Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 132/2008. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - recurs împotriva încheierii de
menținere a arest. preventive -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 132
Ședința publică din 14 martie 2008
PREȘEDINTE: Motan Traian
JUDECĂTOR 2: Andronic Tatiana Luisa
JUDECĂTOR 3: Samoilă Viorica
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea recursului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 7 noiembrie 1973, în prezent deținut în Penitenciarul Tg. Ocna, împotriva încheierii din 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava - Secția penală în dosar nr-.
La apelul nominal a răspuns din oficiu avocat pentru inculpatul recurent lipsă, care, fiind în stare de arest, nu a fost adus în instanță.
Procedura de citare cu inculpatul recurent a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, având în vedere că procedura de citare cu inculpatul recurent a fost îndeplinită, acesta fiind în imposibilitate a fi adus în instanță, a constatat recursul în stare de judecată și a dar cuvântul la dezbateri.
Avocat, pentru inculpatul recurent, a lăsat la aprecierea instanței modul de soluționare a recursului, dat fiind toate împrejurările comiterii faptei.
Procurorul, având cuvântul, a pus concluzii de respingere a recursului și menținerea încheierii atacate, ca fiind legală și temeinică, arătând că în mod corect instanța de fond a apreciat că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpat.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio, conform disp. art. 304 Cod procedură penală,
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin încheierea de ședință din data de 27 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, în temeiul art. 300/2 rap. la art. 160/b al. 1 Cod procedură penală s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 2/1 lit. c, al. 3 teza a II-a Cod penal.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut că temeiurile care au stat la baza luării măsurii și ulterior menținerii acesteia, prev. de art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală, nu s-au schimbat, în sensul că există indicii temeinice de comitere a faptei pentru care acesta a fost trimis în judecată, faptă pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar din probele administrate în cauză rezultă că lăsarea inculpatului în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
S-a mai constatat că sunt îndeplinite atât condițiile prev. de art. 143 Cod procedură penală, întrucât din datele existente rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit fapta, dar și cazurile prev. de art. 148 lit. a,d și f Cod procedură penală, respectiv că acesta s-a ascuns în scopul sustragerii de la urmărirea penală, a săvârșit cu intenție o nouă infracțiune, iar pentru fapta comisă legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani.
Având în vedere natura și gravitatea faptei reținută în sarcina inculpatului, modalitatea în care aceasta a fost săvârșită, urmarea acesteia, tribunalul a apreciat că prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea o stare de insecuritate și de indignare a persoanelor din colectivitatea din care acesta provine, deci că există un pericol concret pentru ordinea publică, motiv pentru care a procedat în consecință.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul, fără însă a-l motiva.
Oral, în instanță, inculpatul prin apărător a precizat că, dat fiind toate împrejurările comiterii faptei, lasă la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Examinând recursul în conformitate cu disp. art. 385/6 al. 3 Cod procedură penală, Curtea constată că acesta este neîntemeiat, pentru următoarele considerente:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava nr. 515/P/2007 din data de 17 decembrie 2007 fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prev. de art. 211 al. 1, al. 2 lit. b, al. 2/1 lit. c, al. 3 teza a II-a Cod penal, constând în aceea că la data de 31 octombrie 2007, pe timp de noapte, prin efracție și escaladare, a pătruns fără drept în locuința victimei, a exercitat asupra acesteia acte de violență, care au condus la deces. Totodată, a sustras din patrimoniul victimei bunuri în valoare totală de 3000 lei.
Măsura arestării preventive a inculpatului a fost luată prin încheierea nr. 37 din 20.11.2007 Tribunalului Suceava, în lipsa acestuia, apreciindu-se că sunt întrunite condițiile prev. de art. 143, art. 148 al. 1 lit. a,d,f Cod procedură penală.
La data de 26 noiembrie 2007, inculpatul a fost identificat și reținut pe raza municipiului C N, fiind ulterior încarcerat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că în cauză există indicii temeinice că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată.
După comiterea faptei, inculpatul s-a deplasat la Stația CF din comuna Vama, fiind ulterior identificat, la data de 26 noiembrie 2007, pe raza municipiului C
Față de această situație, corect a apreciat prima instanță că este dat temeiul prev. de art. 148 lit. a Cod procedură penală.
Este dat, de asemenea, și temeiul prev. de art. 148 al. 1 lit. d Cod procedură penală, având în vedere că prin rezoluția din 1 august 2007,dată în dosar nr. 232/P/2006, Parchetul de pe lângă Judecătoria Gura Humoruluia confirmat începerea urmăririi penale față de inculpat, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. a,g,i Cod penal, cu aplic. art. 75 lit. c Cod penal, nefăcându-se până în prezent dovada că în acest dosar s-ar fi dispus scoaterea de sub urmărire sau încetarea urmăririi penale.
Cât privește pericolul social concret pe care lăsarea în libertate a inculpatului l-ar prezenta pentru ordinea publică, acesta se menține în continuare, având în vedere natura și gravitatea faptei comise, urmarea produsă, respectiv moartea unei persoane, dar și rezonanța negativă pe care a creat-o în rândul comunității din care face parte, prin sentimentul de insecuritate generat.
Chiar dacă măsura arestării preventive are caracter de excepție și poate fi dispusă, respectiv menținută atâta timp cât este absolut necesară, indispensabilă pe parcursul procesului penal și sunt întrunite toate condițiile cerute de lege, față de cele de mai sus reținute se justifică a fi menținută în cauză, întrucât temeiurile care au stat la baza luării/menținerii ei nu s-au schimbat și nu au dispărut.
Față de considerentele mai sus reținute, Curtea, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b rap. la art. 160/b al. 4 Cod procedură penală, va respinge recursul declarat de inculpat, ca nefondat.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 Cod procedură penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 7 noiembrie 1973 în or. G H, jud. S, cu domiciliul în comuna, jud. S, în prezent deținut în Penitenciarul Tg. Ocna, împotriva încheierii din data de 27 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Suceava în dosar nr-, ca nefondat.
Obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 120 lei cu titlu de cheltuieli judiciare din recurs, din care suma de 40 lei reprezentând onorariu avocat oficiu inculpat se va avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 14.03.2008.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.
Dact.
3 ex.
14.03.2008
Președinte:Motan TraianJudecători:Motan Traian, Andronic Tatiana Luisa, Samoilă Viorica
