Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 140/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr.12239/2/2009
3065/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR.140
Ședința publică din data de 26 ianuarie 2010
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Mihai Oprescu
JUDECĂTOR 2: Stan Mustață
JUDECĂTOR 3: Antoaneta Nedelcu
GREFIER - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI
este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de inculpatul împotriva Încheierii din data de 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat, personal, în stare de arest și asistat juridic de apărător din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care a învederat atașarea dosarului de fond nr- al Tribunalului București - Secția I Penală, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, probe de administrat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul în dezbatere asupra recursului.
Apărătorul din oficiu al recurentului - inculpat solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și, pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și continuarea procesului penal cu acesta în stare de libertate, subliniind că lăsarea inculpatului în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică raportat la circumstanțele personale ale acestuia (fără antecedente penale, atitudine de recunoaștere și regret a faptei) și nu împiedică buna desfășurare a procesului penal, față de stadiul procesual al cauzei. De altfel, la dosarul Tribunalului a fost atașat și raportul de evaluare în care se menționează că, din punct de vedere al pericolului social, gradul de risc al inculpatului este unul scăzut.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și de menținere a încheierii recurate ca fiind legală și temeinică, având în vedere că se mențin temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, existând probe certe privind săvârșirea de către recurentul-inculpat a infracțiunii pentru care este judecat, iar din natura faptei și modalitatea de săvârșire a infracțiunii (tâlhărie săvârșită într-un lift prin amenințarea unei persoane de sex feminin cu un cutter) rezultă că lăsarea inculpatului în stare de libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Solicită a se mai avea în vedere că în primă instanță s-a pronunțat o hotărâre de condamnare.
Recurentul-inculpat, personal, în ultimul cuvânt, solicită a se avea în vedere că nu are antecedente penale și să fie judecat în stare de libertate. Precizează că are 20 de ani și că lucra ca zugrav.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:
Prin încheierea de ședință din 15 decembrie 20090, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-, în baza art.3002raportat la art.160 alin.1 și 3 Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului - și a fost menținută starea de arest preventiv a acestuia.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive este pe deplin justificată, din datele existente la dosarul cauzei existând cel puțin indicii temeinice în sensul prevederilor art.143 Cod procedură penală, în cauză fiind îndeplinite și cerințele art.148 lit.f Cod procedură penală.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul greșitei mențineri a măsurii arestării preventive, arătând că, față de circumstanțele personale favorabile, lăsarea sa în libertate nu reprezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată, față de motivele invocate, cât și din oficiu, conform art.3856alin.3 Cod procedură penală, Curtea constată că recursul este nefondat.
Inculpatul este cercetat judecătorește pentru aceea că, în data de 17.06.2009, în jurul orei 0830, în timp ce se afla în liftul din scara Bab locului, situat în,--93, sector 2, inculpatul a deposedat-o prin amenințare, având asupra sa un cutter a cărei lamă avea lungimea de aproximativ 10- 15 cm, pe partea vătămată de un telefon mobil marca Samsung -U 700 în valoare de 600 de lei, faptă ce întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni de tâlhărie în formă agravantă, prev. de art.211 al.1, 2 lit.c și alin.21lit.b Cod penal, pedepsită cu închisoarea de la 7 ani la 20 de ani.
Instanța care a dispus măsura este aceea de control judiciar, care judecă apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr.610/29.10.2009 a Judecătoriei Sectorului 2 B, prin care inculpatul a fost condamnat la 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1 și alin.21lit.b Cod penal.
Tribunalul a constatat că subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și că acestea impun menținerea acestei măsuri a inculpatului. Menținerea stării de arest este impusă și de persoana inculpatului, de gradul de pericol social al infracțiunii deduse judecății, având în vedere și amploarea infracțiunilor de acest gen.
În cauză este vorba de o măsură pentru menținerea stării de arest preventiv, dispusă în faza procesuală a apelului, după ce recurentul a fost condamnat la o pedeapsă privativă de libertate.
Există, astfel, nu doar indicii temeinice, ci probe certe care dovedesc comiterea infracțiunii de către inculpat și care se coroborează cu recunoașterile acestuia.
Astfel, este îndeplinită cerința art.143 Cod procedură penală.
Se constată, de asemenea, că inculpatul a comis această în forma agravantă, ceea ce evidențiază că lăsarea în libertate a acestuia prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, dar împiedică și o bună desfășurare a procesului penal.
Fiind îndeplinită și cerința art.148 lit.f Cod procedură penală și cum din oficiu nu se constată motive de nelegalitate a încheierii, urmează a respinge - ca nefondat - recursul inculpatului, potrivit art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală.
Urmează a face aplicarea art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva Încheierii din data de 15 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei - onorariu avocat oficiu - se avansează din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Președinte:Mihai OprescuJudecători:Mihai Oprescu, Stan Mustață, Antoaneta Nedelcu
