Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 16/2010. Curtea de Apel Oradea
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.16/R/2010
Ședința publică din 19 ianuarie 2010
PREȘEDINTE: Pușcaș Mircea JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Rus Claudia
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent,fiul lui și, născut la data de 05.05.1975, aflat în prezent în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 12 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, potrivit art.160/b din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent în stare de arest și asistat de către apărătorul său ales av..
Ministerul Public este reprezentat de către domnul procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea recursului.
Apărătorul ales al inculpatului recurent solicită instanței admiterea recursului și a nu se mai menține măsura arestului preventiv față de inculpat pentru toate motivele arătate în scris la dosarul cauzei.
Reprezentantul parchetului apreciază ca nefondat recursul declarat de către inculpat și în consecință solicită respingerea acestuia ca atare, cu menținerea în totalitate a încheierii din data de 12 ianuarie 2010 Tribunalului Bihor, cu considerentele că în opinia sa temeiurile care au determinat arestarea inițială sunt pendinte și acestea reclamă menținerea arestării preventive, temeiurile examinate succint sub cele două aspecte ale indiciilor și a pericolului pentru ordinea publică și consideră că probele administrate în faza de urmărire penală indică fără putință de tăgadă acele indicii cerute de textul de lege prevăzute de art.143 Cod procedură penală și definite de art.68/1 Cod procedură penală și ca atare pornind de la această condiție și ajungând la ce-a de-a doua privind pericolul pentru ordinea publică, apreciază că acesta este prezent odată cu lăsarea în libertate a inculpatului și fără a emite diverse definiții și motivații în ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică de acum pe doctrina și literatura cunoscută, apreciază că reacția negativă a societății vizavi de lăsarea în libertate a inculpatului este prezentă, interesul societății justifică menținerea măsurii arestării preventive evident cu respectarea prezumției de nevinovăție, însă înfrângând oarecum principiul cercetării în stare de libertate.
Inculpatul recurent solicită a se vedea că temeiurile s-au schimbat, la pagina 175 din dosar partea vătămată a recunoscut în fața instanței de judecată că a știut că nu este disponibil în cont la data emiterii filelor CEC, aceste infracțiuni se încadrează la Legea Cecului și se poate lua deja în considerare schimbarea încadrării juridice a faptelor, pedeapsa fiind în acest caz este mai mică. Consideră că acele temeiuri care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv nu mai subzistă, iar după 1,3 luni de arest preventiv poate fi cercetat în stare de libertate având în vedere și faptul că nu s-a sustras de la cercetarea judecătorească, a recunoscut săvârșirea faptelor, iar părțile vătămate și martorii au fost audiați în cauză.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 12 ianuarie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, în baza art. 300/2 rap la art. 160 lit.b Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului, fiul lui și, născut la 05.05.1975 în loc. O, domiciliat in O,-, - 2,.6, CNP -, deținut in Penitenciarul Oradea, arestat preventiv în baza încheierii nr. 44 din 9 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 59/2008.
Pentru a pronunța această încheiere, tribunalul Bihora reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor înregistrat la data de 26 ianuarie 2009 fost trimis in judecata inculpatul in stare de arest preventiv.
Măsura a fost dispusă in temeiul disp.art.148 al.1 lit. f cod procedură penală reținându-se in sarcina acestuia comiterea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 aliniat 1,2,3,4,5 Cod penal cu aplicarea art. 41 al.2 și 42 Cod penal, precum și cu art.37 lit.b Cod penal, constând in aceea că, în perioada iunie - august 2008, împreună cu, prezentându-se sub alte identități, respectiv că sunt reprezentanții SC SRL I, au achiziționat diferite mărfuri de la mai multe societăți, pentru care au emis file cec și bilete la ordin, știind că pentru valorificarea lor nu există disponibil în cont, cauzând un prejudiciu în sumă de 316.708,38 lei.
În faza de urmărire penală au fost administrate probe, ce permit a se ajunge la concluzia că, există indicii temeinice că inculpatul a comis infracțiunea reținută în sarcina sa, întrunite fiind condițiile prevăzute de art. 143 Cod procedură penală.
Instanța a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului nu s-au modificat, subzistând pericolul concret pentru ordinea publică în cazul lăsării lui în libertate, motiv pentru care, văzând disp.art.300/2 combinat cu art.160/ Cod procedură penală și prev.art.23 al.4/2 din Constituția României și disp.art.5 paragraful I lit.c din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut măsura arestului preventiv a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, inculpatul a declarat recurs în termen, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii recurate și punerea sa în libertate pe motiv că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au schimbat. La pagina 175 dosar partea vătămată a recunoscut în fața instanței că a știut că nu există disponibil în cont la data emiterii filelor CEC, infracțiunile săvârșite încadrându-se în Legea Cecului și se poate lua în considerare schimbarea încadrării juridice a faptei, pedeapsa în acest caz fiind mult mai mică. Mai arată inculpatul că se află în stare de arest de 1,3 ani, nu s-a sustras de la cercetarea judecătorească, a recunoscut săvârșirea faptelor, iar părțile vătămate și martorii au fost audiați în cauză.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se analizează din oficiu, instanța constată că este nefondat, urmând a-l respinge în consecință.
În mod legal și temeinic prima instanță a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului, constatând că împrejurările care au determinat arestarea preventivă nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării inculpatului în libertate. Instanța are în vedere multitudinea actelor materiale care alcătuiesc latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave pentru care inculpatul este cercetat, prejudiciul creat, împrejurările în care s-a comis fapta.
În legătură cu împrejurările legate de o eventuală schimbare a încadrării juridice a faptei, acestea vor fi analizate de instanța de fond ținându-se seama de probațiunea administrată pe parcursul derulării procesului penal, fiind o chestiune care vizează soluționarea în fond a cauzei.
Văzând această stare de fapt, în drept, dispozițiile art.385/15 pct.1 lit. b va C.P.P. respinge ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent împotriva încheierii penale din 12.01.2010 a Tribunalului Bihor pe care o va menține în întregime.
Va obliga pe recurent să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit. b respinge C.P.P. ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent ns. la 5.05.1975, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 12.01.2010 a Tribunalului Bihor pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 RON cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică din 19.01.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
Red. decizie - -
Judecător fond:
3 ex/25.01.2010
Tehnored.2ex.
Președinte:Pușcaș MirceaJudecători:Pușcaș Mircea, Condrovici Adela, Rus Claudia