Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 1658/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 10945/2/2009
2677/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 1658
Ședința publică din data de 25 noiembrie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Găgescu Risantea
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de către recurentul-inculpat împotriva Încheierii de ședință din data de 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică răspuns recurentul-inculpat personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu cu delegație la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat solicită, admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului București și judecarea inculpatului în stare de libertate, apreciind că nu există pericolul concret pentru ordinea publică.
De asemenea solicită a se avea în vedere că inculpatul astfel cum arată și în memoriul depus la dosar susține că nu se face vinovat de moartea victimei, și nu s-a sustras de la urmărire penală.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea ca legală și temeinică a încheierii Tribunalului București, considerând că în mod corect s-a menținut starea de arest a inculpatului având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestări preventive nu s-au schimbat existând probe la dosar că inculpatul a fugit și s-a ascuns cu scopul de a se sustrage de la urmărirea penală, de asemenea sunt îndeplinite cumulativ condițiile prev de art. 148 lit. f Cod de Procedură penală față de modalitatea concretă de săvârșire a faptei având ca urmare decesul victimei și față de atitudinea nesinceră a inculpatului și antecedentele penale.
Față de aceste elemente consideră că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului și judecarea în stare de libertate, având în vedere că s-a prezentat singur la organele de cercetare venind din Spania, prezentându-se la fiecare instanță de judecată. Arată că nu s-a sustras de la urmărirea penală.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin încheierea de ședință din data de 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în baza art. 3002Cod procedură penală rap. la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive dispusă față de inculpatul.
În baza art. 160 alin. 3 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, instanța de fond analizând actele și lucrările dosarului a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă subzistă și impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Tribunalul a apreciat că se mențin cerințele prev. de art. 148 alin.1 lit. a și f Cod procedură penală.
În ceea ce privește dispozițiile art. 148 lit. d Cod procedură penală, Tribunalul a constatat că acestea nu au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.
Referitor la pericolul pentru ordinea publică Tribunalul a avut în vedere natura și gravitatea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 - 175 lit. b Cod penal, modalitatea concretă de comitere a acesteia, prin lovituri aplicate victimei cu un corp dur ( din lemn) în zone corporale vitale (zona capului, a toracelui și a abdomenului), precum și urmările grave produse, respectiv decesul victimei.
De asemenea, tribunalul a avut în vedere și motivul săvârșirii faptei (din interes material), pentru a nu plăti suma de bani datorată.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat și că nu s-a sustras urmăririi penale, neprezentând totodată pericol pentru ordinea publică, astfel cum se prevede în dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Examinând încheierea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate cât și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856alin. 3 Cod procedură penală, Curtea constată următoarele:
Din coroborarea probelor administrate în cauză: proces - verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, raport de autopsie medico - legală nr. A-, CD-urile cu imaginile surprinse de camerele video de supraveghere ale Spitalului Universitar de Urgență - B, raportul de constatare tehnico - științifică nr.-/2008 DGPMB - Serviciul Criminalistic, raportul de expertiză medico - legală - examen ADN, declarații martori G, Curtea constată că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 143 Cod procedură penală.
Conform probelor mai sus arătate inculpatul a săvârșit o faptă penală contra vieții ceea ce reclamă menținerea sa în arest preventiv în raport de dispozițiile art. 148 lit. a și f Cod procedură penală, avute în vedere în vedere, în mod corect, de către instanța de fond, odată cu analizarea legalității și temeiniciei arestării preventive potrivit art. 160 Cod procedură penală.
Se constată deasemenea că periculozitatea deosebită a inculpatului pentru ordinea publică rezultă nu numai din fapta de omor calificat pentru care este cercetat penal în prezenta cauză ci și din antecedența sa penală, fiind condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare gravă prev. de art. 182 alin. 2 Cod penal.
Nefondată este și critica inculpatului în sensul că nu sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. a Cod procedură penală, atâta timp cât la dosar sunt acte din care rezultă că acesta nu a răspuns chemării organelor de cercetare penală, până la data depistării sale de către organele de poliție, 28.10.2008.
Față de cele mai sus arătate, Curtea constată ca și instanța de fond că este necesară menținerea în arest preventiv a inculpatului, astfel cum prevăd dispozițiile art. 160 alin. 3 Cod procedură penală.
Așa fiind, Curtea în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii de ședință din 04.11.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă recurentul la 200 lei, cheltuieli judiciare statului, din care suma de 100 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 25.11.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./15.12.2009
2 ex.
Red. M- - Tribunalul București - Secția I-a Penală
Președinte:Găgescu RisanteaJudecători:Găgescu Risantea, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
