Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 121/2009
Ședința publică de la 10 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Sanda Trif
JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 3: Marius Aurel
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 7 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent -, aflat în stare de arest - Penitenciarul Aiud, asistat de avocat desemnat din oficiu -.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Întrebat fiind, inculpatul - învederează instanței că este de acord să fie asistat de către apărătorul desemnat din oficiu.
Instanța, având în vedere dispozițiile art. 38514alin 1/1 Cod procedură penală și art. 70 Cod procedură penală, pune în vedere inculpatului dreptul de a fi ascultat de instanța de recurs sau de a nu face nici o declarație, atrăgându-i-se atenția că tot ceea ce declarat poate fi folosit împotriva lui.
Inculpatul învederează instanței că nu mai dă nici o altă declarație că a declarat recurs raportat la pedeapsă și pentru a fi pus în stare de libertate.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța, în deliberare față de actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, având cuvântul, solicită instanței ca în baza art. 38515pct. 2 lit.d Cod procedură penală și pentru motivele prev. de art. 385/6 pct. 3.pr.penală admiterea recursul de față împotriva încheierii, pe care o apreciază ca fiind netemeinică și nelegală raportat la faptul că nu se impune măsura arestării întrucât din probatoriul administrat în cauză nu rezultă faptul că recurentul ar prezenta un pericol pentru ordinea publică, sens în care ar fi suficientă înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara prev. de art. 145 sau 145/1 pr.penală cu obligațiile pe care este dispus să le respecte.
Reprezentanta Ministerului Public, procuror, având cuvântul, solicită instanței respingerea recursului împotriva încheierii apreciind că subzistă toate temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea măsurii arestării preventive. Mai mult, se arată că existența unei hotărâri de condamnare la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, potrivit practicii CEDO reprezintă un temei justificat al menținerii măsurii arestării preventive.
Inculpatul -, având ultimul cuvânt, solicită să fie lăsat în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Constată că prin încheierea penală din 7.09.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosarul nr- s-a dispus în baza art. 160/b și art. 300/2 menținerea C.P.P. arestării preventive a inculpatului -, deținut în Penitenciarul Aiud.
În motivarea acestei încheieri Tribunalul a reținut că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat se mențin și în prezent, fără ca în speță să fi intervenit modificări care să impună punerea în libertate a acestuia. S-a mai arătat că durata arestării preventive este rezonabilă și în accepțiunea art. 5 din CEDO, raportat la complexitatea cauzei, poziția inculpatului și gravitatea faptelor sale, astfel cum a rezultat din probele deja administrate - probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi săvârșit infracțiunea de tâlhărie pentru care este cercetat. De altfel, în cauză există o hotărâre de condamnare în primă instanță, apreciindu-se că în cauză se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs în termen, nemotivat, inculpatul -.
Oral, prin apărătorul desemnat din oficiu, inculpatul a solicitat în baza art. 38515pct. 2 lit.d și C.P.P. pentru motivele prev. de art. 385/6 pct. 3.C.P.P. admiterea recursului.
În motivarea recursului s-a apreciat încheierea penală atacată ca netemeinică și nelegală raportat la faptul că nu se mai impune măsura arestării întrucât din probatoriul administrat în cauză nu rezultă faptul că inculpatul ar prezenta un pericol pentru ordinea publică. În cauză ar fi suficientă înlocuirea măsurii arestării preventive cu cea a obligării de a nu părăsi localitatea sau țara prev. de art. 145 sau 145/1 C.P.P. cu obligațiile pe care inculpatul este dispus să le respecte.
Curtea de Apel examinând încheierea penală atacată prin prisma motivelor invocate precum și din oficiu constată că recursul declarat de inculpatul - este nefondat și va fi respins, din următoarele considerente:
Inculpatul - este arestat preventiv la data de 31.05.2009, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Prin sentința penală nr. 70/23.07.2009 pronunțată de Judecătoria Orăștie inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, cauza aflându-se pe rolul Tribunalului Hunedoara judecându-se apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Orăștie și inculpat.
Tribunalul Hunedoara, conform dispozițiilor art. 300/2 a C.P.P. luat în discuție legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive față de inculpat, apreciind că în cauze se impune menținerea acestei măsuri.
Încheierea penală atacată este considerată de către Curtea de Apel ca temeinică și legală raportat la faptele pentru care este cercetat inculpatul recurent, pedeapsa pronunțată de către instanța de fond și persoana inculpatului. Aprecierea apărării că inculpatul nu prezintă pericol social concret nu are suport atâta timp cât inculpatul recurent nu se află la prima confruntare cu legea penală, pedeapsa rezultantă fiind produsul unor pedepse pronunțate anterior față de inculpat.
În consecință, Curtea apreciază că în cauză temeiurile care au condus inițial la luarea măsurii arestării preventive față de inculpat nu s-au modificat, ele subzistă și în prezent și nu se impune înlocuirea acestei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate.
Față de cel expuse, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b recursul C.P.P. inculpatului - va fi respins ca nefondat.
În baza art. 192 al. 2.C.P.P. inculpatul recurent va fi obligat să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - împotriva încheierii penale din 07.09.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția Penală în dosarul nr-.
Obligă pe numitul recurent să plătească statului suma de 180 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs.
Onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu în sumă de 100 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 10.09.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /2 ex/14.09.2009
Jud. apel: /
Președinte:Sanda TrifJudecători:Sanda Trif, Dana Ghițoaica, Marius Aurel
