Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 149/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 149/
Ședința publică de la 25 Februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mița Mârza
JUDECĂTOR 2: Ion Avram
JUDECĂTOR 3: Marcian Marius
Grefier-
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - -din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns recurentul-inculpat în stare de arest asistat de apărătorul ales, avocat.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S- făcut referatul cauzei, arătându-se că acesta este primul termen de judecată.
procesuali arată că nu au alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri de formulat și probe de administrat Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului conform dispozițiilor art.38513Cod procedură penală.
Avocat arată că prin încheierea de ședință din data de 09.02.2009 Tribunalul Galația menținut măsura arestării preventive dispusă față de inculpat ca fiind legală și temeinică.
Arată că pe tot parcursul cercetării judecătorești inculpatul s-a declarat nevinovat, apreciind că măsura dispusă este nelegală.
Dacă la început s-a avut în vedere lipsa raportului de expertiză medico-legală în extenso, la acest moment raportul respectiv este depus la dosar și s-a concluzionat că între lovitura aplicată și moartea victimei există o legătură indirectă.
Raportat la faptul că inculpatul nu a avut intenția de a ucide, și față de reținerea circumstanței prev. de art.73 lit.b Cod penal, față de natura corpului folosit de inculpat, nefiind de a ucide, consideră că instanța îi va aplica o pedeapsă sub minimul special dar nu mai jos de 3 ani.
Având în vedere aceste aspecte, la vârsta inculpatului, la faptul că acesta se află la primul impact cu legea penală, față de îmbibația alcoolică a victimei, împrejurarea că aceasta a fost operată și ca urmare a intervenirii unor factori externi a decedat în urma unei bronhopneumonii, cum trebuie respectată și prezumția de nevinovăție, solicită admiterea recursului.
Arată că la acest moment nu se mai impune menținerea măsurii arestării preventive.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului promovat de inculpat; este adevărat că din materialul probator administrat în cauză, rezultă și reținerea circumstanței provocării însă instanța urmează să observe direct și să verifice probele.
De altfel circumstanța prev. de art.73 lit.b Cod penal urmează a fi avută în vedere la individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului.
Chiar dacă a fost o legătură indirectă de cauzalitate între lovitura aplicată victimei și decesul acesteia, există totuși această legătură și raportat la corpul contondent din lemn cu care a fost lovită victima, la intensitatea loviturii, zona în care a fost aceasta aplicată, faptul că victima avea o îmbibație alcoolică în sânge de 2,70 %o, aflându-se astfel în imposibilitate de a se apăra, solicită respingerea recursului.
Recurentul inculpat, având cuvântul, arată că îi pare rău, a conviețuit cu victima timp de 40 ani, aceasta se afla în stare de ebrietate și a aruncat în el cu acel corp; arată că nu a avut intenția de aoo morî.
Este de acord cu concluziile formulate de avocatul său ales.
Curtea
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, rezultă următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 09.02.2009, Tribunalul Galați, în baza art.3002ref. la art.160 alin.1 Cod procedură penală, a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive a inculpatului, pe care a menținut-o, respingând, totodată, cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Pentru a fi dispus astfel, instanța de fond a reținut că temeiurile avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive nu au dispărut și că sunt indicii temeinice în sensul art.143 Cod procedură penală din care rezultă că inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată.
Sunt invocate în susținerea celor de mai sus probele și actele existente la dosarul cauzei.
S-a arătat, de asemenea, că fapta este foarte gravă iar pedeapsa pentru acest gen de infracțiuni este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol real pentru ordinea publică.
Împotriva acestei măsuri dispuse de instanța de fond inculpatul, în termenul prevăzut de lege, a declarat recurs.
Prin motivele de recurs se susține că măsura dispusă este netemeinică și nelegală întrucât se consideră nevinovat pentru cele întâmplate cu partea vătămată, care l-a provocat și care se afla sub influența băuturilor alcoolice.
Se solicită admiterea recursului și judecarea sa în stare de libertate.
Recursul declarat de inculpat este nefondat.
Din verificarea încheierii pronunțate de instanța de fond și analiza probelor existente la dosar, la data prezentei, Curtea constată că măsura de menținere a arestării preventive este temeinică și legală.
Din probele existente la dosar rezultă că nu au intervenit elemente noi care să reclame schimbarea situației de fapt și a încadrării juridice a faptelor, temeiurile avute în vedere la arestarea inculpatului menținându-se și la data prezentei.
De asemenea, se constată din același ansamblu probator că sunt indicii că inculpatul a comis fapte ce au condus ulterior la decesul victimei - soția sa.
Pe de altă parte, trebuie observat că rezultatele faptelor sale fac parte din categoria infracțiunilor cu un grad de pericol social deosebit de ridicat și pentru care legiuitorul a prevăzut pedepse drastice, mai mari de 4 ani.
Susținerile inculpatului care vizează existența unor circumstanțe favorabile inculpatului, legate fiind de modalitatea și împrejurările comiterii faptelor, a lipsei antecedentelor penale, a vârstei și stării de sănătate sunt elemente ce pot fi avute în vedere la judecata pe fond a cauzei cu prilejul dozării și individualizării pedepsei.
În drept sunt incidente dispozițiile art.143 și art.148 lit.f Cod procedură penală.
Față de aceste considerente și având în vedere dispozițiile art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Conform art.192 alin.2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul (fiul lui - și, născut la data de 30.05.1945 în G, domiciliat în G,-, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva încheierii din 09.02.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe recurentul-inculpat la plata sumei de 40 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 25 februarie 2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red. -/26.02.2009
Tehnored. /2 ex/26.02.2009
Fond:
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza, Ion Avram, Marcian Marius
