Arestare preventiva jurisprudenta.
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
- Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DEICZIA PENALĂ NR. 111/R/2010
Ședința publică din 23 februarie 2010
PREȘEDINTE: Pușcaș Mircea
JUDECĂTOR 2: Munteanu Traian
JUDECĂTOR 3: Pătrăuș Mihaela
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale de ședință din 11 februarie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent, în stare de arest preventiv, asistat de apărătorul din oficiu, av., în baza delegației nr. 1133/2010, emisă de Baroul Bihor.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ORADEAa fost reprezentat de procuror.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii în sensul revocării măsurii arestării preventive și a punerii de îndată în libertate a inculpatului. A apreciat că, judecarea cauzei se poate desfășura, în bune condiții, și cu inculpatul recurent în stare de libertate.
Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat și menținerea, ca temeinică și legală a încheierii recurate, apreciind că, în mod corect tribunalul procedând la menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent.
Inculpatul recurent a depus la dosarul cauzei un memoriu și, în ultimul cuvânt, a solicitat să fie judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 11 februarie 2010, Tribunalul Bihor, în baza art. 3002Cod procedură penală, rap. la art. 160 Cod procedură penală, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului (zis ), născut la data de 16 octombrie 1990 în O, fiul lui și, domiciliat în localitatea de C, sat, nr. 432, județul B, CNP -, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul Oradea, arestat în baza încheierii nr. penale nr. 32/28.07.2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 35/2009.
Tribunalul, examinând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestului preventiv față de inculpat, a constatat că, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la instanță în data de 19.10 2009, fost trimis în judecată inculpatul în stare de arest preventiv, pentru comiterea infracțiunii de omor prev. și ped. de art. 174 Cod penal, constând în aceea că în aceea că, în noaptea de 17/18 mai 2009, cu o de mătură, a aplicat multiple lovituri victimei în timp ce se afla în locuința acestuia din, nr. 442 după care, împreună cu AN l-au transportat în satul și l-au abandonat la intrarea în fostul P, pe cântar.
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea nr. 32/28.06.2009 a Tribunalului Bihor, măsură prelungită ulterior prin încheierea nr. 40/18.08.2009.
Făcând o evaluare a temeiurilor avute în vedere la luarea măsurii preventive în cauză, tribunalul reține că acestea nu s-au schimbat.
Astfel, probele administrate până în prezent în cauză, în faza de urmărire penală și arătate pe larg în încheierea de arestare preventivă, fac verosimilă bănuiala că inculpatul ar fi comis fapta reținută în sarcina sa în actul de acuzare. Prin urmare sunt îndeplinite condițiile cerute de art. 143 Cod procedură penală.
S-au reținut de asemenea ca fiind incidente dispozițiile art. 148 alin. 1 lit. b și f Cod procedură penală, tribunalul reține că aceste sunt aplicabile în continuare în cauză.
Astfel, se pot reține că există suspiciuni că inculpatul ar fi încercat să influențeze depoziția unui martor, iar pedeapsa prevăzută lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa este mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
de ordine publică în sensul legii penale trebuie înțeles ca o reacție colectivă față de anumite stări de lucruri, cu impact imediat asupra opiniei publice.
Un astfel de impact, imediat și mediatic, a existat categoric în rândul opiniei publice, determinând reacția promptă a autorităților, care a și condus la arestarea preventivă a inculpatului.
Aspectele invocate în apărare nu echivalează cu finalizarea procesului penal, buna desfășurare a acestuia trebuie urmărită și în fața instanței, iar în cauză cercetarea judecătorească este în curs de desfășurare, fiind dispusă audierea tuturor martorilor care au dat declarații și în cursul urmăririi penale.
Față de cele expuse mai sus, tribunalul a menținut starea de arest a inculpatului.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii în sensul revocării măsurii arestării preventive și a punerii sale în libertate.
Prin memoriul depus la dosarul cauzei, inculpatul recurent a arătat că este nevinovat și că are în întreținere o familie, respectiv soția și o de aproape 2 ani.
Examinând încheierea prin prisma motivelor invocate, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 alin. 2 și art. 385/14 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, în mod corect a constatat prima instanță că, în raport de dispozițiile art. 300 alin. 2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală, având în vedere pericolul social ridicat al faptei săvârșite, temeiurile care au determinat arestarea impunând în continuare privarea de libertate a inculpatului.
În cauză nu a intervenit niciun element de natură să determine schimbarea sau încetarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, iar menținerea acesteia se impune în conformitate cu dispozițiile art. 136 Cod procedură penală.
În această fază procesuală, nu pot fi apărările inculpatului recurent făcute pe fondul cauzei, respectiv susținerea privind nevinovăția sa și cele referitoare la statutul său social, acestea putând fi avute în vedere doar de instanța învestită cu judecarea fondului cauzei.
Se mai impune a fi făcută precizarea că, până în prezent, la dosarul cauzei, există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul recurent a comis fapta pentru care a fost trimis în judecată.
Față de cele ce preced, curtea apreciază că în mod corect prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent, aceasta fiind în măsură să asigure buna desfășurare a procesului penal, considerent pentru care, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului urmând ca acesta să fie obligat, potrivit dispozițiilor art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, la plata sumei de 200 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMLE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, combinat cu art. 160/b alin. 3 Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul recurent, născut la 16.10.1990, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 11 februarie 2010, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, justificată cu delegație nr. 1133/22.02.2010, emisă de Baroul d e Avocați B, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 februarie 2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - - -
red. decizie -
jud. fond
tehnored. 2 ex. 26.02.2010, pc
Președinte:Pușcaș MirceaJudecători:Pușcaș Mircea, Munteanu Traian, Pătrăuș Mihaela
