Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Pitesti

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 190/R/MF.

Ședința publică din 17 martie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Marius Gabriel Săndulescu judecător

JUDECĂTOR 2: Teodora Gheorghe Sorescu G -

Judecător - -

Grefier -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin

Procuror

S-a luat în examinare, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24 decembrie 1976, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, Complet specializat de minori penal, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: recurentul inculpat -, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale, depuse la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.

Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea recursului, acordând părților prezente, cuvântul asupra acestuia.

Avocat pentru recurent, susține că tribunalul a plecat de la premisa că, nu s-a schimbat situația de la luarea măsurii arestului preventiv până la momentul actual.

Arată că, au fost audiate toate părțile vătămate și toți martorii, situația în dosar fiind clară și putându-se chiar aprecia dacă inculpatul este vinovat. Mai mult la instanța de fond au fost audiați martori referitor la renumele pe care inculpatul îl are în localitatea de domiciliu.

Este adevărat că, inculpatul a fost arestat în Spania și trimis în România dar trebuie să se verifice dacă se mai impune menținerea sau nu a stării de arest a acestuia. Face referire la faptul că, pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat odată cu trecea timpului.

Solicită lăsarea inculpatului în libertate sau înlocuirea măsurii arestului preventiv cu o altă măsură, respectiv aceea de a nu părăsi localitatea sau țara. Susține că, inculpatul are un copil minor în întreținere, soția sa fiind plecată în străinătate la muncă, luarea unei alte măsuri decât cea a arestului preventiv, fiind indicată. Mai mult decât atât, una dintre părțile vătămate a declarat că nu se consideră parte vătămată deoarece nu consideră că a fost traficată.

Solicită admiterea recursului, casarea încheierii și înlocuirea măsurii arestului preventiv cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea, instanța putând să dispună și unele măsuri restrictive. Ar fi o măsură justă, inculpatul putând fi lăsat în libertate.

Reprezentantul parchetului susține că, în temeiul art. 160 alin. 3 din Codul d e procedură penală, temeiurile avute în vedere inițial la luarea măsurii, impun în continuare menținerea acesteia.

Pune concluzii de respingere a recursului, ca nefondat, și de menținere a încheierii atacate.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită judecarea sa în stare de libertate, are un copil minor în întreținere, soția sa este plecată la muncă în străinătate, iar tatăl, care are grijă în acest moment de copilul său, este în vârstă.

CURTEA

Din actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin încheierea din 10 martie 2009, Tribunalul Argeșa dispus în baza disp. art. 300/2 rap. la art 160/b pr.pen. menținerea stării de arest preventiv a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 24.12.1976 în Cîmpulung, domiciliat în comuna, jud. A, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, constatând legalitatea și temeinicia stării de arest.

Pentru a pronunța această încheiere, prima instanță a reținut că, prin rezoluția nr. 35D/P/2007 din 01.10.2007 a Biroului Teritorial Argeș - DIICOT, s-a început urmărirea penală împotriva învinuitului pentru infracțiunile de trafic de persoane majore și minore și proxenetism, fapte prev.de art. 12 al.1, 2 lit.a, art. 13 al.1, 3 din Legea nr. 678/2001 și art. 329 al.1

, cu aplic. art.33 lit.a, reținându-se în fapt că în perioada 2006-2007 sus-numitul, împreună cu alți învinuiți, prin înșelăciune, au racolat pe părțile vătămate minore și, cum și pe părțile vătămate majore și, le-au transportat în Spania și le-au determinat să se prostitueze în scopul obținerii de câștiguri materiale în suma de 99.110 euro și 40.000.000 lei ROL. De asemenea, învinuitul a racolat pe părțile vătămate, și prin înșelaciune, le-a transportat în Spania, promițându-le un anumit salariu, după care le-a determinat să muncească în alte condiții decât cele promise, în scopul obținerii de beneficii materiale în sumă de 5.500 euro.

Prin încheierea nr. 29 CC din data de 10.04.2008 a Tribunalului Argeș, pronunțată în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a învinuitului -, pe o perioadă de 10 zile, începând cu data prinderii.

Prin încheierea din data de 08.11.2008 a Tribunalului Argeș pronunțată în dosarul nr- s-a dispus punerea în executare a mandatului de arestare preventivă nr- din 10.04.2008 față de învinuitul -.

Totodată, prin încheierea nr. 89/CC/11.11.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului -, pe o perioadă de 20 de zile, începând cu data de 17.11.2008.

Instanța, legal învestită cu soluționarea în fond a cauzei, procedând la verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive dispuse față de inculpatul -, conform art.300/2 rap. la art. 160/b pr.pen. a constatat că, în continuare, sunt întrunite condițiile prev. de art. 136, 143 pr.pen. existând probe și indicii temeinice (coroborarea dintre declarațiile părților vătămate și declarațiile martorilor cu celelalte probe, înscrisuri efectuate, depuse în cauză) privind săvârșirea unor infracțiuni de către inculpat, pedepsite de legea specială cu închisoarea cu mult mai mare de 4 ani.

Infracțiunile reținute în sarcina sa sunt cele de trafic de persoane minore și majore, infracțiuni care prin natura lor, prin obiectul juridic ce constă în valoarea juridică ocrotită și anume libertatea de voință și de acțiune, libertatea fizică, intimă a persoanei, libertatea la muncă și dreptul de alegere liberă și conștientă a unui loc de muncă, presupun, odată săvârșite, grave încălcări ale acestor drepturi esențiale ale persoanei umane și denotă, totodată, un grad de pericol social ridicat și o periculozitate socială însemnată a făptuitorului, fiind întrunite astfel condițiile prev. de art. 148 lit.f)

C.P.P.

Instanța a apreciat dovedit pericolul social concret inclusiv din modalitatea continuată de comitere a faptelor, pe parcursul unui interval de timp de cca doi ani, din modalitatea de desfășurare reținută, ce presupune o organizare amănunțită și din numărul de participanți implicați,aspecte ce relevă gravitatea faptelor și necesitatea de a-l priva de libertate, în continuare, pe inculpat, prezența lui fiind necesară în vederea bunei desfășurări a procesului penal, întrucât aflat în stare de arest, nu va mai comite fapte similare, nu se va sustrage de la judecată și nu va influența pe cele două părțile vătămate neaudiate sau martorii rămași de audiat

Date fiind și indiciile privind intențiile anterioare ale inculpatului de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărirea penală și de la judecată, tribunalul găsește că este întemeiată concluzia privind existența unui pericol atât la nivel social cât și acela ca inculpatul să încerce să se sustragă de la judecarea, în continuare, a cauzei și de la eventuala sancțiune penală, fiind incidente astfel, în cauză, disp. art. 148 lit.a) pr.pen.

Întrucât concluziile anterioare, în privința necesității menținerii stării de arest, pentru motivele expuse, contravin total solicitării formulată de inculpat, prin avocatul ales, de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului de a nu părăsi localitatea, instanța urmează a respinge această cerere drept neîntemeiată.

Pentru considerentele ce preced, apreciind ca fiind prezente în continuare temeiurile de drept prevăzute de art. 148 lit. a) și f) pr.pen. și că administrarea probelor cu declarațiile părților vătămate, și cu declarațiile martorilor, ce nu au fost încă audiați, se va desfășura în condiții optime astfel, tribunalul a menținut starea de arest preventiv a inculpatului -.

În recursul formulat împotriva încheierii primei instanțe, inculpatul a adus critici legate de netemeinicia acesteia, susținând că nu mai este necesară privarea sa de libertate, având în vedere și situația familiei în componența căreia se află și un copil minor și are nevoie de întreținere, iar pericolul concret pentru ordinea publică s-a diminuat odată cu trecerea timpului.

Curtea apreciază nefondat recursul inculpatului.

În acest sens, curtea arată că potrivit art.148 alin.1 lit.a Cod procedură penală, arestarea inculpatului este posibilă dacă acesta a fugit ori s-a ascuns în scopul sustragerii de la urmărire sau judecată, ori există date că va încerca să fugă sau să se sustragă în orice mod de la urmărirea penală, de la judecată, ori de la executarea pedepsei.

Același text de lege la lit.f precizează că este posibilă arestarea inculpatului, care a comis o infracțiune pedepsită de lege cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Aceste două temeiuri au fundamentat inițial măsura arestării recurentului care a fost luată la 10.04.2008, prin încheierea nr.29/CC de Tribunalul Argeș și a devenit efectivă de-abia la 7.11.2008, deoarece inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, fiind arestat de autoritățile judiciare spaniole, pe teritoriul acestui stat.

Dispozițiile normative precizate anterior se regăsesc în conținutul art.5 paragraf 1 lit.c din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care legitimează arestarea unei persoane atunci când există motive verosimile de a bănui că a comis o infracțiune sau există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica pe inculpat să comită o infracțiune ori să fugă după săvârșirea acesteia.

În ce privește pericolul pentru ordinea publică, așa cum în mod just a reținut și prima instanță, acesta se degajă din conținutul concret al faptelor ce i se impută inculpatului datorită gravității accentuate a acestora și efectelor pe care le-au produs în mediul social prin încălcarea ordinii de drept și a normelor de conviețuire socială.

Sub aspectul sustragerii de la urmărirea penală, acest lucru este incontestabil și pune în evidență tendința inculpatului de a îngreuna și zădărnici cercetările ce se efectuează în cauză, existând riscul în același timp comiterii unor noi infracțiuni.

La numai 4 luni de la arestarea sa preventivă, nu se pune problema estompării pericolului care a determinat detenția sa inițial, și având în vedere complexitatea dosarului, nici nu poate fi vorba de atingerea unei perioade rezonabile a privării sale de libertate.

În plus, așa cum în mod corect a apreciat și prima instanță, există în continuare pericolul care odată pus în libertate, inculpatul să se facă nevăzut, așa cum a procedat și înainte de încarcerarea sa.

Prin urmare, curtea apreciază încă de actualitate temeiurile care au determinat arestarea inculpatului și găsește oportună în interesul instrucției penale menținerea sa în continuare în stare de arest.

Pentru că din oficiu nu s-au reținut alte aspecte care să determine nulitatea hotărârii recurate, urmează ca potrivit art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, să fie respins recursul inculpatului, cu consecința obligării acestuia, potrivit art.192 Cod procedură penală la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 24 decembrie 1976, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva încheierii din data de 10 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, Complet specializat de minori penal, în dosarul nr-.

Obligă pe recurentul-inculpat la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 17 martie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Grefier,

Red.:

Tehn.

2 ex.

Jud.fond:

01.04.2009.

Președinte:Marius Gabriel Săndulescu
Judecători:Marius Gabriel Săndulescu, Teodora Gheorghe Sorescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Pitesti