Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 176/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.176/R/2009
Ședința publică din 25 martie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Claudia Ilieș JUDECĂTOR 2: Ana Covrig Vasile Goja
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Cluj reprezentat prin PROCUROR:
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații și împotriva Încheierii penale din 20 martie 2009 pronunțată în dosar nr- al Tribunalului Maramureș, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, inculpații fiind trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 alin.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și trafic de migranți, prev.de art.71 alin.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic.art.41 alin.2 pen.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, av., din Baroul Cluj și inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av., din Baroul Cluj, ambii avocați cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, întrebați fiind, inculpații arată că-și mențin recursurile declarate în cauză.
Inculpatul arată că este de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
Nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. În afară de faptul că Tribunalul se limitează a enunța dispozițiile legale procedurale, nu există nici un argument care să justifice temeiul de arestare prev.de art.148 lit.f pr.pen. Încheierea primei instanțe nu este motivată. În afară de trei fraze care se referă la coinculpatul, cu privire la inculpatul pe care-l asistă nu se face nicio referire, decât că este incident temeiul de arestare prev.de art.148 lit.f pr.pen. Aceasta nu este o motivare care să justifice pericolul pe care l-ar prezenta inculpatul dacă ar fi lăsat în libertate. Urmărirea penală este finalizată, iar din probele existente la dosar nu rezultă o contribuție esențială a inculpatului la săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa. Instanța de fond trebuia să arate care sunt probele că lăsarea în libertate a inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică. Acest pericol pentru ordinea publică nu se presupune generic, ci trebuie să fie nemijlocit dovedit. Nu există nici un motiv pentru care inculpatul să nu poată fi cercetat în stare de libertate. Solicită a se avea în vedere că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat mai multe state pentru menținerea inculpaților în stare de arest fără nicio justificare. Din punct de vedere al situației personale, inculpatul este tânăr, are doar 22 ani, este la prima confruntare cu legea penală, provine dintr-o familie d e intelectuali, este student, nu are antecedente penale și totul se datorează unui anturaj nepotrivit. Din momentul arestării sale, inculpatul a dat declarații sincere, a ajutat organele de urmărire penală la identificarea tuturor participanților, contribuind la derularea urmăririi penale. Nu există motive pentru a se menține măsura arestării preventive și pe cale de consecință, solicită să se dispună revocarea acestei măsuri și punerea în libertate a inculpatului.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului, având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea inculpatului nu mai subzistă și nu există probe suficiente că lăsarea în libertate a acestuia prezintă pericol pentru ordinea publică. Pericolul pentru ordinea publică nu se presupune generic, ci trebuie să fie nemijlocit dovedit. Nu există nici un motiv pentru care inculpatul să nu poată fi cercetat în stare de libertate, menținerea măsurii fiind nejustificată. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Cu onorar avocațial din.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea recursurilor declarate de inculpați ca nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii atacate. Instanța de fond a constatat că se impune menținerea măsurii arestării preventive, aceasta fiind luată cu respectarea dispozițiilor legale, iar temeiurile arestării subzistă în prezent și impun cercetarea inculpaților în stare de arest preventiv. Critica privitoare la nemotivarea hotărârii primei instanțe este nefondată, aceasta fiind suficient motivată. Temeiurile arestării subzistă, astfel că nu trebuia dezvoltat acest aspect. Nu contestă atitudinea sinceră a inculpaților până în prezent, dar acest aspect va fi avut în vedere la individualizarea pedepselor. În consecință, solicită respingerea recursurilor și obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta comisă și solicită judecarea sa în stare de libertate, apreciind că nu prezintă pericol pentru ordinea publică. Alți inculpați cu antecedente penale sunt judecați în stare de libertate, deși au comis același gen de fapte. Solicită a se avea în vedere că a dat declarații sincere, a ajutat la prinderea altor participanți și este student în ultimul an la Facultatea de Științe Economice din cadrul.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, având în vedere că urmărirea penală este finalizată, a fost sincer, a ajutat la prinderea altor persoane și are doi copii minori în întreținere.
CURTEA
Prin încheierea penală din 20.03.2009 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 3001raportat la art. 160 Cod procedură penală s-a constatat din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților (CNP -, fiul lui și, născut la data de 21.10.1972 în S M, județul M, domiciliat în S M,-/B, județul M, aflat în Arestul C) și (CNP -, fiul lui și, născut la 09.06.1985 în S M, județul M, domiciliat în S M,-/17, județul M, aflat în Arestul C), măsură care a fost menținută pentru următoarele 60 de zile.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. 32D/P/2008 din data de 16.03.2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Cluj, au fost trimiși în judecată inculpații -, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. 1,3 din legea nr. 39/2003 și de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;, arestat în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1,3 din legea nr. 39/2003 și de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal;, arestat în lipsă, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1,3 din Legea nr. 39/2003 și de art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a Cod penal;, în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1,3 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și, în stare de arest preventiv, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. 1,3 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. 1 din OUG nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.
La data de 20.03.2009, în conformitate cu dispozițiile art. 3001Cod procedură penală, instanța a procedat din oficiu la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a inculpaților și.
Prin încheierea penală nr. 698/27.11.2008 a Tribunalului Maramureș, în temeiul art. 1491Cod procedură penală, s-a dispus arestarea preventivă pe o durată de 29 de zile a inculpaților și, măsură prelungită ulterior prin încheierile penale nr. 76/C/23.12.2008 a Tribunalului Cluj și respectiv, nr. 37/22.01.2009 și nr. 94/19.02.2009 ale Tribunalului Maramureș.
Prin încheierile penale menționate s-a reținut că în cauză există indicii temeinice în sensul art. 681Cod procedură penală, că inculpații și, împreună cu alte persoane, au organizat sub îndrumarea inculpatului trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ucraina și România a mai multor migranți de origine indo-pakistaneză. S-a apreciat că din probele administrate a rezultat că inculpații s-au constituit într-un grup infracțional organizat, cu scopul comiterii infracțiunii de migranți, inculpatul având ca atribuții principale supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat și supravegherea prin observare directă a spațiului adiacent acesteia, iar inculpatul a avut rolul de a controla traseul, de a asigura paza în momentul trecerii frontierei de către grupurile de migranți și de a efectua transportul acestora.
La luarea măsurii arestării preventive a inculpaților și, instanța a reținut ca fiind incident temeiul prevăzut de art. 148 lit. f Cod procedură penală, întrucât pentru infracțiunile de care sunt acuzați legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar din modalitatea de comitere a faptelor, din amploarea activității desfășurate de inculpați, gravitatea faptelor comise, precum și impactul social produs, rezonanța socială puternic negativă putând crea în rândul cetățenilor un sentiment de indignare, reiese că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând din oficiu legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, instanța a constatat că aceasta a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale incidente, iar motivele avute în vedere inițial pentru privarea de libertate a acestora subzistă și în prezent.
În ceea ce privește susținerea inculpatului, în sensul constatării ca fiind încetată de drept măsura arestării preventive dispusă împotriva sa, prin prisma faptului că instanța care a dispus prima prelungire a măsurii, respectiv Tribunalul Cluj prin Încheierea penală nr. 76/C/23.12.2008, nu era competentă din punct de vedere teritorial, instanța a apreciat-o ca fiind neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 155 alin. 2 Cod procedură penală, competența de a dispune asupra prelungirii măsurii arestării preventive este alternativă, procurorul având posibilitatea de a sesiza în acest sens instanța care ar fi competentă să judece cauza în fond, cea corespunzătoare în grad în a cărei circumscripție teritorială se află locul de deținere, locul unde s-a constatat săvârșirea faptei prevăzută de legea penală sau unde se află sediul parchetului din care face parte procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală. Instituirea acestei competențe teritoriale alternative s-a realizat în considerarea asigurării bunei desfășurări a procesului penal, mai ales pentru respectarea imperativului celerității în soluționarea cauzelor penale, iar prelungirea măsurii arestării preventive a inculpaților de către Tribunalul Cluj, la sesizarea procurorului din cadrul - Serviciul Teritorial Cluj apare ca fiind dispusă în condiții de deplină legalitate.
În ceea ce privește incidența în cauză a dispozițiilor art. 148 alin. 1 lit. f Cod procedură penală, instanța a apreciat că temeiurile care au determinat arestarea inculpaților impune în continuare privarea de libertate a acestora.
Instanța a avut în vedere că împrejurările în care se susține că și-au desfășurat inculpații activitatea infracțională, respectiv în cadrul unui grup organizat, cu stabilirea unui plan comun de acțiune și cu atribuții clar determinate, precum și infracțiunile de care aceștia sunt acuzați, circumstanțiază atât gradul de pericol social al acestor fapte, cât și periculozitatea inculpaților ca atare, aspecte de natură să genereze un puternic sentiment de insecuritate în rândul membrilor societății în condițiile lăsării lor în libertate și a lipsei unei reacții adecvate din partea autorităților judiciare.
de insecuritate în rândul societății este determinat în prezenta cauză și de împrejurarea că inculpatul a deținut, în perioada când se susține că a săvârșit infracțiunile, calitatea de agent în cadrul Inspectoratului Județean al Poliției de Frontieră M, prezența unei persoane cu atribuții în domeniul apărării ordinii publice într-un grup organizat acuzat de săvârșirea unor infracțiuni grave provocând o rezonanță socială negativă extrem de puternică.
La aprecierea gradului de pericol social concret pentru ordinea publică nu pot fi ignorate implicațiile pe care le au acțiunile presupus a fi fost întreprinse de inculpați asupra securității frontierei de stat a României și nici gravitatea infracțiunilor pentru care aceștia au fost trimiși în judecată, privarea lor de libertate fiind necesară prin prisma necesității asigurării unei bune desfășurări a procesului penal.
Împotriva acestei încheieri au formulat recurs inculpații și prin care au solicitat admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să fie revocată măsura arestului preventiv, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpaților sau în subsidiar înlocuirea acestei măsuri cu o altă măsură mai puțin restrictivă.
In motivele de recurs inculpații au arătat că prima instanță nu a motivat în concret în ce constă pericolul social pe care-l prezintă aceștia pentru societate, doar a motivat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art.148 lit.f pr.pen.
Inculpații au mai arătat că urmărirea penală a fost finalizată, că pericolul pentru ordinea publică nu este generic, ci acesta trebuie dovedit, că inculpații sunt tineri, că aceștia nu au antecedente penale fiind la prima confruntare cu legea penală, că au recunoscut comiterea infracțiunilor, contribuind la identificarea și a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor și că nu mai există nici un motiv ca aceștia să fie menținuți în continuare în stare de arest preventiv.
Recursul formulat de cei doi inculpați urmează să fie admis pentru motivele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a reținut în mod corect că prin încheierea penală nr.698 din 27.11.2008 a Tribunalului Maramureș, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și, pentru o perioadă de 29 zile, începând cu data de 27.11.2008, măsură care a fost prelungită prin încheierile penale nr.76 din 23.12.2008 a Tribunalului Cluj, nr.37 din 22.01.2009 și nr.94 din 19.02.2009 ale Tribunalului Maramureș.
Măsura arestării preventive față de cei doi inculpați a fost luată în baza art.143 și 148 lit.f pr.pen. în sensul că sunt indicii temeinice din care rezultă că inculpații și împreună cu alte persoane au organizat sub îndrumarea inculpatului trecerea frauduloasă a frontierei dintre Ucraina și România a mai multor migranți de origine indo-pakistaneză, inculpatul având ca atribuții principale supravegherea și controlul trecerii frontierei de stat și supravegherea prin observare directă a spațiului adiacent acesteia, iar inculpatul a avut rolul de a controla traseul, de a asigura paza în momentul treceri frontierei de către grupurile de migranți și de a efectua transportul acestora.
La luarea măsurii arestării preventive față de cei doi inculpați instanța de fond a constatat că sunt îndeplinite și condițiile prev.de art.148 lit.f pr.pen. în sensul că pedeapsa prev.de lege pentru faptele pentru care sunt cercetați inculpații este închisoarea mai mare de 4 ani, iar din modalitatea de comitere a infracțiunilor, din amploarea activității desfășurate de inculpați, gravitatea faptelor comise, de impactul social produs de rezonanța socială negativă care poate crea în rândul cetățenilor un sentiment de indignare, rezultă că lăsarea acestora în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Ulterior prin rechizitoriul întocmit de DIICOT Serviciu Teritorial Cluj la data de 16.03.2009, au fost trimiși în judecată inculpații pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și de art.71 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen. arestat în lipsă pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și de art.71 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen. arestat în lipsă pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și de art.71 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen. și art.37 lit.a pen. în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și art.71 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen. și în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de art.7 al.1 și 3 din Legea nr.39/2003 și art.71 al.1 din OUG nr.105/2001 cu aplic.art.41 al.2 pen.
Prin încheierea atacată cu recurs în prezenta cauză după sesizarea instanței, s-a constatat în baza art.300/1 rap.la art.160 pr.pen. legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive dispusă față de cei doi inculpați trimiși în judecată în stare de arest preventiv.
In sarcina inculpatului s-a reținut că acesta în calitatea sa de agent în cadrul IPJ M Poliția de Frontieră avea rolul de a supraveghea controlul trecerii de frontieră prin observare directă a spațiului adiacent frontierei de stat, obținând astfel informațiile necesare în vederea trecerii în siguranță a grupurilor de migranți din Ucraina în România, iar în sarcina inculpatului s-a reținut că acesta a fost folosit inițial în calitate de antemergător, având rolul de a controla traseul și de a asigura paza în momentul, trecerii frontierei de către grupurile de migranți. De asemenea, inculpatul avea rolul de a transporta migranții din zona de frontieră înafara acesteia, pe teritoriul României fiind lăsați pe raza județelor C, B N și
Inculpații și sunt arestați preventiv începând cu data de 27.11.2008. Aceștia în faza de urmărire penală au recunoscut faptele comise și au dat declarații în baza cărora au fost identificați și alți participanți la comiterea infracțiunilor, ajutând astfel organele de urmărire penală.
Cei doi inculpați nu au antecedente penale, fiind la prima confruntare cu legea penală. Inculpatul este căsătorit și are doi copii minori în întreținere, iar inculpatul este student în anul IV la Facultatea de Științe Economice C, Universitatea.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului aprecierea limitelor rezonabile ale unei detenții provizorii se face luând în considerare circumstanțele concrete ale fiecărui caz, pentru a vedea în ce măsură există indicii precise cu privire la un interes public real care fără a fi adusă atingere prezumției de nevinovăție, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.
Din disp.art.139 al.3/5 pr.pen. rezultă că măsura arestării preventive poate fi înlocuită cu una din măsurile prevăzute de art.136 al.1 lit.b și c pr.pen. respectiv măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau măsura obligării de a nu părăsi țara.
Pentru a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: măsura preventivă să fie luată în conformitate cu dispozițiile legale, iar temeiurile care au determinat luarea măsurii arestului preventiv sau schimbat.
Referitor la gradul de pericol social pe care l-ar prezenta inculpații, apreciem că dacă la momentul luării măsurii arestării preventive acest pericol a existat, trecerea timpului a dus la diminuarea pericolului social.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului în cauza Letellier contra Franței, referitor la pericolul pentru ordinea publică a statuat că prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea unor anumitor infracțiuni, pot să succinte o tulburare socială de natură să justifice o detenție provizorie, cel puțin pentru o perioadă de timp.
În circumstanțe excepționale acest element poate fi avut în vedere în lumina prevederilor convenției, în tot cazul, măsura în care dreptul intern recunoaște noțiunea de tulburare a ordinii publice provocată de o infracțiune.
Totuși un asemenea element, nu ar putea fi apreciat ca pertinent și suficient, decât dacă se bazează pe fapte de natură să arate că eliberarea deținutului ar tulbura în mod real ordinea publică.
În afară de aceasta, detenția nu rămâne legitimă decât dacă ordinea publică este efectiv amenințată, continuarea detenției nu ar putea să servească pentru a anticipa o pedeapsă privativă de libertate.
Având în vedere că urmărirea penală a fost finalizată, încheindu-se astfel o fază a procesului penal, că cei doi inculpați au recunoscut faptele comise de aceștia și au făcut declarații complete care au dus la identificarea și a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor, că inculpații nu mai pot influența mersul procesului, că aceștia nu au antecedente penale, că inculpatul are doi copii minori în întreținere, iar inculpatul este student în anul IV, că trecerea timpului a dus la diminuarea pericolului social pe care-l prezintă inculpații pentru societate și că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev.de art.139 pr.pen. referitoare la înlocuirea măsurii arestului preventiv cu altă măsură mai puțin restrictivă, în baza art.385/15 pct.2 lit.d pr.pen. urmează să fie admise recursurile formulate de inculpații și împotriva Încheierii penale fără număr din data de 20 martie 2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr- care urmează să fie casată cu privire la menținerea măsurii arestării preventive față de inculpați și rejudecând cauza, în temeiul art. 139 pr.pen. urmează să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi țara prev. de art. 145/1 pr.pen. pentru a asigura prezența inculpaților la judecată.
În baza art. 145/1, raportat la art. 145 pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații vor fi obligați sa respecte următoarele măsuri:
a) să se prezinte la instanța de judecata ori de câte ori sunt chemați;
b) sa se prezinte la Poliția Mun.S M, jud. M, desemnată cu supravegherea acestora, conform programului de supraveghere ce se va întocmi sau ori de cate ori sunt chemați;
d) sa nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e) sa nu dețină, sa nu folosească si sa nu poarte nicio categorie de arme.
f) sa nu se apropie de coinculpați și de martorii menționați în rechizitoriu și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Urmează să le fie atrasă atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, se va lua împotriva acestora măsurii arestării preventive.
Se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în altă cauză.
În baza art.189 pr.pen. urmează să se stabilească în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu desemnat pentru inculpatul, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Potrivit art.192 al.3 pr.pen. cheltuielile judiciare avansate de stat urmează să rămână în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385 ind.15 pct.2 lit.d admite C.P.P. recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la 09.06.1985 în S M, județul M, CNP -) și (fiul lui și, născut la data de 21.10.1972 în S M, județul M, CNP -, aflați în Penitenciarul Gherla, împotriva Încheierii penale fără număr din data de 20 martie 2009 a Tribunalului Maramureș, pronunțată în dosar nr- pe care o casează cu privire la menținerea măsurii arestării preventive față de inculpați și rejudecând:
În temeiul art. 139 pr.pen. dispune înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților cu măsura obligării de a nu părăsi țara prev. de art. 145/1 pr.pen.
În baza art. 145/1, raportat la art. 145 pr.pen. pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpații sunt obligați sa respecte următoarele obligații:
a) să se prezinte la instanța de judecata ori de câte ori sunt chemați;
b) sa se prezinte la Poliția Mun.S M, jud. M, desemnată cu supravegherea acestora, conform programului de supraveghere ce se va întocmi sau ori de cate ori sunt chemați;
d) sa nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței;
e) sa nu dețină, sa nu folosească si sa nu poarte nicio categorie de arme.
f) sa nu se apropie de coinculpați și de martorii menționați în rechizitoriu și să nu comunice cu aceștia direct sau indirect.
Atrage atenția inculpaților că, în caz de încălcare cu rea-credință a obligațiilor care le revin, se va lua împotriva acestora măsurii arestării preventive.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților dacă nu sunt arestați în altă cauză.
Stabilește în favoarea Baroului de Avocați C suma de 100 lei, onorariu pentru apărătorul din oficiu desemnat pentru inculpatul, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 25 martie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
RED.VG/MR
02.04.09/4 EX.
Președinte:Claudia IlieșJudecători:Claudia Ilieș, Ana Covrig Vasile Goja
