Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 161/2009. Curtea de Apel Bacau

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 161

Ședința publică de la 02 martie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Silviu Anti

JUDECĂTOR 2: Valerica Niculina Grosu

JUDECĂTOR 3: Ștefan

*

GREFIER - A

***

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă - - Biroul Teritorial Bacău legal reprezentat de

PROCUROR -

La ordine a venit soluționarea recursurilor penale declarate de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din data de 27.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în cauza de față s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod pr.penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat recurenții-inculpați - în stare de arest preventiv, asistat de av. ales, - în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales, în stare de arest preventiv, asistat de av.ales, - în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales și - în stare de arest preventiv, asistat de avocat ales.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefier, după care:

Recurenții-inculpați, pe rând, au precizat că își mențin recursurile declarate împotriva încheierii pronunțate de tribunal.

Nefiind cereri de formulat, s-au constatat recursurile în stare de judecată și s-a dat cuvântul pe fond.

Av., având cuvântul pentru recurenții-inculpați și, a criticat încheierea recurată, susținând că instanța de fond, la pronunțarea soluției de menținere a stării de arest preventiv, nu a analizat situația fiecărui inculpat în parte, ci a făcut o motivare cuprinzând considerente pentru toți inculpații în comun. Apărătorul a susținut că încadrarea juridică a faptelor, dată prin rechizitoriu cu privire la cei doi inculpați, s-a modificat față de cea avută în vedere inițial, la luarea măsurii arestării preventive, în sensul că inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fapta de deținere a cardurilor și aderare la un grup infracțional organizat, iar inculpatul pentru infracțiunile de falsificate de instrumente de plată electronică, deținere de echipamente în vederea falsificării și grup infracțional organizat. Apărătorul a apreciat că instanța de fond nu a procedat conform dispozițiilor art.300/1 Cod pr.penală - care impune obligația verificării dacă temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii preventive se mențin sau s-au schimbat - respectiv nu s-a făcut o verificare efectivă, cu toate că temeiurile s-au schimbat. Cu privire la inculpatul, a susținut că a doua infracțiune nu i se poate reține în sarcină, deoarece "pentru a avea reprezentarea acestei infracțiuni inculpatul trebuie să aibă reprezentarea acelui grup". Având în vedere faptul că încadrarea juridică s-a modificat deja la trimiterea în judecată a inculpatului și că există în continuare posibilitatea ca aceasta să se modifice până la sfârșitul cercetării judecătorești, apărătorul a susținut că nu se justifică menținerea măsurii arestului preventiv a inculpatului. A susținut de asemenea că instanța de fond ar fi trebuit să aibă în vedere și elementele personale ale inculpatului. Cu privire la acest inculpat, apărătorul a concluzionat susținând că pericolul social pe care-l prezintă acesta este scăzut, având în vedere faptul că nu a contestat faptul că știa că ceilalți inculpați dețin carduri, și că măsura menținerii arestului preventiv este nejustificată, având în vedere declarațiile date la urmărirea penală și la instanță și activitatea efectivă a acestuia. Pentru inculpatul apărătorul a susținut de asemenea că nu s-a invocat un motiv concret care să justifice privarea de libertate a acestuia. A mai susținut că declarațiile date în cauză nu au relevanță în cauză dacă nu se coroborează cu alte probe. A solicitat a se avea în vedere atitudinea inculpatului de recunoaștere și diferența dintre faptele comise de fiecare în parte. A subliniat faptul că inculpatul nu a participat la culegerea de date, inscripționarea cardurilor, etc. În final a solicitat admiterea recursurilor declarate de inculpații și, în sensul ca inculpatul "să fie judecat în libertate" iar inculpatului să i se aplice măsura "obligării de a nu părăsi țara".

Av., având cuvântul pentru recurentul-inculpat, a pus aceleași concluzii, respectiv a solicitat admiterea recursului declarat de inculpat, casarea încheierii recurate și, în rejudecare, înlocuirea stării de arest a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara. A susținut că inculpații sunt trimiși în judecată pentru infracțiuni diferite, astfel încât și gradul de pericol social pe care aceștia eventual l-ar reprezenta este diferit. A susținut că prima instanță ar fi trebuit să facă referire în motivarea sa la situația fiecărui inculpat în parte, invocarea generică a pericolului social concret fiind în contradicție cu prevederile art.5 paragraful 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. A susținut că față de poziția inculpatului, de recunoaștere, precum și față de numărul redus de infracțiuni, pericolul social concret pe care l-ar reprezenta inculpatul "poate impune o altă măsură restrictivă". A solicitat a se avea în vedere faptul că inculpatul a adus o contribuție mare la ancheta desfășurată în cauză, respectiv a ajutat organele de anchetă în efectuarea urmăririi penale și a recunoscut fapta comisă. Apărătorul a insistat asupra faptului că prevederile art.148 lit.f nu trebuie reținute în cauza de față întrucât acesta a comis un număr redus de elemente materiale, prejudiciul comis este mic, a recunoscut fapta și a avut o participație mică la săvârșirea infracțiunilor. A susținut că inculpatul nu l-a cunoscut pe numitul, astfel încât în mod greșit s-a reținut infracțiunea de aderare la grupul infracțional inițiat de acesta. A solicitat a se avea în vedere vârsta inculpatului-recurent, faptul că anterior a avut o bună comportare. A invocat practica judiciară cu privire la invocarea în abstract a pericolului concret pentru ordinea publică, precum și cu privire la răspunderea penală personală. În finalul pledoariei, a susținut că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.139 Cod pr.penală - s-a început cercetarea judecătorească, au fost luate declarații, s-a efectuat expertiza informatică cu privire la calculatorul inculpatului care nu a adus motive noi de incriminare, cauza a fost disjunsă față de inculpatul; toate acestea precum și poziția inculpatului, constituie temeiuri noi ce ar fi trebuit să fie avute în vedere de prima instanță. În final a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate și aplicarea măsurii prevăzute de art.145¹Cod pr.penală, respectiv obligarea inculpatului de a nu părăsi țara.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul-inculpat, a solicitat admiterea recursului și revocarea măsurii arestării preventive luată față de acest inculpat. A solicitat a se avea în vedere faptul că "inculpații au fost trimiși în judecată pe baza declarațiilor autoincriminatoare date de ei", că inculpatul a avut doar o activitate de transport și că tribunalul ar fi trebuit să verifice măsura arestării preventive în raport de activitatea fiecărui inculpat. A susținut de asemenea că ar fi trebuit verificate temeiurile prev.de art.136 Cod pr.penală, respectiv dacă acestea mai subzistă. Pe de altă parte, apărătorul a susținut că pericolul social concret prev.de art.148 lit.f nu subzistă, având în vedere circumstanțele invocate în legătură cu activitatea concretă a inculpatului, precum și proba aflată la fila 194 dosar urmărire penală din care rezultă clar că acesta nu prezintă pericol social pentru ordinea publică. A criticat faptul că instanța de fond nu a făcut vorbire în motivarea sa despre circumstanțele personale ale inculpatului. iar apărarea acestuia a fost apreciată doar formal, fără o analiză concretă a activității inculpatului.

Avocat, având cuvântul pentru inculpatul, a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii recurate, "ridicarea măsurii arestării preventive și obligarea de a nu părăsi țara". A susținut că hotărârea instanței de fond este criticabilă sub același aspect al motivării în comun a menținerii stării de arest. A solicitat a se avea în vedere că faptelor comise de inculpat li s-a dat o altă încadrare juridică, mai ușoară, acesta nefiind trimis în judecată pentru infracțiunea de aderare la un grup infracțional. A susținut că măsura contravine prevederilor art.5 paragraful 3 al CEDO, că inculpatul beneficiază de circumstanțe personale favorabile, a avut o poziție sinceră recunoscând fapta. Apărătorul a susținut că instanța de fond nu a analizat cu atenție situația inculpatului, astfel încât s-a reținut că acesta a fost prin în flagrant delict, ceea ce nu corespunde realității, respectiv nu se regăsește în dosarul de urmărire penală. A solicitat a se avea în vedere faptul că inculpatul este căsătorit, are un copil, precum și starea de sănătate precară pe care o are. A solicitat să se analizeze memoriul depus la dosarul cauzei. A susținut în concluzie că inculpatul-recurent nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică, iar lăsarea sa în libertate nu ar avea niciun efect negativ.

Procurorul, având cuvântul, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate, în baza art.385/15 al.1 lit.b Cod pr.penală și menținerea încheierii atacate cu recurs, motivat de faptul că temeiurile avute în vedere subzistă și nu au intervenit elemente noi. A susținut că subzistă art.148 lit. f Cod pr.penală, în cauză fiind administrate probe cu acte care relevă indicii temeinice cu privire la pericolul pentru ordinea publică pe care-l reprezintă inculpații, pericolul concret rezultând din modalitatea concretă de comitere a faptelor, cooperarea dintre inculpați, gravitatea faptelor săvârșite. A susținut că lăsarea în libertate a inculpaților ar genera o stare de insecuritate.

Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a arătat că regretă fapta și a solicitat lăsarea sa în libertate, promițând că se va prezenta în fața instanței.

Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a solicitat judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a arătat că regretă fapta și a solicitat judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a arătat de asemenea că regretă fapta și a solicitat judecarea sa în stare de libertate.

Recurentul-inculpat, în ultimul cuvânt, a solicitat judecarea sa în stare de libertate, arătând totodată că regretă fapta.

S-au constatat dezbaterile terminate și s-a trecut la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Prin încheierea de ședință din data de 27.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, s-a dispus menținerea stării de arest preventiv a inculpaților, și, trimiși în judecată pentru:

1. - - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. deart. 24 al. 2, art. 25 din Legea 365/2002 și art. 7 al. 1, 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 33 lit. a pen,

Constând în aceea că: în cursul lunii octombrie 2008 deținut aparatură destinată fraudării bancomatelor pusă la dispoziție de (cercetat in stare de arest în cauza penală nr. 8D/P/2009), după care, la începutul anului 2009 aderat la gruparea infracțională inițiată de, cooperând cu inculpații, și -, pentru procurarea blank-urilor, inscripționarea datelor puse la dispoziție de liderul grupării și punerea în circulație a cârdurilor contrafăcute, pentru realizarea scopului infracțional al grupării, respectiv obținerea de beneficii financiare prin utilizarea neautorizată a acestora în Lituania, activitatea infracțională a acestora fiind stopată la data de 28.01.2009, când inculpații, și - au fost prinși în flagrant în timp ce încercau să iasă din iară, având ascunse în autoturismul cu care se deplasau, un număr de 159 carduri falsificate.

2. - - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 24 al. 1, 2 din Legea 365/2002 cu aplic. art. 41 al. 2 Cp și art. 7 al. 1, 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 33 lit. a pen,

Constând în aceea că: la începutul anului 2009 aderat la gruparea infracțională inițiată de, cooperând cu inculpatul - pentru procurarea blank-urilor și inscripționarea datelor puse la dispoziție de liderul grupării, cooptând noi membri în grup pentru realizarea unor atribuții specifice, după care la data de 28.01.2009, împreună cu inculpații -, și - a încercat să iasă din țară, având ascunse în autoturismul cu care se deplasau, un număr de 159 carduri falsificate, în scopul efectuării de retrageri neautorizate de numerar în Lituania.

3., fost - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 24 al. 2 din Legea 365/2002 și art. 7 al. 1, 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 33 lit. a pen,

Constând în aceea că: la începutul anului 2009 aderat la gruparea infracțională inițiată de, la solicitarea inculpatului -, transportându-l pe acesta în repetate rânduri la locuința inculpatului din mun. O, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, după care la data de 28.01.2009, împreună cu inculpații -, - și - a încercat să iasă din țară, acceptând să ascundă în autoturismul proprietatea sa, cu care se deplasau, un număr de 159 instrumente de plată falsificate, în scopul efectuării de retrageri neautorizate de numerar în Lituania.

4. - - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 26 Cp rap. la art. 24 al. 2 din Legea
365/2002 și art. 7 al. 1, 3 din Legea 39/2003 cu aplic. art. 33 Ut. a pen,

Constând în aceea că: la începutul anului 2009 aderat la gruparea infracțională inițiată de, la solicitarea inculpatului -, acceptând să se deplaseze, la data de 28.01.2009, împreună cu inculpații -, - și spre Lituania, în vederea realizării operațiunilor de extrageri de numerar cu instrumente de plată falsificate, în condițiile în care cunoștea că aceștia dețin asupra lor și pun în circulație instrumente de plată falsificate.

5. - - pentru săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 24 al. 1, 2 și art. 25 din Legea 365/2002 cu aplic. art. 33 Ut. a pen,

Constând în aceea că: în cursul lunii ianuarie 2009 l-a ajutat pe inculpatul - să falsifice un număr de 159 instrumente de plată electronică, la locuința sa din mun. O, punându-i la dispoziție pentru această operațiune aparatura destinată falsificării instrumentelor de plată - respectiv un și laptop-ul personal, pe care avea montate programe software destinate donării cârdurilor și a deținut două carduri falsificate în vederea efectuării de operațiuni neautorizate de retragere numerar.

În motivarea încheierii se arată că la arestarea preventivă a inculpaților, nu s-a strecurat nicio greșeală. De altfel, luarea măsurii arestării preventive a inculpaților a fost confirmată de către instanța de recurs, prin ÎNCHEIEREA 10/4 febr.2009 a Curții de Apel Bacău, pronunțată în dosar nr-.

Într-adevăr, mandatele de arestare preventivă n-au fost corectate, în sensul celor dispuse de Curtea de Apel Bacău, prin hotărârea de mai sus. Cu toate acestea, mandatele nu sunt lovite nici măcar de nulitate relativă, deoarece conțin o mențiune în plus de care se poate face abstracție, la finalul procesului, dacă se va face aplicarea art.88 Cod penal.

Într-adevăr, inculpații au fost arestați pentru mai multe infracțiuni, fiind insă trimiși în judecată pentru mai puține fapte, dar aceasta nu înseamnă că au dispărut temeiurile arestării preventive.

Este prematur a se analiza în această fază a procesului penal dacă în sarcina unor inculpați trebuia reținută complicitatea ori tentativa.

Cert este că sunt suspectați că au aderat la un grup infracțional organizat prev. de art.7 alin.1, 3 din Legea nr.39/2003.

Pedeapsa prevăzută de lege pentru o astfel de infracțiune este de până la 20 de ani închisoare.

Liberarea provizorie sub control judiciar, cât și liberarea provizorie pe cauțiune se poate acorda în cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.

Aceasta fiind situația, liberarea sub control judiciar sau pe cauțiune, solicitată de către inculpatul -, nu este cu putință, fapt pentru care cererea nici nu a mai fost susținută de către avocata aleasă a sus-numitului.

Referitor la pericolul pentru ordinea publică al celor cinci inculpați, instanța constată că acesta există în continuare.

La analizarea pericolului pentru ordinea publică nu se poate face abstracție de gradul de pericol social al infracțiunilor pentru care inculpații au rost trimiși în judecată, pedepsele mari prevăzute de lege pentru faptele deduse judecății fiind pe măsura gradului de pericol social al acestora.

Totodată, pericolul pentru ordinea publică rezultă și din felul în care o anumită faptă este resimțită de opinia publică.

Din actele dosarului rezultă că sunt indicii temeinice care conduc la presupunerea rezonabilă că inculpații au comis faptele pentru care au fost trimiși în judecată, în sensul că au aderat la un grup infracțional organizat, au inscripționat mai multe carduri cu datele puse la dispoziție de liderul grupării, cardurile falsificate urmând a fi utilizate la bancomatele din Lituania, bineînțeles, în mod fraudulos în scopul sustragerii de bani, numai că activitatea infracțională a fost stopată la data de 28.01.2009, când inculpații -, -, - și - au fost surprinși în flagrant în timp ce încercau să iasă din țară, având ascunse în autoturismele cu care se deplasau un număr de 159 carduri falsificate.

Nu are relevanță că pagubele urmau a fi suportate de cetățenii altei țări.

Împrejurarea că un grup de cetățeni români au pus la cale o asemenea fraudă care urma să se consume în străinătate este de natură a trezi în rândul opiniei publice un sentiment de indignare, de revoltă pentru prejudiciul de imagine pe care membrii grupului respectiv l-ar fi adus țării noastre.

Din această cauză s-a impus o ripostă fermă din partea autorității române pentru anihilarea grupării infracționale și descurajarea comiterii de fapte asemănătoare de alte grupuri infracționale cu care există presupunere rezonabilă că s-au aflat în legătură: datele false cu care au fost inscripționate cardurile erau primite de la altcineva.

Referitor la probele în circumstanțiere (copii mici, sănătate precară și altele), este prematur a se ține seama de ele în această fază a procesului pentru că nu se știe dacă în final vor fi sau nu găsiți vinovați, deocamdată fiind doar bănuiți.

Nu are relevanță sub aspectul pericolului pentru ordinea publică împrejurarea că inculpații n-au reușit să scoată nici un din bancomate.

In interesul bunei desfășurări a procesului penal într-un termen rezonabil se impune menținerea acestora în stare de arest, existând pericolul să fugă din țară și să se sustragă de la judecată.

Nu se poate dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu obligarea de a nu părăsi țara ori localitatea pentru că o asemenea măsură este insuficientă în această fază a procesului penal.

Temeiurile care au determinat arestarea preventivă impunând în continuare privarea de libertate a inculpaților, urmează a se menține arestarea preventivă a acestora.

Împotriva încheierii menționate, în termen legal au declarat recurs inculpații, la pronunțarea acesteia, în condițiile art.385/4 al.1, raportat la art.366 al.4 Cod pr.penală, fără a-l motiva în scris.

Instanța de control judiciar, examinând încheierea atacată în baza art.385/14 Cod pr.penală, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, în raport de motivele de recurs invocate, cât și din oficiu, conform art.385/6 al.3 Cod pr.penală, constată că aceasta este legală și temeinică.

Astfel, instanța apreciază că temeiul avut în vedere la arestarea preventivă a inculpaților subzistă și impune în continuare privarea de libertate a acestora, cu excepția inculpatului.

În ceea ce privește acest din urmă inculpat instanța constată că nu a avut o contribuție directă la activitatea infracțională de confecționare a cardurilor cu datele valabile trimise din Anglia. Faptele pentru care este trimis în judecată se circumscriu actelor materiale de transportare a celorlalți inculpați, știind cu ce se ocupă și de acceptare a folosirii propriei mașini pentru deplasarea în Lituania și ascunderea cardurilor false.

Față de contribuția sa efectivă și de circumstanțele personale, instanța constată că temeiul arestării sale s-a schimbat, pericolul pentru ordinea publică nemaifiind la fel de actual, în ceea ce-l privește, ca la data luării măsurii.

Este adevărat că nici inculpatul nu a participat efectiv la confecționarea cardurilor, însă activitatea sa urma să se manifeste în mod direct în Lituania, așa cum rezultă din înregistrările telefonice.

În consecință, pentru inculpatul, neexistând elemente la dosar că acesta ar fi urmat să manifeste și un alt rol decât cel de a-i transporta pe ceilalți, nu se poate reține că persistă un pericol concret pentru ordinea publică în ceea ce-l privește.

Pentru ceilalți inculpați, așa cum s-a arătat la data luării măsurii arestului preventiv, aceștia prezintă pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce subzistă în continuare și care reiese din modul cum au acționat și efortul depus de fiecare dintre ei pentru succesul operațiunii de fraudare a bancomatelor.

Rezultă, de asemenea, că se mențin și motivele care au condus la reținerea temeiului prevăzut de art.148 lit.f Cod pr.penală. așa cum au fost redate în încheierea instanței de recurs prin care s-a constatat legală și temeinică arestarea preventivă a inculpaților.

Ca atare, încheierea primei instanțe de verificare a legalității și temeiniciei arestului preventiv este corectă, la fel fiind și dispoziția de respingere a cererii de liberare provizorie sub control judiciar și pe cauțiune formulată de inculpatul -.

Prin urmare, având în vedere și că din ansamblul probator administrat în cauză rezultă probe și indicii temeinice în sensul dispozițiilor art.143 și 68/1 Cod pr.penală, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală se vor respinge recursurile formulate de recurenții-inculpați, și, ca nefondate.

Pentur inculpatul, așa cum s-a arătat, se constată o modificare a temeiului arestării, impunându-se în conformitate cu dispozițiile art.139 al.1 Cod pr.penală înlocuirea arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

În consecință, se va admite recursul acestui inculpat, se va casa încheierea recurată cu privire la el.

În baza art.145¹al.2, raportat la art.145 al.1¹și 2 Cod pr.penală, se vor stabili obligațiile impuse inculpatului.

Se va face aplicarea art.145 al.2¹Cod pr.penală și 145 al.2²Cod pr.penală.

Văzând și dispozițiile art.192 al.2, 3 și 4 Cod pr.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

In baza art.385, pct.1, lit.b pr.pen. respinge recursurile formulate de recurenții-inculpați, și, împotriva încheierii pronunțate la data de 27.02.2009, în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, ca nefondate.

II. În baza art.385¹⁵, pct.2, lit.d pr.pen. admite recursul formulat de recurentul-inculpat împotriva încheierii pronunțate la data de 27.02.2009, în dosarul nr- al Tribunalului Bacău, în ceea ce privește menținerea măsurii preventive a arestului pentru acest inculpat.

Casează încheierea penală recurată cu privire la acest inculpat și în baza art.139, alin.1 și art.145¹pr.pen. dispune înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

In baza art.145¹, alin.2 pr.pen. raportat la art.145, alin.1¹pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpatul este obligat să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

b) să se prezinte la Postul de Poliție al comunei Sascut, jud. B, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție arătat sau ori de câte ori este chemat;

c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nici o categorie de arme.

În baza art.145¹, alin.2 pr.pen. raportat la art.145, alin.1²pr.pen. impune inculpatului următoarele obligații:

a) să nu se apropie de ceilalți inculpați din această cauză, de martorii din cauză sau de experți, și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect;

In baza art.145¹, alin.2 pr.pen. raportat la art.145, alin.2¹pr.pen. dispune comunicarea prezentei hotărâri administrației locului de deținere, Postului de Poliție al comunei Sascut, jud. B, Jandarmeriei, Poliției Comunitare, IPJ B - Serviciul Pașapoarte și IGPR - Poliția de Frontieră.

In baza art.145, alin.2²pr.pen. atrage atenția inculpatului cu privire la nerespectarea obligațiilor impuse de instanță.

Constată că inculpații au fost asistați de apărători aleși.

In baza art.192, alin.2 și 4 pr.pen. obligă fiecare dintre recurenții-inculpați, și la plata a 200 lei, cheltuielile judiciare avansate de stat.

În baza art. 192 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs pentru inculpatul rămân în sarcina acestuia.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 02.03.2009, cu opinia separată a domnului judecător care este pentru respingerea recursului și pentru inculpatul.

PREȘEDINTE, JUDECĂTORI,

GREFIER,

a

Red.înch.-

Red.dec.recurs. -

Tehnored. - 3 ex.

2.03.2009

OPINIE SEPARATĂ

Soluția pronunțată de prima instanță este corectă și cu privire la inculpatul, întrucât în cauză sunt îndeplinite prevederile art.300¹al.3 Cod pr.penală, subzistând temeiurile care au fost avute în vedere la arestarea inițială, acestea impunând în continuare privarea de libertate, motiv pentru care se impunea respingerea ca nefondat și a recursului declarat de acesta.

Există date și indicii până în acest stadiu al procesului că cel în cauză a săvârșit infracțiuni grave pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mari de 4 ani și faptul că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică în raport de natura faptelor săvârșite.

Aceste inculpat a îndeplinit un rol important în structura grupului infracțional prin aceea că la începutul anului 2009 aderat la gruparea infracțională inițiată de, la solicitarea inculpatului -, transportându-l pe acesta în repetate rânduri la locuința inculpatului din mun. O, în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, după care la data de 28.01.2009, împreună cu inculpații -, - și - a încercat să iasă din țară, acceptând să ascundă în autoturismul proprietatea sa, cu care se deplasau, un număr de 159 instrumente de plată falsificate, în scopul efectuării de retrageri neautorizate de numerar în Lituania.

JUDECĂTOR,

-

Red. - Șt.

3.03.2009

Președinte:Silviu Anti
Judecători:Silviu Anti, Valerica Niculina Grosu, Ștefan

Vezi şi alte speţe de drept penal: