Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 148/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 148
Ședința publică din data de 25 februarie 2009
PREȘEDINTE: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații fiul lui și, născut la data de 10 iunie 1962, fiul lui și, născut la 09 martie 1978, fiul lui și, născut la 23 martie 1980, fiul lui și, născut la data de 22 noiembrie 1969 și fiul lui și, născut la data de 20 aprilie 1947, toți aflați în stare de deținere la Penitenciarul Mărgineni și fiul lui și, născut la 31 ianuarie 1977, în prezent aflat în Penitenciar Spital B, împotriva încheierii din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr- prin care în baza disp. art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 Cod proc. penală a fost menținută starea de arest preventiv a acestora.
Prin aceeași încheiere s-au respins cererile de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea nefiind întrunite condițiile prev. de disp. art. 139 Cod proc. penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns inculpații: și asistați de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova conform delegației nr. 898/2009;, și asistați de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegațiilor nr. 900/2009 și 901/2009, lipsă fiind inculpatul reprezentat de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Lipsă procedură cu inculpatul care nu a fost adus în instanță, fiind transferat la Penitenciar Spital B, conform notelor telefonice din 25.02.2009.
Curtea, față de situația inculpatului, precizează că se impun a fi depuse relații cu privire la starea acestuia de sănătate și dacă aceasta permite deținutului prezentarea în instanță. Pune în discuția părților lipsa de procedură.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, solicită amânarea cauzei pentru lipsă de procedură și pentru a fi înaintate relații de la Penitenciar Spital B cu privire la starea de sănătate a acestuia.
Avocat având cuvântul nu se opune amânării cauzei.
Reprezentantul DIICOT Serviciul Teritorial Ploiești având cuvântul solicită amânarea cauzei pentru lipsă de procedură și înaintarea relațiilor referitoare la inculpatul, aflat în Penitenciarul Spital S.
Recurenții inculpați având pe rând cuvântul solicită judecarea cauzei.
Curtea, având în vedere precizările recurenților inculpați prezenți, apărătorilor desemnați din oficiu și ale reprezentantului DIICOT precum și conținutul notelor telefonice aflate la dosar, lasă cauza la a doua strigare pentru orele 12.00 Dispune să se reia legătura telefonic cu Penitenciarul Spital S. de către Serviciul Arhivă pentru a se înainta prin fax referatul medical care să ateste dacă starea de sănătate a inculpatului împiedică prezentarea sa în instanță.
Cauză reluată la a doua strigare.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei au răspuns inculpații: și asistați de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova conform delegației nr. 898/2009;, și asistați de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova, conform delegațiilor nr. 900/2009 și 901/2009, lipsă fiind inculpatul reprezentat de apărătorul desemnat din oficiu din Baroul Prahova.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care arată că la dosar s-a depus referatul medical eliberat de Spitalul Penitenciar la 25.02.2009 din care rezultă că inculpatul suferă de diskinezie biliară și nu poate fi prezentat la instanța de judecată.
Apărătorii desemnați din oficiu pentru inculpați având pe rând cuvântul, față de referatul medical depus la dosar solicită să se constate cauza în stare de judecată, precizând că nu au alte cereri de formulat.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești având cuvântul solicită să se constate cauza în stare de judecată.
Curtea, față de referatul medical prezentat din care rezultă că inculpatul nu poate fi prezentat la instanța de judecată datorită stării de sănătate, ia act că nu sunt cereri de formulat, nici excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursurilor.
Avocat având cuvântul pentru inculpații și precizează că aceștia au formulat recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care le-a fost menținută starea de arest.
Cu privire la inculpatul se solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Dâmbovița și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, deoarece nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării acestei măsuri. Arată că inculpatul are patru copii dintre care doi sunt minori, fiind unicul întreținător al familiei.
Pentru inculpatul solicită admiterea recursului, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și judecarea în stare de libertate a acestuia.
La acest stadiu procesual nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, precizându-se că inculpatul a recunoscut fapta comisă.
Avocat având cuvântul pentru inculpații, și precizează că aceștia au declarat recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care s-a menținut starea de arest preventiv și a fost respinsă cererea de revocare a măsurii arestării preventive și de înlocuire cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
În prezent nu mai subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii, inculpații nu prezintă pericol pentru ordinea publică, nu au încercat să influențeze martorii din cauză.
Pentru arată că acesta nu este cunoscut cu antecedente penale și are doi copii minori în întreținere. A cooperat cu organele de cercetare penală.
Referitor la inculpatul precizează că acesta este bolnav, suferind intervenții chirurgicale. Nu are antecedente penale.
Inculpatul are un copil minor în întreținere, nu prezintă pericol social iar inculpatul are doi copii în întreținere.
Pentru egalitate de tratament cu inculpații din prezenta cauză care sunt judecați în stare de libertate se solicită revocarea stării de arest a inculpaților, și și înlocuirea măsurii cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.
Reprezentantul DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești având cuvântul precizează că inculpații au declarat recurs împotriva încheierii din 23 februarie 2009 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița prin care a fost menținută starea de arest a acestora.
Inculpații au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Dâmbovița pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. 1,3 și 5 Cod penal și art. 7 din Legea nr. 39/2003, aceștia asociindu-se într-un grup infracțional organizat în vederea obținerii în mod fraudulos de credite bancare.
Față de aceștia subzistă în continuare temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, față de modalitatea de comitere a faptei, prejudiciul cauzat părților civile și faptul că o parte dintre inculpați s-au sustras de la urmărirea penală.
Concluzii de respingere a recursurilor formulate de inculpați ca nefondate și de menținere ca legală și temeinică a încheierii pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate, precizând că se va prezenta la termenele fixate.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că nu prezintă pericol public, solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt arată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu mai subzistă și lasă la aprecierea instanței cu privire la starea de arest.
Inculpatul având ultimul cuvânt lasă la aprecierea instanței cu privire la recursul declarat.
CURTEA
Asupra recursurilor de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin încheierea din data de 23.02.2009 a Tribunalului Dâmbovița pronunțată în dosarul nr-, s-a dispus, între altele, în baza art. 3002rap. la art. 160 alin. 3.C.P.P. menținerea arestării preventive a inculpaților inculpații, fiul lui și, născut la 10 iunie 1962, fiul lui și, născut la 9 Martie 1978, -, fiul lui și, născut la 22 noiembrie 1969, fiul lui și, născut la 20 aprilie 1947, -, fiul lui și, născut la 23 Martie 1980, toți deținuți în Penitenciarul Mărgineni și, fiul lui și, născut la 31 ianuarie 1977, deținut în Penitenciar Spital B, constatându-se că subzistă temeiurile care au determinat luarea acestei măsuri și impun în continuare privarea lor de libertate.
Prin aceeași încheiere s-au respins cererile inculpaților de revocare a măsurii arestării preventive și înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că inculpații recurenți au fost trimiși în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. 1- 3 și alin. 5, cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal pentru, art.26 rap. la art.215 alin.1-3 și 5, cu aplic. art.41 alin.2 cod penal, art.290 și art.291 cod penal și din actele și lucrările dosarului rezultă presupunerea rezonabilă că aceștia au săvârșit faptele pentru care sunt cercetați, iar pedepsele pentru aceste infracțiuni sunt mai mari de 4 ani închisoare.
De asemenea, se arată că pericolul social al inculpaților pentru ordinea publică rezultă atât din modul în care au fost săvârșite faptele prin constituirea într-un grup infracțional, organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de autoturisme " ", credite bancare, produse electrocasnice și alte bunuri, prin inducerea în eroare a instituțiilor bancare, că ar avea venituri și loc de muncă, prezentând documente false cât și din numărul mare de persoane racolate în vederea obținerii împrumuturilor pe baza actelor falsificate.
Totodată se mai arată că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică, întrucât s-ar crea o influență negativă asupra colectivității, care s-ar concretiza în determinarea unui număr mare de persoane să solicite credite în condiții nelegale.
Se concluzionează că menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților este necesară pentru buna administrare a actului de justiție, argumentându-se și faptul că aceasta nu contravine dispozițiilor art. 66 Cod proc. penală și nici prevederilor art. 6 din CEDO care stipulează dreptul la libertate al oricăror persoane cu excepția ca măsura preventivă să nu fi fost luată pentru ca aceasta să fie adusă în fața autorității competente când există motive temeinice de a crede că a săvârșit o infracțiune.
Se mai arată că la luarea măsurii arestării preventive a inculpaților, s-au respectat dispozițiile legale și întrucât temeiurile prev. de art. 148 lit. a,b și f cod penal, subzistă în continuare, cererea acestora de revocare a acestei măsuri a fost respinsă întrucât nu sunt îndeplinite prev. de art. 139 cod proc. penală.
Împotriva acestei încheieri toți inculpații au declarat recurs, în termen legal, criticând-o ca fiind nelegală și temeinică.
Inculpații au susținut, în esență, că nu se mai justifică menținerea stării de arest, deoarece temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri nu mai subzistă, au copii minori în întreținere, motiv invocat de inculpații, și, nu au antecedente penale, au arătat recurenții și că nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu au încercat să influențeze martorii din acte, inculpatul invocând și starea de sănătate precară.
Se solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii și pe fond revocarea măsurii arestării preventive și înlocuirea acesteia cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara.
Curtea, examinând încheierea atacată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate și din oficiu sub toate aspectele conform art. 3856alin. 3.C.P.P. constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Prin rechizitoriul nr. 59/D/P/2008 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Dâmbovița, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv inculpații recurenți, pentru săvârșirea unei pluralități de infracțiuni aflată în concurs real, constând în aceea că la începutul lunii mai 2008, inculpatul împreună cu inculpații, și au constituit un grup infracțional organizat în scopul obținerii, în mod fraudulos, de autoturisme, credite bancare, produse electrocasnice și alte bunuri, la acest grup au aderat și recurenții, (precum și inculpații, și ), care în mod repetat, în realizarea aceleași rezoluții infracționale, au falsificat contracte de muncă și adeverințe de serviciu, acte pe care ulterior le-au acordat altor persoane pentru obținerea în mod fraudulos de credite, produse și bunuri electrocasnice.
Probatoriile administrate în cauză până în acest moment constituie indicii din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată și temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă în continuare respectiv art. 148 lit.a, b și f Cod penal, așa cum corect a constatat și instanța de fond și prin urmare înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură neprivativă de libertate a fost respinsă în mod justificat, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 139
C.P.P.Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice rezultă că inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală deși cunoștea că este căutat de organele de poliție, pe numele său s-a emis mandat de arestare în lipsă la data de 20 octombrie 2008, fiind prins ulterior în locuința unei rude din municipiul B, că aceștia au încercat să zădărnicească aflarea adevărului, căutând modalități prin care să deturneze cursul anchetei, ceea ce demonstrează că lăsarea lor în libertate ar periclita statul de drept, buna desfășurare a procesului penal și ar zădărnici aflarea adevărului în mod direct sau indirect prin influențarea martorilor ce urmează a fi audiați în cauză.
Până la acest moment, inculpații nu au fost audiați cu privire la faptele reținute în sarcina lor prin actul de acuzare, astfel că nu se poate verifica poziția lor față de infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată.
Modalitatea de concepere și săvârșire a infracțiunilor, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat în scopul obținerii în mod fraudulos de autoturisme, credite bancare, precum și numărul mare de persoane racolate pentru obținerea împrumuturilor pe baza actelor falsificate, prejudiciul total cauzat de peste 200.000 lei RON și antecedente penale ale inculpaților, relevă periculozitatea socială a acestora și pericolul social concret pentru ordinea publică, în sensul că aceștia ar avea o influență negativă asupra societății civile încurajând și alte persoane să obțină credite în mod nelegal.
Așa cum rezultă din art. 5 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale precum și din art. 23 alin. 1 din Constituția României, nimeni nu poate fi privat de libertate însă se prevede că de la această regulă generală "se exceptează cel care a fost arestat sau reținut în vederea aducerii sale în fața autorității judiciare competente sau când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune ori când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracțiune sau să fugă după săvârșirea acesteia".
Având în vedere că probele existente la dosar, respectiv procesele verbale de constatare a unei infracțiunii flagrante, denunțurile, procesele verbale de percheziție domiciliară și percheziție informatică, procesele verbale de redare a interceptării convorbirilor telefonice, corpurile delicte și declarațiile martorilor constituie indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit fapte penale, că au încercat să se sustragă urmăririi penale și chiar să influențeze martorii și o parte din inculpați pentru a se îngreuna aflarea adevărului, în mod justificat instanța de fond a constatat că subzistă în continuare temeiurile inițiale care au determinat arestarea preventivă și impun în continuare menținerea acestei măsuri.
Lipsa antecedentelor penale și problemele familiale invocate în sprijinul revocării arestării preventive nu constituie un criteriu de analiză în aplicarea prevederilor art. 3002rap. la art. 160 alin. 3 cod proc. penală ci, a prevederilor art. 72 Cod penal, privind atenuarea răspunderii penale, or, în această fază procesuală instanța de recurs verifică legalitatea și oportunitatea menținerii stării de arest a inculpaților, aspectele menționate pot fi evaluate la operația de individualizare judiciară a pedepsei.
De asemenea, starea de boală excede condițiile prevăzute de textul de lege sus arătat, atâta vreme cât legiuitorul a prevăzut în art. 1391Cod proc. penală, tratamentul medical sub pază permanentă, în cazul în care, pe baza actelor medicale se constată că cel arestat preventiv suferă de o boală care nu poate fi tratată în rețeaua medicală a Administrației Naționale a Penitenciarelor.
Așadar, temeiurile de fapt și de drept ce au determinat arestarea recurenților nu s-au schimbat, astfel că menținerea acestei măsuri este legală și în consecință, criticile invocate fiind neîntemeiate, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b recursurile C.P.P. inculpaților vor fi respinse, ca nefondate, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art. 192 alin. 2.C.P.P.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații, fiul lui și, născut la 10 iunie 1962, fiul lui și, născut la 9 Martie 1978, -, fiul lui și, născut la 22 noiembrie 1969, fiul lui și, născut la 20 aprilie 1947, -, fiul lui și, născut la 23 Martie 1980, toți deținuți în Penitenciarul Mărgineni și, fiul lui și, născut la 31 ianuarie 1977, deținut în Penitenciar Spital B, împotriva încheierii din data de 23.02.2009, pronunțată de Tribunalul Dâmbovița în dosarul nr-.
Obligă fiecare recurent la câte 140 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezintă onorariu apărător din oficiu, ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției, către Baroul d e Avocați
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. ZE/Tehnored. GM
15 ex./02.03.2009
Dosar fond nr- Tribunalul Dâmbovița
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena NegulescuJudecători:Elena Negulescu, Ioana Nonea, Elena Zăinescu
