Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 148/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 148/2009
Ședința publică de la 08 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dana Ghițoaica
JUDECĂTOR 2: Marius Aurel Motolea
JUDECĂTOR 3: Sanda președinte secție
Grefier:
DIICOT - Serviciul Teritorial Albaa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de inculpații, -, a, T, - și împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul la data de 05 octombrie 2009 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-au prezentat:
- inculpatul aflat în stare de arest și asistat de avocat în substituirea avocatului ales;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales în substituirea avocat;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales,
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul -, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul a, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu;
- inculpatul T, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul, aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul - aflat în stare de arest și asistat de avocat ales;
- inculpatul aflat în stare de arest și asistat de avocat cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpații, și, întrebați fiind de către instanță, au învederat că sunt de acord să fie asistați de avocatul desemnat din oficiu.
Instanța, constatând că nu mai sunt cereri de formulat sau excepții de invocat a acordat cuvântul în dezbateri.
Avocat, în susținerea recursurilor formulate de inculpații pe care-i reprezintă, a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale pronunțate de Tribunalul Alba la data de 05 octombrie 2009, revocarea măsurii arestării preventive și punerea inculpaților, de îndată, în libertate.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea prev. de art. 136 lit.b pr.penală raportat la art. 145.pr.penală.
A precizat că lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică deoarece infracțiunile au fost comise în afara județului A și mai mult de atât faptele nu sunt de o gravitate atât de mare.
Avocat, în susținerea recursurilor declarate de inculpații pe care-i reprezintă, a solicitat admiterea recursurilor, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune judecarea inculpaților în stare de libertate. A precizat că s- reținut de către instanța de fond că măsura arestării preventive ar trebui menținută întrucât grupul infracțional prezintă pericol concret pentru ordinea publică, dar analizarea măsurii preventive se face individual m și nu în grup, fiecare inculpat în parte are dreptul la libertate, astfel că motivarea instanței de fond nu este întemeiată.
În afară de inculpatul care este recidivist, restul inculpaților pe care-i reprezintă nu au antecedente penale, astfel că și această situație trebuia avută în vedere de către instanță. Parte dintre inculpați au familii și, sunt arestați și soțul și soția, au copii minori astfel că s-ar impune lăsarea în libertate cel puțin a femeilor.
Mai mult de atât, o parte dintre inculpați au recunoscut parțial faptele comise și pe cale de consecință nici gradul de pericol concret pentru ordinea publică nu mai poate fi la fel.
Valoarea prejudiciului de 24 miliarde lei vechi este atribuită grupului, dar inculpatul a precizat că a acționat singur, sens în care măsura arestării preventive trebuie analizată individual deoarece inculpatul cu mai puține fapte este tras de cel care a comis mai multe fapte.
Avocat în susținerea recursurilor declarate de inculpații pe care-i reprezintă a solicitat admiterea acestora, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se dispune judecarea inculpaților în stare de libertate.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive în temeiul art. 139.pr.penală cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Achiesează la concluziile expuse de antevorbitorii săi și mai precizează că s-a dispus arestarea pentru primul grup, format din 13 inculpați, ca, mai apoi, după cinci săptămâni să se dispună arestarea altor inculpați, dar în toată această perioadă opinia publică nu s-a alarmat.
La analizarea măsurii preventive se impune a fi avută în vedere și lipsa de vinovăție a inculpaților care există, pentru o parte dintre inculpați nu există nicio convorbire telefonică, nu există părți vătămate sau vreo declarație a părții vătămate, la percheziția domiciliată nu s- găsit nimic, temeiurile avute în vedere până în prezent nu mai subzistă, în cauză s-au efectuat majoritatea actelor probatorii.
Mai mult, trebuie avut în vedere termenul rezonabil al arestării deoarece dosarul este complex, sunt peste 200 părți vătămate.
Avocat, desemnat din oficiu, a solicitat admiterea recursurilor și în temeiul art. 300/2 raportat la art. 160/b pr.penală a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpaților.
În subsidiar a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.
A precizat că încheierea atacată este nelegală sub aspectul motivării deoarece temeiurile avute în vedere de către instanță trebuie analizate în concret, în raport de fiecare inculpat, practica CEDO fiind constantă în acest sens; tratarea în bloc a inculpaților dovedește că temeiurile nu au fost justificate.
Chiar dacă inculpații au fost trimiși în judecată pentru comiterea mai multor fapte, trimiterea lor în judecată nu justifică menținerea măsurii arestării preventive, invocând în acest sens și practica CEDO.
Față de complexitatea cauzei, dosarul se va soluționa cel mai probabil după 2 ani de zile, și astfel se vor aduce mari prejudicii inculpaților. Inculpatul a recunoscut faptele comise și a colaborat cu organele de urmărire penală astfel că nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Inculpatul, deși are antecedente penale, fapta acestuia este extrem de minoră și mult de atât nu există probe certe că a comis fapta.
În ce-l privește pe inc., măsura arestării preventive trebuie să fie excepțională și până la pronunțarea unei hotărâri definitive inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Reprezentanta DIICOT a solicitat respingerea recursurilor ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate.
A precizat că instanța a reținut că 11 inculpați sunt arestați.din 29 aprilie 2009, iar 4 inculpați sunt arestați din 03 iunie 2009 și, față de faptele pentru care au fost trimiși în judecată, față de temeiurile avute în vedere la luarea și menținerea până în prezent a măsurii preventive, față de multitudinea părților vătămate, analizând și motivele sociale ale inculpaților, a ajuns la concluzia că temeiurile subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpaților.
Opinia publică este reprezentantă de circa 1700 de persoane care au suferit urmări de pe urma faptelor inculpaților nu numai de natură materială ci și morală.
Mai mult instanța a motivat de ce nu poate ignora activitatea de grup infracțional și de ce nu poate fi analizată individual, inculpații au acționat în grup.
În libertate, inculpații vor încerca influențarea anumitor probe și desfășurarea procesului penal, timpul rezonabil al arestării - în raport de natura infracțiunilor, complexitatea cauzei - cele 4 și respectiv 5 luni de zile nu reprezintă un termen mare pentru a fi considerat suficient.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate și a precizat că pe parcursul urmării penale a fost plecat în Spania.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate și a precizat că are 2 copii minori care sunt la vecini și la rude.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate și a precizat că are 4 copii minori, 1 copil cu handicap și o situație familială grea.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că nu prezintă pericol public, nu a comis faptele de care este acuzat și nu are antecedente penale.
Inculpata având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate și a precizat că are 2 copii minori, nu este vinovată de comiterea faptelor reținute în sarcina sa și nu prezintă pericol pentru ordinea publică și are și probleme de sănătate.
Inculpatul - având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că nu este vinovat de comiterea faptelor reținute în sarcina lui, are o situație familială grea, are o de 7 luni. A mai solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara precizând că nu s-ar sustrage cercetării judecătorești și a mai precizat că este arestat pentru presupuneri și bănuieli.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate, a precizat că este arestată și concubina lui și au doi copii, în libertate fiind nu va părăsi localitatea.
Inculpata având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că are 1 copil de 2 ani.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate deoarece nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și are o situație socială grea.
Inculpatul T având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Inculpatul având ultimul cuvânt a lăsat la aprecierea instanței soluția ce se va pronunța.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că nu are antecedente penale, s-a prezentat singur la DIICOT, la percheziția domiciliară nu i s- găsit nimic, are 1 copil de 7 ani, are șapte frați și o situație familială foarte grea.
Inculpatul - având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că nu știe de ce este arestat, are o situație familială grea și un copil handicapat.
Inculpatul având ultimul cuvânt a solicitat judecarea în stare de libertate precizând că i s- schimbat încadrarea juridică pe timpul anchetei, dar pentru că și-a pierdut cardul el stă în pușcărie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursurilor penale de față;
Prin încheierea pronunțată la 05.10.2009 de către Tribunalul Alba - secția penală în dosar nr- s-a dispus în baza art. 3002raportat la art. 160 alin. 3 Cod procedură penală menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților
1. zis ""- fiul lui și, născut la data de 05.08.1973 în municipiul A I, domiciliat în municipiul A I,-, jud. A, -,
2. (fost ), zis, fiul lui și, născut la data de 15.01.1976 în municipiul A I, județul A, domiciliat în A I,-, jud. A, -,
3. - zis, fiul lui și, născut la 17.02.1976, în municipiul A I, județul A, domiciliat în A I,-, județul A, -,
4., fiul lui - și, născut la data de 12.09.1978, în mun. A I, jud. A, domiciliat in mun. A I,-, jud. A, CNP -,
5. - fiul lui G și, născut la data de 08.10.1984 în municipiul A I, jud. A, domiciliat în A I,-, jud. A, CNP - -,
6., fiul lui - și, născut la data de 26.09.1973, în mun. A I, jud. A, domiciliat in mun. A I,-, jud. A, CNP -,
7. - fiica lui și, născută la data de 07.04.1978, în municipiul A I, județul A, domiciliată în A I,-, jud. A, CNP - - (concubina învinuitului ),
8. zis - fiul lui și, născut la data de 13.07.1971 la B, jud. A, domiciliat în A I,-, jud. A, CNP - -,
9. zis, sau - fiul lui și, născut la data de 08.02.1979, în municipiul A I, jud. A, domiciliat în A I,-, jud. A, CNP - -,
10., zis, fiul lui G și, născut la data de 20.12.1980 în municipiul A I, jud. A, domiciliat în A I,-, jud. A, CNP -,
11., fiica lui și a, născută la data de 13.09.1986, în municipiul A I, jud. A, domiciliată în A I,-, jud. A, CNP -,
12. T, fiul lui și, născut la data de 03.01.1987, în oraș J, jud. G, domiciliat în municipiul A I,-, -.1,.12, jud. A,
13., fiul lui R și, născut la data de 26.04.1972, în municipiul A I, județul A, domiciliat în municipiul A I,-, județul A, -,
14., zis, fiul lui și, născut la data de 07.12.1972, în municipiul Orăștie, județul H, domiciliat în municipiul Orăștie,-, județul H, -,
15. -, fiul lui - și, născut la data 17.04.1988 în A I, județul A, domiciliat în A I, G, nr.23, -.10, județul A, CNP -,
16. - fiul lui și, născut la data de 20.05.1982, în A I, jud. A,. în,-, jud. A, CNP -.
Totodată, a fost respinsă cererea formulată de inculpații, T, -, și - privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a pronunța această hotărâre Tribunalul a reținut în esență că din probele administrate până în prezent rezultă presupunerea rezonabilă că fiecare dintre inculpați a săvârșit faptele pentru care este trimis în judecată și pentru care legea prevede pedepse mai mari de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a fiecăruia ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică prin crearea unui sentiment de neliniște și insecuritate în rândul societății civile datorită împrejurării că persoane asupra cărora planează acuzația săvârșirii unor infracțiuni de o gravitate sporită prin prisma numărului mare de persoane vătămate și a cuantumului ridicat a prejudiciului, sunt cercetate în stare de libertate.
Temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării inculpaților subzistă și în prezent și impun în continuare privarea de libertate a fiecărui inculpat, acestea rezultând din actele dosarului, respectiv din probele cuprinse în cele 105 volume de urmărire penală ce conțin declarații de părți vătămate, extrase de cont, rapoarte de analiză, transcrierea interceptărilor, listinguri telefonice, declarații inculpați/martori, percheziții domiciliare, etc.
De asemenea, în cauză nu subzistă elemente care să conducă la concluzia schimbării ori dispariției temeiurilor care au determinat arestarea preventivă în sensul revocării acesteia ori înlocuirii ei cu o altă măsură mai puțin restrictivă.
De la data verificării măsurii preventive la primirea dosarului conf. art. 300/1 Cod procedură penală, s-au constituit părți civile/și-au menținut constituirile din cursul urmăririi penale un nr. de 90 părți vătămate, care au declarat totodată că își mențin declarațiile date anterior în cursul urmăririi penale, declarații în care au relatat modalitatea în care inculpații au comis faptele pentru care există suspiciunea ca le-au săvârșit.
Faptele pentru care inculpați arestați au fost trimiși în judecată sunt prevăzute de lege cu o pedeapsă mai mare de 4 ani, fiind întrunită prima cerință a art. 148 lit. f Cod procedură penală. De asemenea, este îndeplinită și cerința a doua prevăzută de același articol, respectiv existența pericolului concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpaților.
Acesta este redat de modul și mijloacele de comitere a faptelor, de numărul mare al părților vătămate care au fost înșelate, respectiv peste 1748 persoane din care au fost identificate și s-au constituit părți civile în prezenta cauză un număr de 183 persoane, apoi numărul mare al actelor infracționale reținute în rechizitoriu, respectiv 3996 precum și din valoarea deosebit de mare a prejudiciului cauzat părților vătămate, respectiv 2.420.535 Ron.
În privința evaluării pericolului pentru ordinea publică nu poate fi privită izolat activitatea fiecărui inculpat, ci trebuie analizată prin raportare la activitatea de ansamblu a grupării de crimă organizată, a tuturor faptelor grave comise de aceasta. Pericolul deosebit al faptelor comise constă tocmai în rezultatul acțiunilor organizate și coordonate ale grupării.
Starea de pericol trebuie analizată tocmai în acest context, întrucât pericolul pe care îl prezintă acțiunile unei grupări organizate sunt incomparabil mai mari decât ale unei persoane care acționează independent și izolat
Astfel, cercetarea inculpaților în stare de libertate ar genera un sentiment de insecuritate în rândul colectivității, o rezonanță socială deosebit de negativă și O stare de neîncredere în justiție. Aceștia au înșelat un număr însemnat de persoane pe întreg teritoriul țării, provocându-le prejudicii patrimoniale deosebit de mari.
Este irelevant la aprecierea pericolului pentru ordinea publică al lăsării în libertate faptul că unii din inculpați au participat doar la anumite acte infracționale ori doar în calitate de complici pentru că este evident că nu toți membrii unei grupări organizate pot participa la toate acțiunile acesteia în calitate de autori. la o grupare a unei persoane, creează o stare de pericol în ce o privește în raport de toată activitatea grupării.
Referitor la motivele de natură socială invocate de fiecare dintre inculpați pentru a fi lăsați în libertate instanța constată că aceste argumente familiale legate fie de situația precară socio-financiară a familiilor, de existența unor copii aflați în întreținerea inculpaților, nu sunt argumente suficient de puternice în favoarea libertății în raport de periculozitatea deosebită a faptelor comise, prejudiciul cauzat, numărul mare al părților vătămate care au fost înșelate și impactul social negativ al faptelor.
Măsura arestării preventive a fost luată în considerarea tuturor criteriilor prev. de art. 136 alin.1 și 8 Cod procedură penală, criterii care subzistă și în prezent la aprecierea necesității menținerii inculpaților în stare de arest, prin prisma celor arătate mai sus referitoare la necesitatea ocrotirii ordinii publice.
Legat de faptul că există două cupluri de inculpați în prezenta cauză care au copii minori, Tribunalul constată că prin arestarea preventivă a părinților nu se aduce atingere interesului minorilor, aceștia având dreptul de a fi ocrotiți de stat, care la rândul său are obligația de a lua toate măsurile care se impun în conformitate cu legile interne și dispozițiile CEDO pentru a se ocupa de creșterea și educarea minorilor. În caz contrar s-ar putea ajunge la concluzia că există un impediment în luarea unor măsuri preventive în cazul în care există o asemenea situație, aspect care ar contraveni scopului măsurilor preventive.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs în termen inculpații, -, a, T, - și .
Prin apărător ales, inculpații, a, și au solicitat casarea încheierii atacate și în rejudecare să se dispună revocarea măsurii arestării preventive.
În motivarea recursurilor se arată că în mod neîntemeiat s-a reținut de către judecătorul fondului că grupul infracțional prezintă pericol pentru ordinea publică, analizarea măsurii arestării trebuind să se facă pentru fiecare inculpat în parte.
Cu excepția inculpatului, inculpații nu au antecedente penale, situație ce trebuia să fie avută în vedere de către instanță. dintre inculpați au copii minori împreună, astfel încât s-ar impune lăsarea în libertate cel puțin a femeilor. Mai mult, o parte dintre inculpați au recunoscut parțial faptele comise, astfel încât nici pericolul concret pentru ordinea publică nu mai poate fi la fel.
În privința inculpatului se arată că acesta a acționat singur astfel încât valoarea totală a prejudiciului cauzat de grup nu-i poate fi imputată.
Prin apărătorul ales inculpații recurenți, și T au solicitat casarea încheierii atacate și revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
În motivare se arată că lăsarea inculpaților în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică deoarece faptele au fost comise în afara județului A și nu sunt de o gravitate sporită.
Prin apărătorul ales inculpații -, și - au solicitat casarea încheierii atacate și revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
În motivarea recursului se arată că nu mai există temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării, în cauză efectuându-se majoritatea actelor probatorii.
Se invocă totodată depășirea termenului rezonabil al duratei arestării.
Prin apărătorul desemnat din oficiu, inculpații recurenți, și au solicitat casarea încheierii atacate și revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că judecătorul fondului trebuia să analizeze în particular pentru fiecare inculpat existența temeiurilor care ar fi justificat menținerea măsurii arestării.
Inculpatul a recunoscut faptele comise și a colaborat cu organele de urmărire penală astfel că nu prezintă pericol public concret pentru ordinea publică.
În privința inculpatului nu există probe certe că a comis fapta, care de altfel este redusă ca pericol social.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, Curtea constată că recursurile inculpaților sunt nefondate pentru considerentele ce vor urma:
Conform art. 3002raportat la art. 160 Cod procedură penală instanța este datoare să verifice periodic, dar nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar atunci când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, va dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În speță, ultima verificare a măsurii arestării preventive a inculpaților s-a realizat în baza art. 3001Cod procedură penală la data de 18.08.2009, măsura fiind menținută prin încheierea Tribunalului Alba rămasă definitivă prin decizia penală nr. 112/2009 a Curții de APEL ALBA IULIA.
De la această dată și până la data de 05.10.2009 la care Tribunalul Albaa procedat din nou la verificarea măsurii arestării, temeiurile inițiale care au stat la baza luării măsurii pentru fiecare inculpat în parte nu s-au modificat și impun în continuare privarea de libertate, așa cum în mod corect a reținut judecătorul fondului.
Astfel, din actele dosarului rezultă indicii temeinice cu privire la fiecare inculpat care justifică presupunerea rezonabilă că a săvârșit faptele de care este acuzat, fiind îndeplinită condiția prevăzută de art. 143 Cod procedură penală. Totodată este îndeplinită și condiția prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală, faptele de care sunt acuzați inculpații recurenți fiind pedepsite de legea penală cu o pedeapsă mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.
Acest pericol este cu suficiență relevat de modul și mijloacele de comitere a faptelor, de numărul mare al părților vătămate, numărul mare al actelor infracționale și prejudiciul cauzat. Toate acestea sunt de natură să întemeieze concluzia că lăsarea inculpaților în libertate creează un pericol concret pentru ordinea publică rezultat din rezonanța socială negativă și sentimentul de insecuritate create de împrejurarea că persoane acuzate de săvârșirea unor asemenea infracțiuni grave care au produs prejudicii unor persoane din toată țara sunt cercetate în stare de libertate.
În acest context, Curtea observă că în mod corect Tribunalul a apreciat că pericolul concret pentru ordinea publică este potențat de derularea activităților ilegale în cadrul organizat al grupului.
de aceasta, în considerarea complexității cauzei, a numărului mare de inculpați și părți vătămate, punerea în libertate a inculpaților ar influența negativ în acest moment buna desfășurare a procesului penal.
Susținerile inculpaților privitoare la depășirea termenului rezonabil al arestării sunt neîntemeiate, timpul trecut de la luarea măsurii și diligența depusă de autorități în administrarea probațiunii neputând îndreptăți această concluzie.
Situația familială a celor două cupluri de inculpați arestați în cauză nu poate constitui un temei pentru încetarea detenției provizorii în acest moment.
Solicitarea de înlocuire a măsurii arestării preventive a fost în mod corect respinsă de către tribunal, conform dispozițiilor art. 139 alin. 1 Cod procedură penală odată ce temeiurile inițiale care au determinat luarea măsurii nu s-au schimbat.
Față de cele expuse, în baza art. 38515alin. 1 lit. b Cod procedură penală, recursurile inculpaților, -, a, T, - și urmează a fi respinse ca nefondate.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpații recurenți, -, -, a, T, vor fi obligați să plătească fiecare statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare în recurs.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, inculpații, și vor fi obligați la plata sumei de 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru aceste motive,
IN NUMELE LEGII DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, -, a, T, - și împotriva încheierii penale din 5.10.2009 pronunțată în dosarul -.
Obligă pe inculpații recurenți, -, a, T la plata sumei de câte 80 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat în recurs.
Obligă pe inculpații recurenți, și la plata sumei de câte 180 lei, cheltuieli judiciare către stat în recurs, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 8.10.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.
Tehnored. /2 ex/26.10.2009
Președinte:Dana GhițoaicaJudecători:Dana Ghițoaica, Marius Aurel Motolea, Sanda
