Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1299/2009. Curtea de Apel Craiova

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

INSTANȚA DE RECURS

DECIZIA PENALĂ Nr. 1299

Ședința publică de la 31 2009

PREȘEDINTE: Doru Filimon JUDECĂTOR 2: Membri Constantin Mereanu

- - - - JUDECĂTOR 3: Tamara

- - - judecător

Grefier

Ministerul Public reprezentat de procuror, din cadrul

Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA

Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul A, deținut în Arestul IPJ O, împotriva încheierii din 28 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat de avocat, apărător din oficiu.

Procedura completă.

S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatând recursul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.

Avocat, pentru recurent, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de menținere a arestării preventive și revocarea acestei măsuri preventive, deoarece în prezent nu se mai impune menținerea acesteia în temeiul art. 148 lit. d și f Cod Procedură penală, mai adecvată fiind o altă măsură, respectiv cea a obligării de a nu părăsi țara.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului inculpatului, ca nefondat și obligarea acestuia din urmă la plata cheltuielilor judiciare către stat, fiind că, în prezent nu s-au schimbat temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive în baza art. 148 lit. d și f Cod Procedură penală.

Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului deoarece nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, arătând că, în prezent, este operat.

Dezbaterile fiind încheiate;

CURTEA,

Asupra recursului de față:

Prin încheierea din 28 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-, în baza art. 3oo /1 alin. 1 C.P.P. a constatat legalitatea si temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului A fiul lui și, născut la data de 25.06.1984, în S, domiciliat în S, B-dul -, nr.9, - 2, scara A,.12, jud. O, în comuna, sat, județul O, CNP - -, în prezent arestat preventiv în Arestul

În baza art.300 ind.1 alin.3 C.P.P. s-a menținut în continuare privarea de libertate a acestuia.

Pentru a dispune astfel, instanța de fond a constatat că prin sentința penală nr.904 din 9 2009 pronunțată de Judecătoria Slatina în dosarul nr-,în baza art. 260 alin. 1.pen cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen și art. 37 lit b) pen a fost condamnat inculpatul A, fiul lui și, născut la data de 25.06.1984, în S, domiciliat în S, B-dul -, nr.9, - 2, scara A,.12, jud. O, în comuna, sat, județul O, CNP - -,la 2 ani închisoarepentru săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă.

In baza art. 350 alin. 1 Cpp coroborat cu art. 148 alin. 1 lit. d și f Cpp s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului A pe o perioadă de 30 de zile de la data punerii efective în executare a mandatului de arestare.

In baza art. 151 Cpp s-a dispus emiterea mandatului de arestare preventivă pe numele inculpatului și trimiterea acestuia la. O - Serviciul de Investigații Criminale pentru punerea in executare deîndată cu privire la această măsură, conform art. 350 alin. 4.C.P.P.

In baza art.71 cu Cod Penal referire la cauza Sabou si i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit. a) si b) pen de la momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri si pana la terminarea executării pedepsei.

In baza art.191 alin.1 a C.P.P. fost obligat inculpatul la plata sumei de 500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Din ansamblul probelor administrate in cauza, instanța de fond a reținut că inculpatul A fiind audiat în calitate de martor în dosarul nr. 1946/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina, cât și în dosarul penal nr- al Judecătoriei Slatina, atât la urmărirea penală cât și cu ocazia cercetării judecătorești a făcut afirmații mincinoase în mod repetat în legătură cu împrejurările esențiale ale cauzei, precizând că în noaptea de 30.04.2008 - 01.05.2008 el a fost cel care a dat cu un cuțit și a tăiat pe lucrătorul de poliție și nicidecum inculpatul.

Deși inculpatul a susținut în mod constant și continuu aceste aspecte, afirmațiile acestuia sunt nereale, în condițiile în care din declarațiile celor doi lucrători de poliție și a rezultat că în noaptea de 30.04./01.05.2008 în timp ce efectuau serviciul de patrulare pe strada - din S au observat un autoturism Tico în apropierea garajelor cetățenilor de pe acea stradă, autoturism din care au coborât două persoane identificate în numiții și, care încercau să sustragă bunuri din aceste garaje. Numitul a fost prins de lucrătorul de poliție într-un asemenea garaj, a încercat să-l imobilizeze, însă folosind forța precum și un obiect tăietor, înțepător, l-a lovit în zona feței (obraz stâng) umplându-l de sânge, cauzându-i lucrătorului de poliție o cicatrice pe față. În aceste condiții lucrătorul de poliție i-a dat drumul numitului, care a fugit, însă ulterior a fost prins de forțele de poliție care au fost alarmate și au efectuat o scotocire a întregii regiuni din zona -.

Afirmațiile nereale, mincinoase ale inculpatului A erau de natură să-i ajute pe cei doi făptuitori (inculpați) și cercetați în cauza penală nr- a Judecătoriei Slatina (nr. 1946/P/2008 a parchetului de pe lângă această instanță) pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă de tâlhărie calificată și ultraj în formă calificată.

În drept, s-a apreciat că fapta inculpatului A întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de mărturie mincinoasă în formă continuată prev.de 260 alin. 1 Cp cu aplicarea art. 41 alin. 2.Cod Penal și art. 37 lit. b Cod Penal, infracțiune săvârșită cu intenție directă și pentru care instanța a dispus condamnarea acestuia, având în vedere dispoz. art. 345 al.2 cu C.P.P. executare în detenție potrivit art. 57.

Cod Penal

La stabilirea acestei situații de fapt, precum și a vinovăției inculpatului, instanța a avut în vedere declarațiile de martor ale inculpatului A date în dosarul nr- al Judecătoriei Slatina, proces verbal de depistare, declarații martorilor și, procesele verbale de cercetare la locul faptei, planșă fotografică, proces verbal de percheziție corporală, planșe foto cu obiecte ridicate de la, raport de expertiză medico-legală, declarații martori, rapoarte de constatare poligraf, procese verbale de recunoaștere și planșe foto, declarații din dosarul penal nr- al Judecătoriei Slatina, proces verbal de sesizare din oficiu, înscrisuri organe judiciare, declarațiile inculpatului

Instanța a apreciat că luarea măsurii arestării preventive este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal, în condițiile în care infracțiunea pentru care este cercetat inculpatul este o infracțiune deosebit de gravă, o infracțiune contra înfăptuirii justiției și de natură să pericliteze adevărul pe care organele judiciare trebuie să-l stabilească în baza unor declarații de martor corecte, imparțiale și pe baza unor aspecte percepute personal de aceștia. În condițiile în care doi lucrători de poliție, respectiv și au afirmat în mod constant că cel care a lovit cu un obiect tăietor, înțepător în noaptea respectivă pe cel dintâi este, inculpatul A deși nu a fost de față la acest incident, afirmațiile mincinoase de natură să aducă atingere atât relațiilor sociale referitoare la înfăptuirea justiției, cât și relațiilor sociale referitoare la prestigiul și integritatea autorităților publice.

S-a mai reținut că, în cauză sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. d și f C.P.P. întrucât inculpatul a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, în condițiile în care acesta a mai fost condamnat anterior (5 ori) pentru săvârșirea mai multor infracțiuni, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere cele mai sus expuse, precum și faptul că inculpatul nesocotește în mod frecvent legea penală, iar pedepsele anterioare nu au fost de natură să contribuie la reeducarea lui, în condițiile în care acesta perseverează în săvârșirea de infracțiuni deosebit de grave și cu impact asupra justiției și autorităților.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul A fixându-se termen pentru soluționarea acestuia la 2 februarie 2010, când s-a verificat legalitarea si temeinicia arestării preventive a inculpaților, potrivit art. 300/1 C.P.P. la data de 28 2009.

Din actele și lucrările dosarului, Tribunalul a reținut că temeiurile care au fundamentat arestarea preventivă a inculpatului așa cum au fost expuse în sentința penală nr. 904 pronunțată de Judecătoria Slatina la data de 9 2009 la luarea acestei măsuri, referitor la pericolul social concret pentru ordinea publică, subzistă și în prezent și justifică privarea acestuia de libertate.

Fapta pentru care inculpatul este cercetat prezintă un grad ridicat de pericol social prin consecințele grave pe care le comportă, se circumscrie infracțiunii de mărturie mincinoasă, iar pedeapsa prevăzută de lege pentru aceasta este mai mare de 4 ani, respectiv închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea unor drepturi, existând probe și indicii temeinice în sensul prev. de art. 68/1 cu C.P.P. privire la implicarea inculpatului în săvârșirea infracțiunii, fiind realizate și cerințele prev. De art. 5 paragraful 1 lit. C din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România prin Legea nr.30/1994 în sensul că în cauză sunt fapte și informații suficiente care determină existența unor motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat așa cum reiese din probele administrate în cauză până la această dată, atât depozițiile martorilor audiați dar și înscrisurile depuse, respectiv actul medico-legal întocmit precum și declarațiile inculpatului date pe parcursul urmăririi penale și în fața instanței de judecată,acesta recunoscând comiterea faptei pentru care este cercetat.

De asemenea, evoluția ascendentă a fenomenului infracțional în general și în mod deosebit infracțiunii de genul celei pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală împotriva inculpatului, precum și impactul acestei infracțiuni deosebit de violente asupra membrilor societății, a condus instanța la concluzia necesității privării de libertate a inculpatului, identificându-se și în prezent existența temeiurilor care au impus arestarea preventivă, măsura având drept scop asigurarea bunei desfășurări a procesului penal conform art. 136.

C.P.P.

S- observat astfel că temeiurile ce au determinat luarea acestei măsuri preventive nu au încetat și nici nu s-au schimbat neexistând nici o probă în acest sens,în cauză fiind îndeplinite dispozițiile art. 148 în C.P.P. sensul că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol concret pentru ordinea publică, context în care s-a apreciat că măsura arestării preventive este temeinică si legală, astfel că, în conformitate cu dispozițiile art. 3oo/1 alin.1 cp temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate.

În acest context s-a apreciat că măsura arestării preventive luată împotriva inculpatului cu ocazia soluționării cauzei este legală și temeinică, situație în care s-a impus menținerea acesteia, în continuare.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul A, învederând oral, prin apărătorul din oficiu, că în prezent nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică.

Recursul este nefondat și va fi respins, cu următoarea motivare:

Așa cum temeinic și legal a reținut instanța de apel atunci când, în baza art. 3001Cod Procedură penală a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, inculpatul - care este recidivist, condamnat în mod repetat, începând din anul 2001 - a fost deja găsit vinovat în primă instanță pentru comiterea unei infracțiuni grave ce vizează înfăptuirea justiției, astfel încât se apreciază că împrejurările care au fost avute în vedere la luarea și, ulterior, la menținerea măsurii preventive nu s-au schimbat, deoarece inculpatul prezintă pericol nu numai pentru colectivitatea din care face parte, dar și pentru procedurile judiciare în curs de derulare, starea sa de sănătate putând constitui o eventuală circumstanță atenuantă ori un temei pentru formularea unei cereri de suspendarea a judecății, pe baza unui act medico-legal, dovadă care însă nu se află la dosarul cauzei.

Cu motivarea reținută, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod Procedură penală, recursul inculpatului va fi respins ca nefondat, neconstatându-se nici din oficiu motive de fapt sau de drept care să impună casarea încheierii recurate.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod Procedură penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A, deținut în Arestul IPJ O, împotriva încheierii din 28 2009, pronunțată de Tribunalul Olt în dosarul nr-.

Obligă recurentul inculpat la 110 lei cheltuieli judiciare statului din care 100 lei onorariu apărător oficiu către Baroul Dolj, care va fi avansat din fondul prin Curtea de APEL CRAIOVA.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică de la 31 2009.

- - - - - -

Grefier,

Red.jud.DF.

Gh.

Gh.

Dact. 2 ex/IB () - 25.01.2010

- 31 2009,

Satina va încasa de la rec.inc. suma de 110 lei cheltuieli judiciare statului.

Președinte:Doru Filimon
Judecători:Doru Filimon, Membri Constantin Mereanu, Tamara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1299/2009. Curtea de Apel Craiova