Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 165/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 165/2008
Ședința publică de la 20 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia reprezentat prin
- procuror
Pe rol se află soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva încheierii penale din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent în stare de arest (Penitenciar A) asistat de avocat - apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care inculpatul arată că a formulat recurs pentru a fi pus în libertate.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocata inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii și rejudecând, revocarea măsurii arestării preventive și punerea lui în libertate. Apreciază că punerea în libertate a inculpatului nu prezintă pericol pentru ordinea publică și nu împiedică desfășurarea corectă a procesului.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat, în mod justificat fiind menținută măsura arestării preventive, infracțiunea pentru care acesta este trimis în judecată fiind una de o periculozitate sporită, lăsarea lui în libertate prezentând un real pericol pentru ordinea publică.
Având ultimul cuvânt, inculpatul solicită admiterea recursului și punerea în libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr- la 17 martie 2008 s-a dispus, în baza art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b Cod pr. pen. menținerea arestării preventive a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, instanța a reținut că subzistă temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate, menținându-se pericolul concret pentru ordinea publică, care constă în crearea unui sentiment de neliniște și insecuritate în rândul colectivității, cauzat de împrejurarea că o persoană asupra căreia planează acuzația săvârșirii unei infracțiuni de o gravitate sporită este judecată în stare de libertate.
De asemenea, s-a reținut că, prin aspectul repetat al faptelor, s-a reliefat persistența infracțională a inculpatului.
Împotriva încheierii prin care s-a dispus menținerea arestării preventive a declarat recurs inculpatul.
Recursul a fost declarat în termen.
În motivarea recursului inculpatul a criticat încheierea atacată susținând că nu sunt probe ca lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Deoarece prezentul recurs nu este limitat la motivele de casare prev. de art. 385/9 alin. 1 Cod pr. pen. instanța va examina în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de recurent, întreaga cauză sub toate aspectele, potrivit art. 385/6 alin. 3 Cod pr. pen.
Din această perspectivă, verificând temeinicia criticilor formulate, pe baza lucrărilor și materialului probator din dosar, instanța va reține că recursul este nefondat, din următoarele considerente:
Potrivit art. 300/2 Cod pr. pen. raportat la art. 160/b alin. 1 și 3 Cod pr. pen. în cauzele în care inculpatul este arestat, instanța legal sesizată este datoare să verifice în cursul judecății legalitatea și temeinicia arestării preventive și când constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune prin încheiere menținerea arestării preventive.
În speță din actele dosarului rezultă că se mențin temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv faptele de furt calificat și violare de domiciliu, pentru care a fost trimis inculpatul în judecată constituie infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 4 ani și lăsarea în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, evidențiat de perseverența infracțională a inculpatului și de riscul recidivării.
Din perspectiva CEDO, existența unei hotărâri de condamnare pronunțată de un tribunal independent, reprezintă o justificare rezonabilă pentru detenția preventivă a inculpaților
Întrucât se impune în continuare privarea de libertate a inculpatului, legal și temeinic Tribunalul Alba menținut arestarea preventivă dând eficiență dispozițiilor art. 136 alin. 1 Cod pr. pen. urmărindu-se a se asigura o bună desfășurare a procesului penal.
Având în vedere că din examinarea cauzei nu rezultă nici existența unui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod pr. pen., instanța va respinge ca nefondat recursul inculpatului.
Conform art. 192 alin. 2 Cod pr. pen. inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul nr-.
Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 80 lei, cheltuieli judiciare avansate de stat în recurs, din care suma de 40 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul desemnat din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 20 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact LS/2 ex/24.03.2008
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Maria Elena Covaciu, Leontin Coraș
