Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1582/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
Dosar nr-
(Număr în format vechi 2550/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1582
Ședința publică de la 10 noiembrie 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Moroșanu Raluca
JUDECĂTOR 2: Ciobanu Corina
JUDECĂTOR 3: Constantinescu Mariana
GREFIER: - -
**************************
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE - DIRECȚIA DE INVESTIGARE A INFRACȚIUNILOR DE CRIMINALITATE ORGANIZATĂ ȘI TERORISM fost reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea cauzei ce are ca obiect recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din data de 27 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul inculpat A, personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu - avocat - cu delegație depusă la dosar
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea și combaterea motivelor de recurs.
Pentru recurentul inculpat A, apărătorul din oficiu solicită a se dispune admiterea recursului, casarea încheierii și, pe fond, judecarea în stare de libertate a inculpatului. În susținerea motivelor de recurs, solicită a se avea în vedere că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună privarea de libertate a inculpatului, sens în care arată că pe parcursul cercetărilor inculpatul a avut o poziție sinceră de recunoaștere și regret al faptelor, vârsta sa este aproape de minorat, are domiciliu stabil și nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât, lăsat în libertate, nu ar reprezenta pericol social concret pentru ordinea publică și nici nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal.
Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca fiind legală temeinică, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând pericol social concret pentru ordinea publică, față de natura și gravitatea infracțiunii deduse judecății, și anume trafic de droguri, astfel că, în mod corect prima instanță, a apreciat că subzistă temeiurile ce au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv dispozițiile art.148 lit. f Cod procedură penala, Mai solicită a se avea în vedere că atitudinea sinceră a inculpatului este un element circumstanțial ce urmează a fi avut în vedere la individualizarea pedepsei.
Recurentul inculpat, având cuvântul, lasă la aprecierea instanței soluția ce urmează a se pronunța.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prinîncheierea de ședință din camera de consiliu pronunțată la data de 27 martie 2009 de către Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-,în temeiul disp. art.3001alin.1 din Codul d e procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului A (fiul lui și, născut la data de 12.08.1988 în B, domiciliat în B,-,.40,.2,.3,.36, sector 5, CNP -, arestat în baza nr.207/UP/08.10.2009, emis de Tribunalul București Secția 1 Penală), iar în baza art. 3001alin.3 din Codul d e procedură penală a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
Pentru a pronunța această încheiere, Tribunalul a reținut că măsura arestării preventive a inculpatului a fost dispusă cu respectarea disp. art.1491Cod procedură penală, fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 681Cod procedură penală cu referire la art.143 Cod procedură penală, rap. la art.148 lit.f Cod procedură penală, motiv pentru care a constatat legalitatea și temeinicia acesteia
Astfel, Tribunalul a reținut că din datele existente în cauză sunt suficiente indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele prevăzute de legea penală pentru care este cercetat, fiind considerate relevante sub acest aspect: denunțul formulat de G, declarațiile martorului denunțător G, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de înseriere a banilor, procesele-verbale de percheziții corporale ale martorului G, procesele-verbale de percheziție corporală a inculpatului, declarațiile martorului asistent, declarațiile inculpatului.
De asemenea, instanța fondului a constatat că este neîndoielnica îndeplinirea condiției privind cuantumul pedepsei infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art.2 alin.l și 2 din Legea 143/2000. respectiv art.4 alin.l și 2 din Legea 143/2000, pedepsite cu închisoare de la 10 ani la 20 ani, respectiv de la 2 la 5 ani.
Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, Tribunalul a observat că și aceasta este îndeplinită. Sub acest aspect, s-a constatat ca inculpatul este cercetat pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsa stabilite de legiuitor (10 -20 ani închisoare), ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei.
Avându-se în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de inculpat, modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul concret de pericol social precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora, Tribunalul a apreciat că sunt incidente și în continuare dispoz. art. 148 lit. f Cod de procedură penală. pericolul social concret fiind evident în contextul mai sus reținut, menținerea stării de arest preventiv impunându-se și pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, conform art.136 alin.1 Cod de procedură penală, în scopul administrării tuturor probelor, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele în vederea aflării adevărului.
Apreciind că toate aceste împrejurări justifică susținerea că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, Tribunalul în baza art.3001Cod de procedură penală, a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpatului A, iar în baza art. 3001alin.3 Cod de procedură penală a menținut măsura arestării preventive a acestuia.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal (respectiv la data de 28 octombrie 2008)a declarat recurs inculpatul.
Recursul inculpatului a fost înaintat și înregistrat pe rolul acestei Curți la data de 03 noiembrie 2009.
În dezbaterile asupra recursului, desfășurate în ședința publică din data de 10 noiembrie 2009, inculpatul, asistat juridic de către un avocat desemnat din oficiu în acest sens, a susținut că temeiurile inițiale avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nici nu au apărut temeiuri noi care să impună privarea sa de libertate, întrucât pe parcursul cercetărilor a avut o poziție sinceră de recunoaștere și regret al faptelor, are o vârstă foarte tânără, are domiciliu stabil și nu este cunoscut cu antecedente penale, astfel încât, lăsat în libertate, nu ar reprezenta pericol social concret pentru ordinea publică și nici nu va împiedica buna desfășurare a procesului penal. În considerarea acestor argumente a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și pe fond, revocarea măsurii arestării preventive și judecarea sa în stare de libertate.
Examinând actele și lucrările dosarului, în raport cu motivele astfel invocate, precum și din oficiu, conform dispozițiilor art.3856alin.3 din Codul d e procedură penală, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, Curtea constată cărecursul inculpatului este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în cele ce urmează:
Inculpatul Aaf ost arestat preventiv la data de 08 octombrie 2009, pe temeiul dispozițiilor art.143 și art.148 lit.f din Codul d e procedură penală și, ulterior, a fost trimis în judecată, prin rechizitoriul nr. 2301/D/P/2009 al Parchetului de pe lângă ÎNALTA CURTE de Casație și Justiție - Serviciul Teritorial București, sub acuzația săvârșirii infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și deținere fără drept de droguri de mare risc în vederea consumului propriu, prevăzută de art.4 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, ambele cu aplic. art. 33 lit.a Cod penal, constând în aceea că, la data de 07.10.2009 a vândut cu suma de 60 lei, martorului G două doze conținând 0,16 grame de heroină și a deținut pentru consum propriu două doze conținând 0,12 grame de heroină.
Procedând în conformitate cu prevederile art.3001din Codul d e procedură penală la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive luată față de inculpatul A, întocmai ca și instanța de fond, Curtea constată că aceasta a fost dispusă cu respectarea drepturilor și garanțiilor procesuale prevăzute de dispozițiile interne și de art.5 din, în sensul că inculpatul a fost ascultat personal la luarea măsurii, acestuia i s-a asigurat asistență juridică, i s-au adus la cunoștință învinuirea și motivele arestării și atât inculpatul, cât și apărătorul său, au avut acces la lucrările din dosar, în baza principiului egalității armelor.
De asemenea, contrar susținerilor recurentului inculpat, Curtea constată că Tribunalul a apreciat în mod corect și asupra împrejurării că temeiurile care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu au încetat și nici nu s-au schimbat, ci dimpotrivă acestea se mențin și impun în continuare privarea sa de libertate pentru buna desfășurare a procesului penal.
În acest sens Curtea observă că Instanța de fond a făcut o evaluare justă a probatoriului administrat până în prezent, acesta relevând suficiente indicii temeinice - în accepțiunea art.681din Codul d e procedură penală - și chiar probe, care îndreptățesc presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile de care este acuzat, relevante sub acest aspect fiind denunțul formulat de numitul G, declarațiile martorului denunțător G prin care acesta relatează cum la data de 07.10.2009 a cumpărat de la inculpat 2 doze de heroină cu suma de 60 lei, procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, procesul-verbal de înseriere a bancnotelor folosite la realizarea flagrantului, procesele-verbale de percheziții corporale efectuate asupra martorului denunțător G, procesul-verbal de percheziție corporală efectuată asupra inculpatului, declarațiile martorului asistent, precum și însăși declarațiile inculpatului care nu contestă săvârșirea faptelor ce-i sunt imputate, ci doar pretinde că nu se ocupa cu vânzarea de heroină.
Totodată, Curtea apreciază ca fiind corectă și evaluarea făcută de prima instanță cu privire la pericolul concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpatului - cerință impusă de dispozițiile art.148 lit.f din Codul d e procedură penală, care au constituit temeiul arestării preventive inițiale, dispuse la data de 08 octombrie 2009 - având în vedere că acesta este acuzat de săvârșirea unor infracțiuni care prezintă un grad ridicat de pericol social (mai ales infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani) și determină consecințe deosebit de grave asupra sănătății publice.
De asemenea, la evaluarea acestei condiții prev. de art. 148 lit. f teza a II-a din Codul d e procedură penală, necesară a fi îndeplinită pentru menținerea măsurii preventive privative de libertate, Curtea apreciază că nu pot fi ignorate nici datele ce caracterizează în concret persoana inculpatului.
Astfel, Curtea reține că inculpatul nu a făcut dovada, cel puțin până în prezent, că ar avea o ocupație sau un loc de muncă, care să-i permită obținerea în mod licit a disponibilităților financiare necesare asigurării subzistenței și este consumator de droguri, circumstanțe în raport de care, poate fi anticipată în mod rezonabil temerea că, aflat în libertate, inculpatul ar putea persevera oricând în comiterea de fapte ilicite având ca obiect drogurile, fie doar și pentru a face rost de banii necesari procurării drogurilor de care este dependent, ordinea de drept și însăși sănătatea publică, fiind astfel puse într-un grav pericol.
În egală măsură nu se poate face abstracție nici de puternica rezonanță socială negativă pe care activitățile ilicite legale de traficul de droguri și care au căpătat o amploare deosebită în ultimul timp, o imprimă în rândul membrilor societății civile și nici de împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor.
În acest context, Curtea apreciază că referințele personale ce pledează în favoarea inculpatului (referitoare la atitudinea sa procesuală sinceră, la vârsta tânără și la lipsa antecedentelor penale) nu sunt suficiente, cel puțin la acest moment procesual, pentru a determina reconsiderarea necesității privării sale de libertate, aceste aspecte urmând a fi eventual valorificate în mod corespunzător, în procesul de individualizare a pedepsei, în situația în care se va ajunge la pronunțarea unei hotărâri de condamnare împotriva sa.
Față de aceste considerente, constatând ca fiind legală și temeinică încheierea atacată, Curtea, în temeiul art.38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală, va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, onorariul avocatului din oficiu, desemnat pentru a asigura asistența juridică obligatorie a acestuia, fiind avansat din fondul Ministerului Justiției ȘI Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 38515pct.1 lit.b din Codul d e procedură penală respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A împotriva încheierii din data de 27 OCTOMBRIE 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală în dosarul nr-.
În temeiul art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală obligă pe recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției ȘI Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.jud.
Ex.2/26 11 2009
- SIP
Președinte:Moroșanu RalucaJudecători:Moroșanu Raluca, Ciobanu Corina, Constantinescu Mariana
