Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 152/2008. Curtea de Apel Iasi

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 152

Ședința publică de la 24 martie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Juverdeanu Tatiana

JUDECĂTOR 2: Anton Dan

JUDECĂTOR 3: Scriminți Elena

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror

La fiind soluționarea recursului penal promovat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași, împotriva încheierii de ședință din data de 13.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, prin care s-a dispus menținerea măsurii de arest preventiv luată față de acesta.

La apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă inculpatul recurent, aflat în stare de arest preventiv, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:

Interpelat, inculpatul precizează că își menține recursul formulat și nu mai are de formulat alte cereri.

Nemaifiind de formulat alte cereri, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbateri.

Av. pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului declarat de acesta, urmând a se avea în vedere că este vorba despre un incident, că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, are în întreținere un copil minor, iar lăsarea sa în stare de libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că, consecințele faptei inculpatului au fost deosebit de grave, consideră încheierea instanței de fond legală și temeinică, recursul nefondat, și solicită respingerea lui.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, precizează că regretă săvârșirea faptei și solicită să fie judecat în stare de libertate.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

Curtea,

Asupra recursului penal de față.

Prin încheierea din 13 martie 2008 Tribunalului Iașia fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În baza disp. art. 300 ind.2 raportat la art. 160 ind. b alin 1 Cod procedură penală s-a constatat ca fiind legală și temeinică măsura arestării preventive luată față de inculpatul -.

În baza disp. art. 160 ind. b alin 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului.

Pentru a pronunța încheierea, tribunalul a reținut următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 160 ind. b Cod procedură penală și respectiv art. 160 ind. f alin. 3 Cod procedură penală, în cursul judecății legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului se verifică periodic, instanța având două posibilități: să revoce măsura de arest preventiv atunci când constată că temeiurile care au determinat-o au încetat și că nu au apărut temeiuri noi care să justifice privarea de libertate a inculpatului, sau, dimpotrivă, să mențină măsura de arest preventiv atunci când constată că temeiurile care au determinat-o impun în continuare privarea de libertate a inculpatului sau constată că au apărut alte temeiuri care impun același lucru.

Verificând actele și lucrările dosarului se constată că la momentul arestării preventive și până în prezent n u au apărut elemente noi care să determine o încetare a temeiurilor arestării preventive, dimpotrivă mijloacele de probă administrate în cauză ulterior arestării inculpatului au confirmat o dată în plus existența temeiurilor arestării preventive.

Constatând existența temeiurilor arestării inițiale, raportat și la gravitatea sporită a faptei presupus a fi fost săvârșită, la modalitatea concretă în care se bănuiește că s-a desfășurat activitatea infracțională, la urmările produse se apreciază aceleași temeiuri im pun în continuare privarea de libertate a inculpatului.

Pentru aceleași considerente, instanța va respinge cererea de înlocuirea măsurii preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Verificând actele și lucrările dosarului prin prisma legalității și temeiniciei constată că măsura arestării preventive a inculpatului - a fost luată și menținută cu respectarea tuturor dispozițiilor ce reglementează această instituție de drept procesual penal.

Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie în sensul că poate fi judecat în stare de libertate întrucât nu are antecedente penale, are în întreținere un copil minor, iar lăsarea sa în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.

Recursul este nefondat.

Inculpatul - este trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea in fracțiunii de tentativă de omor prev. de art. 20 raportat la art. 174 -175 lit. i Cod penal.

În drept, s-a reținut prin rechizitoriu că fapta comisă într-un loc public de către inculpatul - la data de 22 decembrie 2007, în jurul orelor 23,30, constând în lovirea repetată cu cuțitul în zona coapsei stângi, a gâtului și a mâinii a părții vătămate, de 18 ani, producându-i leziuni în zone vitale ale corpului, victima agresiunii intrând în stare de comă imediat, ca urmare a pierderii masive de sânge, care au necesitat o serie urgentă de operații pentru reluarea vieții acesteia, constituie infracțiunea prev. de art. 20 raportat la art. 174 -175 lit. i Cod penal.

Inculpatul a fost arestat preventiv în cursul urmăririi penale prin mandatul nr. 91/U/23 decembrie 2007 și instanța a fost sesizată prin rechizitoriu la data de 16 ianuarie 2008.

Cauza se află în cursul cercetării judecătorești iar arestarea preventivă a fost menținută și verificată periodic conform art. 160 ind. b Cod procedură penală.

Inculpatul a fost arestat preventiv în temeiul art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Temeiurile inițiale de arestare nu s-au modificat și nu au încetat pentru a deveni aplicabile disp. art. 139 Cod procedură penală. Temeiul de arestare este actual și continuă să justifice menținerea măsurii, atâta timp cât prezervarea ordinii publice este prevalentă fiind pusă în pericol prin presupusa încălcare a valorilor sociale, protejate prin incriminare, de care este acuzat inculpatul.

Lăsarea în libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publică, pericol dedus din gradul de pericol social ridicat al faptei comisă, din valorile sociale lezate, din consecințele produse, infracțiunea constituind temei premisă pentru luarea măsurii arestării preventive.

Întrucât cercetarea judecătorească nu este finalizată, iar temeiurile de arestare nu s-au modificat și nu au încetat, pentru buna desfășurare a procesului penal, necesitatea protejării ordinii publice fiind prevalentă datelor ce caracterizează persoana inculpatului, menținerea măsurii arestării preventive este o soluție legală în conformitate cu dispozițiile art. 160 ind. b Cod procedură penală.

Așa fiind conform art. 385 ind. 15 pct. 2 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului și va menține, încheierea penală atacată.

Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul -, împotriva încheierii de ședință din 13.03.2008, a Tribunalului Iași, pe care o menține.

Obligă recurentul să plătească statului suma de 80 lei cheltuieli judiciare, din care 40 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansat din fondurile statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

28.03.2008

Tribunalul Iași:

-

Președinte:Juverdeanu Tatiana
Judecători:Juverdeanu Tatiana, Anton Dan, Scriminți Elena

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 152/2008. Curtea de Apel Iasi