiterea recursului formulat de inculpat, casarea încheierii atacate și în rejudecare, revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, apreciind că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive. Solicită instanței să aibă în vedere împrejurarea că inculpatul a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor, că este minor și că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursului și menținerea încheierii atacate ca temeinică și legală, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii preventive nu s-au modificat, iar împotriva inculpatului s-a pronunțat pe fond o hotărâre de condamnare la pedeapsa închisorii cu executarea în regim de detenție.
Inculpatul recurent -, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate, pentru a-și continua studiile.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea pronunțată de Tribunalul Hunedoara - secția penală la 18.01.2010 în dosar nr- s-a dispus în baza art. 1604, 160 și art. 3002Cod procedură penală, menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului -.
În baza art. 139 alin. 1 Cod procedură penală a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut că pentru buna desfășurare a procesului penal, potrivit art. 136 și 143 Cod procedură penală se impune menținerea măsurii arestării preventive.
Astfel, prin sentința penală nr. 710/2009 a Judecătoriei Petroșanis -a pronunțat o hotărâre de condamnare în primă instanță a inculpatului - la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare, pentru o infracțiune de tâlhărie, în formă continuată, și pentru o infracțiune de furt calificat, de asemenea, în formă continuată, confirmându-se astfel în fond temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza arestării preventive, așa cum au fost ele reținute prin încheierea penală nr. 17/CC/2009 a Judecătoriei Petroșani.
Raportat la acestea, în mod corect s-a dispus în baza art. 350 al. 1 Cod proc. penală, menținerea stării de arest a inculpatului.
Tribunalul a apreciat că în cauză sunt satisfăcute și exigențele art. 5 CEDO referitoare la durata rezonabilă a măsurii preventive, în condițiile în care inculpatul a fost arestat în data de 30.09.2009 iar cauza a fost soluționată pe fond la data de 08.12.2009, primul termen de judecată în apel fiind 08.02.2010.
Motivele invocate de inculpat, în exercitarea dreptului la apărare, cu referire la lipsa pericolului social, la imposibilitatea influențării adevărului judiciar au fost apreciate de către tribunal ca nefiind de natură să conducă la revocarea măsurii arestării preventive, având în vedere că nu sunt susținute sub aspect probator iar cele personale determinate de vârsta acestuia, situația școlară și conduita sinceră, reprezintă criterii de individualizare judiciară care vor fi avute în vedere, la soluționarea apelului.
Tribunalul a considerat că menținerea măsurii preventive se impune și din rațiuni de utilitate procedurală dat fiind caracterul devolutiv al apelului, prezența inculpatului în fața instanței de apel răsfrângându-se asupra celerității cauzei dat fiind că prezența acestuia este obligatorie, potrivit disp. art. 484 alin. 1.
C.P.P.Pentru aspectele arătate nu a fost luat în considerare nici subsidiarul solicitat de inculpat cu privire la luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea.
În absența unor aspecte de nelegalitate, văzând că temeiurile arestării preventive nu au dispărut și nici nu s-au schimbat până în acel moment procesual, în baza textelor de lege sus menționate tribunalul a menținut arestarea preventivă a inculpatului -, dispoziția urmând a fi comunicată și administrației locului de deținere.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul -, solicitând casarea încheierii atacate și în rejudecare să se dispună revocarea măsurii arestării preventive sau, în subsidiar înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
În motivare se arată că nu mai subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii, inculpatul este minor, a recunoscut și recgretat săvârșirea faptelor și nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Analizând încheierea atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu, conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat pentru considerentele ce vor urma:
În speță, așa cum în mod corect a reținut Tribunalul, temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării nu s-au schimbat și impun în continuare privarea de libertate.
Existența indiciilor temeinice privind săvârșirea faptelor este confirmată de condamnarea inculpatului în primă instanță.
Pericolul concret pentru ordinea publică este relevat cu suficiență de gravitatea și multitudinea actelor infracționale.
În raport de complexitatea cauzei și comportamentul autorităților, Curtea constată că nu a fost depășit nici termenul rezonabil al arestării preventive așa cum este el definit în practica CEDO.
Simpla atitudine de regret a inculpatului și starea de minoritate invocată, nu pot constitui în atari condiții temeiuri pentru revocarea măsurii arestării și nu justifică înlocuirea acesteia cu o altă măsură preventivă.
Față de cele expuse, în baza dispozițiilor art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, recursul declarat de inculpat va fi respins cu consecința obligării acestuia la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - împotriva încheierii penale din 18.01.2010 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă pe numitul recurent să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpat, în sumă de 100 lei, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.01.2010.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - -(delegație) -
Semn. Președinte complet
- - -
Grefier,
Red.
Tehnored. 2 ex./26.01.2010
jud. fond,
Președinte:Marius Aurel MotoleaJudecători:Marius Aurel Motolea, Sanda Trif, Dana
