Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 167/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 167/
Ședința publică de la 17 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu judecător
JUDECĂTOR 2: Aurel Burlacu președinte secție
JUDECĂTOR 3: Maria
Grefier:
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de inculpata - (fiica lui și, născută la data de 01.08.1984, CNP:-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 02.12.2009 a Tribunalului Galați.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpata recurentă -, în stare de arest, asistată de av., apărător ales.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebată fiind, inculpata - precizează că a luat la cunoștință de conținutul încheierii prin care i s-a menținut starea de arest preventiv în această dimineață.
Avocat precizează că a luat la cunoștință de conținutul încheierii la data la care a declarat recurs, nu mai știe data exactă.
Inculpata - precizează că își însușește recursul declarat de domnul avocat.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat susține că nu se poate pune problema unei tardivități întrucât este limpede, nefiind dovada faptului că termenul de 24 de ore de la comunicare a fost depășit nu se pune problema. Solicită admiterea recursului declarat de inculpată pentru motivul prevăzut de art. 3859pct. 9.C.P.P. și să se adopte soluția prev de art. 38515pct. 2 lit. c din C.P.P. având în vedere că hotărârea prin care la data de 02.12.2009 s- menținut măsura arestării preventive, este clar și limpede nemotivată.
Motivarea la care face referire norma prev. de art. 160 al.3 p Cod Penal, arată clar că menținerea se dispune printr-o încheiere motivată. Această motivare trebuie să aibă în vedere argumentele, justificarea subzistenței temeiurilor pentru care se dispune menținerea măsurii arestării preventive. Textul prev. de art. 160bal. 3, spune clar: " Când instanța constată că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive subzistă și justifică în continuare privarea de libertate, se dispune menținerea". Motivarea judecătorului de la instanța de fond trebuie să aibă în vedere argumentarea subzistenței acelor temeiuri.
În ceea ce o privește pe inculpata -, temeiurile care au justificat menținerea acestei măsuri pe data de 11.08.2009, au fost cele prev. de art. 143 din C.P.P. 148 lit. b și f Instanța C.P.P. de fond pe data de 02.12.2009, prin încheiere arată:"Faptele reținute în sarcina inculpaților sunt foarte grave, în cauză nu s-a finalizat cercetarea judecătorească, iar lăsarea în libertate ar putea zădărnici aflarea adevărului, cu atât mai mult cu cât la urmărirea penală s-a încercat influențarea unui martor".
Față de cele citate din hotărârea recurată, arată că nu găsește nici o referire la cele două temeiuri prev. de art. 148 din C.P.P. nu vede nici măcar precizarea că inculpata lăsată în libertate ar putea prezenta pericol pentru ordinea publică, temeiul prev. de lit. f și argumentarea faptului că lăsarea în libertate ar pune în pericol integritatea probatoriilor, în sensul că ar risca să fie influențați anumiți martori, cu atât mai mult cu cât martorul pentru care se reține că inculpata ar fi încercat să-l influențeze în cursul urmăririi penale a fost audiat chiar pe 02.12.2009, de către instanța de judecată. Instanța trebuia să aibă în vedere aceste aspecte ca și criterii, să le analizeze măcar. Ori, are convingerea că nici nu s-a cunoscut în aprecierea căror temeiuri inculpata fost arestată, din moment ce nu face nici măcar vorbire de pericolul concret pentru ordinea publică, nu spune nici un cuvințel despre existența unor probe sau indicii temeinice privind vinovăția inculpatei în legătură cu faptele pentru care fost trimisă în judecată.
A avut o situație similară la Curtea de Apel Galați când s-a admis recursul, s-a casat încheierea și s-a trimis în rejudecare cauza și se preciza în acea încheiere ceva de maniera " indicarea doar temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, fără a argumenta, fără face o analiză concretă pieselor dosarului nu reprezintă o motivare în sensul disp. art. 160 al. 3 Cod pr.penală". Arată că neindicarea măcar temeiurilor, reprezintă o lipsă de motivare.Instanța nu spune nici în ce măsură 148 lit. b Cod pr.penală ar mai subzista, în condițiile în care martora care a făcut obiectul presupunerii că inculpata ar fi încercat să o influențeze fost deja audiată.
Solicită să se considere că hotărârea instanței de fond, respectiv cea din 02.12.2009 nu este motivată, subzistând motivul de recurs prev. de art. 3859pct. 9.C.P.P. și pe cale de consecință, să se admită recursul inculpatei, să se caseze încheierea instanței de fond și să dispună trimiterea cauzei la instanța de fond pentru rejudecare.
Dacă se va aprecia totuși că încheierea criticată îndeplinește condițiile formale prevăzute de lege, în sensul că ar fi o încheiere motivată, în subsidiar solicită să se aprecieze că, pe fondul speței, soluția Tribunalului Galați este greșită.
S-a arătat prin aprecierea ultimă că se respinge cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive, deoarece o astfel de cerere nu poate fi admisă decât atunci când se modifică temeiurile. Dar, mai departe, de ce nu spune instanța cum de nu s-au modificat temeiurile? A argumentat cu ocazia motivării solicitării anterioare că martora despre care se presupune că ar fi fost influențată sau s-ar fi încercat influențarea ei de către inculpată la urmărirea penală fost deja audiată. acestui temei nici nu mai poate fi pusă în discuție. Doctrina și practica judiciară au statuat în mod constant că administrarea probei în legătură cu care există temerea că ar putea fi pusă în pericol în vreun fel prin punerea în libertate inculpatei, administrarea acelei probe la instanța de judecată înlătură subzistența temeiului prev. de art. 148 lit. b Cod pr.penală. Ca atare, instanța, măcar din acest punct de vedere trebuia să constate că dispariția unuia dintre cele două temeiuri reprezintă o modificare în ansamblu a temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Cu privire la art. 148 lit. f Cp.p. - așa cum rezultă din încheierea prin care s-a dispus arestarea la data de 11.08.2009, precum și din încheierile ulterioare, care au avut ca obiect soluționarea problemelor legate de măsura arestării preventive, ține să precizeze că acest pericol concret pentru ordinea publică rezidă exclusiv în pericolul social al faptei reținute în sarcina inculpatei. Se mai fac unele referiri la "amploarea acestor fapte". Nu știe câte fapte de acest gen au fost săvârșite în județul în ultimii ani pentru a face o astfel de apreciere.
Întrucât, atât instanța care luat măsura, cât și instanțele care au soluționat ulterior cererile, au apreciat pericolul concret pentru ordinea publică doar bazându-se pe pericolul social al faptei, o importanță deosebită în acest context o prezintă încadrarea juridică dată faptei.
Solicită să se observe că procurorul prin rechizitoriu dă o anumită încadrare juridică acestei fapte, prezentând unele argumente de ce infracțiunea reținută în sarcina inculpatei întrunește elemente constitutive ale infracțiunii de omor calificat și nu de eventual de ucidere din culpă. Face distincție între intenția indirectă și forma vinovăției inculpatei și culpa cu prevedere și zice la un moment dat procurorul că inculpata, fiind cu studii medii, trebuia să-și dea seama că o astfel de instalație pune în primejdie viața. sincer că personal,deși are ceva mai mult decât studii medii, habar nu are care sunt consecințele unei astfel de instalații și aceasta pentru că nu are studii de specialitate.
Argumentul forte al reținerii în sarcina inculpatei formei de vinovăție - intenția indirectă este că are studii medii și trebuia să știe cum funcționează curentul prin anumite instalații. că acest mare semn de întrebare ar trebui să influențeze, în contextul aprecierii subzistenței temeiului prev. de art. 148 lit. f Cod pr.penală, decizia instanțelor care sunt chemate să se pronunțe pe măsura preventivă. pe încadrarea procurorului - dar până când? Până rămânem în fond și după,când suntem condiționați de o măsură preventivă pe care am luat-o cu o încadrare eventual greșită?
Apreciază că sunt suficiente date și elemente pe baza cărora instanța să aprecieze dacă se pune problema ca inculpata să fi săvârșit una dintre cele două infracțiuni, să se lămurească diferența dintre intenția indirectă și culpa cu prevedere și să se vadă dacă în continuare subzistența temeiului prev. de art. 148 lit. f din mai C.P.P. poate fi justificată exclusiv pe baza pericolului social al faptei săvârșite.
Apreciază că se pierde din vedere un argument esențial. Incidentul s-a întâmplat pe 12 iulie 2008, inculpata era în străinătate, după care s-a prezentat în țară, s-a prezentat în fața organelor judiciare și pe 11 august fost arestată preventiv. Nu a fost adusă nici cu mandat european de arestare, nici cu INTERPOLUL, n-a fost ici măcar nevoie să fie căutată. Un astfel de comportament spune multe în ceea ce privește necesitatea privării de libertate pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal.
Pe fond, solicită admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond și în rejudecare să se aprecieze că în baza art. 160 al. 2 cu referire la art. 139 al.1 și art. 145.C.P.P. că este suficientă luarea unei măsuri restrictive de libertate pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, respectiv măsura obligării de nu părăsi localitatea, firește, măsură luată ca urmare înlocuirii măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea. Argumentația pentru această cerere o reprezintă dispariția celor două temeiuri prev. de art. 148 lit. f Cod pr.penală, subzistența temeiului prev. de art. 143.C.P.P. care justifică luarea acestei măsuri restrictive de libertate, ca urmare înlocuirii măsurii arestării preventive.
Reprezentanta Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpata întrucât în mod corect instanța de fond reținut că nu s-au modificat temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri.
Consideră că instanța surprins esența motivării atunci când dispus menținerea acestei măsuri, nefiind necesar să motiveze pe zece sau pe trei pagini. Instanța a surprins faptul că temeiurile nu s-au modificat și că infracțiunea săvârșită este deosebit de gravă, prin modalitatea în care a fost săvârșită. În cauză nu s-a dispus până în prezent nici schimbarea încadrării juridice, nu s-a administrat nici o probă care să schimbe temeiul juridic, au fost audiate chiar în data de 02.12.2009 la termenul respectiv cele două martore și -, care și-au menținut declarațiile date la urmărirea penală, deci în mod corect instanța reținut toate aceste aspecte. Se cunoaște că pentru această infracțiune pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani și ca atare, instanța nu avea ce să motiveze mai mult cu privire la acest aspect, surprinzând toate aceste lucruri care au stat la baza menținerii arestării preventive și a respingerii cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive.
Inculpata recurentă - arată că este de acord cu cele susținute de apărătorul său și solicită să fie cercetată în stare de libertate.
CURTEA:
recursului penal de față.
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin rechizitoriu nr. 743/P/2009 al Parchetului de pe lângă tribunalul Galați au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 alin. 1 în referire la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal și inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la omor calificat prev. de art. 25 rap la art. 174 alin. 1 în referire la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal.
În fapt, prin rechizitoriu, în sarcina inculpatei se reține că, în ziua de 13.04.2009, l-a determinat pe inculpatul să efectueze o instalație artizanală ce racorda gratiile antiefracție de ferestrele magazinului PF, administrat de inculpată, la sistemul de alimentare cu energie electrică, fapt ce a dus la decesul prin electrocutare a victimei, care, în ziua de 12.07.2009, a atins cu mâna una din gratiile magazinului.
Cauza a fost înaintată spre competentă soluționare Tribunalului Galați la data de 2.10.2009 și formează obiectul dosarului nr-.
Prin încheierea de ședință nr- din 02.12.2009, instanța a reținut că măsura arestării preventive a celor doi inculpați este legală și temeinică și a dispus menținerea acesteia.
Prin aceeași încheiere de ședință a fost respinsă ca nefondată cererea prin care inculpata a solicitat înlocuirea acestei măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea. cu o altă măsură preventivă.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că se impune menținerea măsurii arestării preventive a celor doi inculpați deoarece faptele pentru care sunt acuzați sunt foarte grave, în cauză cercetare judecătorească nu s-a finalizat, iar lăsare în libertate a inculpaților ar zădărnici aflarea adevărului cu atât mai mult cu cât în faza de urmărire penală s-a încercat influențarea negativă a unor martori.
În ceea ce privește cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive s-a reținut că aceasta nu poate fi admisă întrucât nu s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive, nefiind îndeplinite condițiile impuse de art. 139 Cod proc. penală.
Împotriva încheierii de ședință nr- din 02.12.2009 a Tribunalului Galați a declarat recurs, în termen legal, inculpata, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea recursului, sub un prim aspect a susținut că hotărârea nu este motivată, astfel că se impune casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță.
Pe fond, a susținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive nu mai subzistă și nu mai impun în continuare privarea sa de libertate. Sub acest aspect a invocat că temeiul prevăzut de art. 148 lit. b Cod pr.penală a dispărut deoarece martorele - și - au fost audiate la termenul din 02.12.2009 și deci nu mai are cum să le influențeze.
A susținut că situația de fapt și încadrarea juridică, reținute prin rechizitoriu, sunt forțate deoarece a acționat cu intenție indirectă care este la limita culpei cu prevedere, nu a acceptat și a sperat în mod ușuratic că rezultatul letal nu se va produce. Sub acest aspect, a susținut că la solicitarea inculpatului a atins gratiile cu palma și a simțit că acestea "o ".
Consideră că nu este îndeplinită cea de-a doua condiție impusă de art. 148 lit. f Cod proc. penală și că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, deoarece este la primul impact cu legea penală, până în prezent a avut o comportare bună și în momentul în care a aflat ce s-a întâmplat a venit din proprie inițiativă în țară și s-a pus la dispoziția organelor de anchetă.
Recursul este nefondat.
Este adevărat că hotărârea este motivată superficial, însă din conținutul acesteia rezultă că faptele săvârșite de cei doi inculpați sunt foarte grave, că judecarea cauzei nu s-a finalizat și că pentru buna desfășurare a procesului penal se impune menținerea măsurii arestării preventive.
În ceea ce privește susținerea inculpatei cum că nu mai există riscul să încerce să zădărnicească aflarea adevărului, avem în vedere că în cauză mai sunt de audiat 6 martori care cunosc aspecte esențiale cu privire la modul și împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, ori, prin punerea inculpatei în libertate s-ar crea posibilitate ca aceasta să între în contact cu martorii și să-i influențeze.
Din probele administrate până în prezent rezultă indicii certe că la solicitarea inculpatei, în ziua de 13.04.2009, inculpatul a construit o instalație artizanală ce racorda gratiile de la magazinul administrat de inculpată la sistemul de energie electrică, fapt ce a dus la decesul prin electrocutare a victimei.
Aceste fapte întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 în ref. la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal pentru inculpatul și ale infracțiunii de instigare la omor calificat prev. de art. 25 rap. la art. 174 în ref. la art. 175 alin. 1 lit. i Cod penal pentru inculpata, infracțiuni pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea mai mare de 4 ani.
Datorită modului și împrejurărilor concrete în care inculpații au săvârșit faptele și a urmărilor produse - moartea unui tânăr de numai 17 ani -, a urmărilor care s-ar fi putut produce - și sub acest aspect avem în vedere că la magazinul respectiv, în data de 12.07.2009 s-au adăpostit și martorii și -, a impactului pe care faptele săvârșite l-au avut asupra membrilor comunității lăsarea inculpatei în libertate ar prezenta un pericol concrete pentru ordinea publică.
Susținerea inculpatei, în sensul că a încercat instalația respectivă și a constatat că aceasta nu poate duce la consecințe letale este nefondată, deoarece, în condițiile în care grilajul respectiv a fost racordat la rețeaua electrică de 220 volți, a prevăzut neîndoielnic producerea electrocutării mortale a persoanei care ar fi pus mâna pe grilajul respectiv și chiar dacă nu a urmărit acest scop, a acceptat posibilitatea producerii lui. Sub acest aspect, relevant este raportul de expertiză care concluzionează că, în condițiile prezentate, orice persoană care atingea unul din grilajele magazinului era supusă la tensiunea de fază a rețelei, de 220 volți, ceea ce primejduia viața acelei persoane.
Faptul că inculpata nu are antecedente penale, că s-a întors de bună voie în țară și că până în prezent a avut o conduită bună, nu sunt elemente de natură să ducă la revocarea sau înlocuirea măsurii arestării preventive.
Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 38515pct. 1 lit. b și art. 192 alin. 2 Cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata - (fiica lui și, născută la data de 01.08.1984, CNP:-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 02.12.2009 a Tribunalului Galați.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod proc. penală, obligă pe inculpata - la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 17.12.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
Red.dec.jud.
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./17.12.2009
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Aurel Burlacu, Maria
