Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1479/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 9596/2/2009
2415/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1479
Ședința publică din data de 21 octombrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 2: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 3: Bădescu Liliana
GREFIER: G -
*****************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism este reprezentat de procuror.
Pe rol se află soluționarea recursurilor formulate de către recurentul-inculpart împotriva Încheieri de ședință din data de 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest, asistat de apărător ales cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul ales al recurentului-inculpat solicită admiterea recursului formulat împotriva Încheieri de ședință din data de 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I penală în dosarul nr-, casarea încheierii, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea inculpatului în stare de libertate, iar în temeiul art. 145 Cod de Procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Având în vedere materialul probator administrat în cauză, poziția procesuală a inculpatului, complexitatea cauzei precum și numărul mare de inculpați și martori, apreciază că inculpatul are dreptul să fie judecat în stare de libertate.
De asemenea față de principiul egalității, apărătorul solicită ca inculpatul să fie judecat în același mod ca inculpatul respectiv în stare de libertate, în raport și de circumstanțele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale, fiind victima unui denunț, a avut o poziție procesuală sinceră, de regret. De asemenea inculpatul are o familie organizată care îl sprijină în vederea reintegrării în societate.
Referitor la declarațiile martorilor, arată că acestea nu au nicio legătură cu inculpatul .
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului formulat de către recurentul-inculpat ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a hotărârii instanței de fond în conformitate cu art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 Cod de Procedură penală, apreciind că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, impunând în continuare menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, având în vedere că inculpatul într-o perioadă de 5 săptămâni a vândut cantități mari de droguri de risc și mare risc, canabis, cocaină, faptul că era angajat nu l-a împiedicat să săvârșească această infracțiune.
Față de susținerea că inculpatul este liber, arată că acesta nu constituie un motiv de punere în libertate a inculpatului, atâta timp cât răspunderea penală a fiecărui inculpat este personală.
De asemenea raportat la materialul probator administrat în cauză rezultă suficiente indicii că inculpatul a săvârșit fapta pentru care este cercetat iar faptul că s-a formulat un denunț în cauză, nu implică motivarea că inculpatul a căzut victima acestui denunț.
Recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, judecarea în stare de libertate, arătând că nu este un traficant de droguri, nu face parte din acest grup și nu a făcut decât să intermedieze pentru aoa juta pe prietena sa.
CURTEA
Asuprea recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din 06.10.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art. 3002Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, și, menținând starea de arest a acestora.
Au fost respinse, ca neîntemeiate, cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulate de inculpații, și, precum și cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara formulate de inculpatul.
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art. 1491Cod procedură penală cu referire la art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.
În ceea ce privește pericolul concret pe care inculpații îl prezintă pentru ordinea publică, prima instanță a avut în vedere că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că prin punerea sa în libertate nu va fi afectată buna desfășurarea a procesului penal.
Inculpatul, prin apărător, a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
A fost invocată în sprijinul acestei afirmații, poziția procesuală de recunoaștere și regret a faptei comise, precum și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate de către inculpatul, cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Din verificarea actelor și lucrărilor dosarului rezultă că inculpatul alături de ceilalți inculpați mai sus menționați, a fost trimis în judecată, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpatului că în perioada februarie - martie 2009 vândut diferite cantități de droguri de risc și mare risc (cannabis, cocaină, ) către diferite persoane, iar la data de 06.02.2009, a vândut colaboratorului " " 0,58 grame, la data de 08.02.2009 a intermediat vânzarea către același colaborator a cantității de 4,19 grame cocaină, iar la data de 02.03.2009 a vândut împreună cu și investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 29,66 grame cannabis.
Inculpatul a fost arestat preventiv la data de 14.04.2009, reținându-se a fi îndeplinite prevederile art. 143 și 148 lit. f Cod procedură penală.
Prima instanță a reținut că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului este demonstrat de modalitatea concretă de comitere a infracțiunii și de gravitatea acesteia.
Curtea apreciază că aceste aspecte reținute vin, într-adevăr, să întărească argumentele care susțin necesitatea menținerii preventive a arestului.
În plus, având în vedere infracțiunea pentru care inculpatul este cercetat, respectiv trafic de droguri de mare risc, precum și definiția oferită de jurisprudență noțiunii de "pericol concret" prev. de art.148 lit.f Cod procedură penală, în contextul în care fenomenul infracțional și faptele de genul celor pentru care este trimis în judecată acesta, cunosc o creștere îngrijorătoare, nu poate fi primită apărarea inculpatului, care încearcă să minimalizeze gradul de pericol al consumului de droguri.
Totodată, aspectele personale invocate, respectiv poziția procesuală de recunoaștere și regret a faptei comise, precum și faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale, chiar dacă constituie - potrivit art.136 alin. ultim Cod procedură penală - criterii necesare pentru aprecierea oportunității unei măsuri preventive, nu pot constitui, în cazul de față, temeiuri suficiente pentru lăsarea în libertate acestuia, ca urmare a revocării măsurii arestării preventive.
Nici solicitarea apărării în sensul constatării unei egalități de tratament ca urmare a faptului că inculpatul este cercetat în stare de libertate, nu poate fi analizată prin prisma dispozițiilor art. 145 Cod procedură penală.
Așa fiind, Curtea în baza art. 38515pct.1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 06.10.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă pe inculpat la 125 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 25 lei onorariu avocat oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.10.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./13.11.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Cîrstoiu VeronicaJudecători:Cîrstoiu Veronica, Găgescu Risantea, Bădescu Liliana
