Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 202/2008. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ Nr. 202/

Ședința publică din data de 07 Aprilie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu

JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache

JUDECĂTOR 3: Aurel Președinte Secția pentru cauze cu

Minori și de Familie

Grefier -

Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.

La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații, și, în prezent deținuți în Penitenciarul Galați, împotriva încheierii de ședință nr- din 27.03.2008 a Tribunalului Galați.

La apelul nominal au răspuns recurenții inculpați, în stare de arest, asisitat de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale pe care o depune la dosar, și asistați de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale din 07.04.2008, inculpatul fiind asistat și de av., apărător ales, substituind pe av. în baza împuternicirii avocațiale din 07.04.2008.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care;

Recurenții inculpați, și, întrebați fiind, precizează că își însușesc recursurile declarate de avocatul ales în numele lor.

Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul recurenților inculpați, și, av., susține că recursul vizează nelegalitatea încheierii prin care s-a menținut măsura arestării preventive a celor trei inculpați. Consideră că în mod cu totul eronat Tribunalul Galația dispus menținerea stării de arest a inculpaților și nu a dispus înlocuirea acestei măsuri.

Potrivit disp. art. 139 alin. 1 Cod procedură penală, în situația în care temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, se impune înlocuirea acestei măsuri.

A solicitat instanței de fond să constate că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și, în mod strict, să observe faptul că în această cauză, după 1 an și 5 luni de la arestarea inculpaților, s-a dovedit științific faptul că părții vătămate nu i-a fost pusă în primejdie viața.

Făcându-se această dovadă, nu se mai poate discuta, teoretic, de infracțiunea de tentativă la omor. În aceste condiții, consideră că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au schimbat.

Dacă se analizează încheierile instanței de fond și ale instanței de recurs, prin care s-a discutat cu privire la luarea, prelungirea și menținerea stării de arest a inculpaților se observă că în toate se face referire la concluziile raportului de constatare medico-legală efectuat la urmărirea penală, din care rezultă că părții vătămate i-a fost pusă în primejdie viața.

Pe parcursul cercetării judecătorești, la cererea inculpaților, s-a efectuat o expertiză medico-legală părții vătămate. În luna august 2007 Tribunalul Galați a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpaților și punerea lor în libertate, motivat de faptul că din concluziile raportului de expertiză medico-legală rezultă că nu i-a fost pusă în primejdie viața părții vătămate, iar Curtea de Apel Galația admis recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și a cerut în mod expres instanței de fond să solicite avizarea acelei expertize. În motivarea deciziei din 15.08.2007, Curtea de Apel Galația arătat că, citează: "această probă este deosebit de necesară pentru corecta și legala soluționare a cauzei și de ea depinde menținerea oficialității procesului penal sau dimpotrivă, schimbarea încadrării juridice într-o infracțiune care se pune în mișcare la plângerea prealabilă a părții vătămate și pentru care este posibilă împăcarea".

La acel moment a fost oarecum de acord cu motivarea deciziei pronunțate în recurs, considerând că este necesară acea avizare a raportului de expertiză medico-legală.

La termenul anterior Iar ăspuns solicitării instanței, prin expertiza înaintată la dosar comunicând că este de acord cu concluziile raportului de expertiză întocmit de Serviciul de Medicină Legală S-a arătat în mod expres că pneumotoraxul parțial drept nu a pus în primejdie viața părții vătămate deoarece o cantitate minimă de aer în pleură se resoarbe în aproximativ 5-7 zile. S-a mai arătat că urmărirea posttraumatică (în lipsa leziunilor osoase costale) este de aproximativ 7 zile.

Instanța de fond a înlăturat aceste concluzii ale raportului de expertiză întocmit de I motivând că ansamblul probatoriilor și al indiciilor temeinice care configurează infracțiunea dedusă judecății nu este contracarat prin concluziile expertizei medico-legale traumatologice. Cu alte cuvinte, instanța de fond a avut în vedere declarațiile martorilor și ale părții vătămate. dar, martorii nu pot spune că i-a fost pusă în primejdie viața părții vătămate.

Solicită să se verifice un alt aspect. Curtea de Apel Galați, în aceeași componență ca cea de astăzi, la momentul prelungirii măsurii arestării preventive, prin încheierea din 22.12.2006 a motivat că, citează: "împrejurarea că în raportul de expertiză medico-legală sunt concluzii deficitare, nu poate conduce la punerea în libertate a inculpaților, aceștia având posibilitatea ca pe parcursul procesului penal să solicite o avizare din partea Iaa cestui raport medico-legal"

Precizează că în afară de această avizare s-a făcut o nouă expertiză medico-legală care este elocventă și totuși instanța nu ține cont de aceste aspecte.

Consideră că trebuie să se facă dreptate în cauză.

Este surprinzător cum instanța de fond, după un an și cinci luni dispune menținerea inculpaților în continuare în stare de arest, deși s-au schimbat clar temeiurile avute în vedere la luarea măsurii. Apărările sunt de natură a concluziona că temeiurile s-au modificat.

Totodată, solicită să se verifice rezonabilitatea măsurii arestării preventive. Inculpații sunt arestați de un an și cinci luni. Din luna septembrie și până la termenul din 26.03.2008 cauza a fost amânată pentru avizarea raportului de expertiză. Inculpații nu au nicio vină că avizarea s-a făcut după șase luni de zile; ei s-au supus procedurilor judiciare, iar potrivit art. 6 din au dreptul să fie judecați într-un termen rezonabil. După părerea sa nu s-a reușit ca inculpații să fie judecați într-un termen rezonabil.

Pentru aspectele arătate, solicită admiterea recursului, să se constate că s-au modificat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților și, în mod special, se referă la faptul că viața părții vătămate nu a fost pusă în primejdie, să se constate că raportul de constatare medico-legală a evidențiat o situație eronată, să se dispună casarea încheierii instanței de fond în parte, numai în ceea ce privește măsura arestării preventive, și să se dispună înlocuirea măsurii arestării cu măsura obligării a nu părăsi localitatea, urmând a se stabili și toate obligațiile potrivit dispozițiilor codului d e procedură penală.

Apărătorul recurentului inculpat, av., precizează că este de acord cu punctul de vedere exprimat de dl. av. și, în completare, arată că prin încheierea de ședință din 26.03.2008 instanța respins nejustificat cererea formulată de inculpatul, în sensul revocării măsurii arestării preventive și înlocuirea acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, prev. de art. 145 Cod procedură penală.

Din punctul său de vedere, disp. art. 139 alin. 1 și 2 Cod procedură penală sunt foarte clare și sunt deplin aplicabile în această situație. Dacă instanța constată că s-au schimbat temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, trebuie să dea curs cererilor formulate de către inculpat, acelea de a revoca sau a înlocui măsura arestării.

Inculpatul a fost arestat și trimis în judecată pentru o infracțiune deosebit de gravă. Mai mult timp instanța a menținut măsura arestării preventive având în vedere gravitatea infracțiunii pentru care inculpatul a fost arestat.

Prin raportul de expertiză-medico-legală întocmit de s-a ajuns la concluzia că acest traumatism a necesitat 15-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare de la momentul producerii și pneumotoraxul parțial drept nu a pus în primejdie viața părții vătămate.

La stabilirea încadrării juridice a faptei, la stabilirea pericolului concret pentru ordinea publică au fost avute în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală efectuat inițial, dar aceste concluzii au fost schimbate în totalitate prin avizarea Instanța de fond nu a ținut cont de această avizare, motivând că este demonstrat faptul că inculpații au acționat împreună prin desfășurarea unor activități materiale concordante asupra părții vătămate, fiind opriți doar de focul de armă tras în plan vertical.

Instanța a hotărât să mențină măsura arestării nu în funcție de fapta în sine, de gravitatea și pericolul social al faptei, ci motivat de faptul că, citează: " a cerceta în stare de libertate inculpați în ipoteza unor astfel de manifestări înseamnă a ne asuma factorii de risc în dezvoltarea unor comportamente violente în rândul tinerilor".

Se pune întrebarea dacă instanța a menținut măsura arestării preventive nu pentru ceea ce au făcut inculpații, ci pentru a asigura o liniște socială, pentru a-i da exemplu.

Consideră că instanța trebuia să reaprecieze cu privire la această măsură, care este o măsură preventivă, iar durata ei a depășit termenul de rezonabilitate.

Solicită admiterea recursului declarat de inculpatul cu consecința revocării măsurii arestării preventive.

Apărătorul recurentului inculpat, av., arată că este de acord cu concluziile apărătorilor celorlalți inculpați.

Într-adevăr, din concluziile expertizei medico-legale traumatologice rezultă că pneumotoraxul parțial drept nu a fost de natură de a pune în primejdie viața părții vătămate. Mai mult decât atât, pnemotoraxul parțial drept s-a putut produce prin lovire cu corpuri dure și a necesitat 15-18 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. S-a stabilit că acest tip de leziune nu pune în pericol viața pacientului deoarece o cantitate minimă de aer în pleură se resoarbe după aproximativ 5-7 zile.

Față de aceste considerente, la acest moment s-au schimbat temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, urmările faptei inculpaților fiind mai puțin grave, leziunile produse părții vătămate necesitând pentru vindecare sub 20 de zile de îngrijiri medicale nu i-au pus în pericol viața, având în vedere aceste aspecte consideră că în cauză nu mai sunt incidente disp. art. 681, 136 și 148 lit. f Cod procedură penală.

În concret, la acest moment în cauză nu mai sunt indicii în sensul prev. de art. 681Cod procedură penală, din care să rezulte presupunerea că s-a comis infracțiunea de tentativă la omor în condițiile în care rezultatul acțiunii inculpaților se circumscrie altei faptei, respectiv, lovire și alte violențe. Consideră că raportat la indiciile prev. de art. 681Cod procedură penală menținerea arestării preventive apare la acest moment ca fiind nelegală, nefiind îndeplinită condiția de cuantum cerută de art. 148 lit. f Cod procedură penală, condiție care prevede ca fapta comisă să fie pedepsită cu închisoare mai mare de 4 ani.

La menținerea măsurii arestării preventive se verifică și dacă sunt întrunite cerințele prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală sau dacă au apărut temeiuri noi, care să justifice privarea de libertate a inculpatului.

Concluzionând, arată că arestarea s-a dispus motivat de faptul că acțiunea inculpaților pus în primejdie viața părții vătămate, or la acest moment s-a făcut dovada faptului că viața părții vătămate nu a fost pusă în pericol. Consideră că nu mai sunt indicii că s-a comis fapta de tentativă la omor.

Pentru aceste considerente, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea.

Reprezentantul Ministerului Public apreciază că recursurile declarate de cei patru inculpați împotriva încheierii de ședință din data de 27.03.2008, prin care a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive și s-a menținut măsura în temeiul art. 3002Cod procedură penală este nefondat. În susținerea recursurilor s- mers preponderent pe ideea că atâta timp cât raportul de expertiză efectuat în cursul cercetări judecătorești și avizat de I - Comisia Superioară, atestă faptul că viața părții vătămate nu a fost pusă în primejdie din cauza leziunilor suferite urmare loviturilor aplicate de către inculpați.

De asemenea, s-a acreditat ideea că, în condițiile în care numărul zilelor de îngrijiri medicale a scăzut sub 20 de zile, în raport de aspectele consemnate în raportul de constatare medico-legală, automat ar fi dispărut șui temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Practic, se solicită să se constate că fapta nu ar mai întruni elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la omor calificat pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, ci o infracțiune mult mai ușoară care, în condițiile date nu ar atrage nici subzistența temeiului prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală.

Aceste concluzii ale inculpaților, prin apărătorii aleși, sunt neîntemeiate și remarcă faptul că nu s-a făcut vorbire decât despre aceste concluzii ale raportului de expertiză care relevă faptul că viața părții vătămate nu a fost pusă în primejdie, dar în doctrina și în literatura de specialitate și în practica judiciară s-a statuat în mod constant că la momentul aprecierii asupra unei încadrări juridice, și raportat la speța de față, nu se au în vedere doar concluziile raportului de constatare medico-legală, ci trebuie avut în vedere un ansamblu de împrejurări cum ar fi: zona corpului lovită, obiectul vulnerant, intensitatea loviturii, atitudinea inculpaților activitatea desfășurată în momentul agresiunii.

În raport de toate aceste considerente, ținând cont de activitatea conjugată a inculpaților care au lovit partea vătămată în mod repetat, o perioadă destul de lungă de timp, ținând cont și de intensitatea loviturilor și zona corpului lovită, apreciază că în mod corect s-a dispus de către prima instanță menținerea măsurii arestării preventive.

Solicită să se constate că la acest moment, chiar în condițiile existenței acestui raport de expertiză medico-legală, nu se poate spune cu certitudine că inculpații nu au săvârșit infracțiunea de tentativă la omor calificat, ci au săvârșit infracțiunea de lovire sau alte violențe. Trebuie avut în vedere ansamblul de împrejurări la care a făcut referire și care este statuat de literatura și practica judiciară de specialitate.

În raport de aceste condiții, solicită să se aprecieze că recursul este nefondat.

Nu îmbrățișează punctul de vedere al inculpaților, în sensul că s-a împlinit termenul rezonabil al arestării preventive. La aprecierea rezonabilității unei măsuri preventive trebuie ținut cont de o serie de împrejurări stabilite chiar de către - se referă la complexitatea cauzei (faptul că această cauză este complexă este relevat de numărul mare de martori ce trebuie audiați, de numărul mare de inculpați, de probele care trebuie administrate - se referă la raportul de expertiză medico-legală).

În raport de toate aceste considerente, solicită respingerea recursurilor ca fiind nefondate.

Apărătorul recurenților inculpați, și, av., în replică, arată că aspectele invocate de reprezentantul Ministerului Public referitoare la zona vizată, obiectul folosit, intensitatea loviturii, nu au fost puse în discuție în fața instanței, din punct de vedere procedural, nici la fond și nici în recurs.

Susține că nu a fost vizată o regiune a corpului anume, că a fost aplicată o singură lovitură cu securea, dar nu cu tăișul, lovitură care nu a fost aplicată cu intensitate, în acest sens urmând a se observa că nu există nicio fisură a coastelor.

Față de aspectele arătate, consideră că se poate trage concluzia că inculpații nu au urmărit nici un moment suprimarea vieții părții vătămate, ci au dorit doar să-i aplice o corecție.

Arată că în cauză nu există nicio probă care să facă dovada susținerilor reprezentantului Ministerului Public.

Recurenții inculpați, având ultimul cuvânt, pe rând, lasă la aprecierea instanței.

Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului.

CURTEA

Asupra recursurilor penale de față;

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Pe rolul Tribunalului Galați se află în curs de judecată dosarul penal nr-, în care inculpații, -, și sunt cercetați în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 în ref. la art. 174 alin. 1 - 175 alin. 1 lit. i Cod penal.

În fapt, prin rechizitoriu, în sarcina inculpaților se reține că, în seara de 11.10.2006, inculpații au aplicat părții vătămate, în mod repetat, lovituri cu obiecte și corpuri contondente peste tot corpul, preponderent în zona toracelui, cauzându-i leziuni traumatice care i-au pus viața în primejdie.

Prin încheierea de ședință nr- din 27.03.2008 a Tribunalului Galațis -au respins ca nefondate cererile prin care inculpații, -, și au solicitat revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara.

Conform art. 3002în ref. la art. 160 Cod proc. penală, s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților, -, și este legală și s-a dispus menținerea acesteia.

Împotriva încheierii de ședință nr- din 27.03.2008 a Tribunalului Galați au declarat recurs, în termen legal, inculpații, și, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursurilor, inculpații, și au susținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive s-au schimbat, astfel că potrivit art. 139 alin. 1 Cod proc. penală, măsura arestării preventive trebuie revocată.

În concret, au invocat că la luarea măsurii preventive a fost avut în vedere raportul de constatare medico-legală nr. 1226/E/22.10.2006, raport din care rezulta că viața părții vătămate a fost pusă în primejdie, și pe baza căruia s-a reținut că faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale infracțiuni de tentativă de omor calificat prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 175 alin. 1 lit. i Cod penal.

Pe parcursul judecării cauzei în fond, s-a efectuat o expertiză și conform raportului de expertiză medico - legală nr. 709/E/16.07.2007, avizat de Comisia de avizare din cadrul Institutului de Medicină Legală I cu adresa nr. 9654 din 10.03.2008, ca urmare a loviturilor primite, partea vătămată a prezentat doar un traumatism toracic pentru vindecarea căruia au fost necesare 15 - 18 zile de îngrijiri medicale, situație în care fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal.

De asemenea, inculpații au susținut că măsura arestării a depășit termenul rezonabil deoarece sunt arestați de mai bine de 1 an și 5 luni și că lăsarea lor în libertate nu ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Recursurile sunt nefondate.

Analizând hotărârea penală recurată se constată că în mod corect față de probele administrate în cauză, prima instanță a reținut că măsura arestării preventive a inculpaților inculpații, și este legală și a dispus menținerea acesteia.

Din probele administrate în faza de urmărire penală și la judecarea cauzei în fond rezultă indicii și probe certe că inculpații au săvârșit faptele pentru care inculpații sunt cercetați.

Potrivit art. 46 alin. 2 Cod proc. penală, probele nu au valoare dinainte stabilită și aprecierea fiecărei probe trebuie făcută de organul de urmărire penală sau instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate în cauză, în scopul aflării adevărului.

Este ușor de observat că, în susținerea recursurilor, inculpații au invocat doar faptul că potrivit expertizei medico - legale, efectuate în cursul judecării cauzei în fond, partea vătămată a necesitat pentru vindecare doar 15 - 18 zile de îngrijiri medicale situație în care faptele săvârșite întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, infracțiune pentru care pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de la 3 luni la 2 ani închisoare și că nu ar mai fi îndeplinită prima condiție impusă de art. 148 lit. f Cod proc. penală.

Ori, potrivit art. 46 alin. 2 Cod proc. penală pentru a reține existența unei fapte penale și a vinovăției inculpaților și pentru a stabili încadrarea juridică a faptei săvârșite instanța trebuie să aibă în vedere modul și împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, numărul de persoane implicate în activitatea infracțională, intenția cu care au acționat, obiectele folosite la săvârșirea faptelor, zona în care loviturile au fost aplicate, motivele pentru care activitatea infracțională s-a întrerupt cât și orice alte aspecte de fapt și de drept care au legătură cu cauza dedusă judecății.

Având în vedere modul și împrejurările concrete în care inculpații au săvârșit faptele, atitudinea pe care aceștia au avut-o pe parcursul procesului penal, obiectele găsite la domiciliul inculpaților cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare, dar și faptul că inculpații au mai fost sancționați contravențional pentru încălcarea normelor de conviețuire socială, iar inculpații, și nu sunt la primul impact cu legea penală, se constată că lăsarea inculpaților în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.

Față de considerentele de mai sus, văzând și dispozițiile art. 3851pct. 1 lit. b și art. 192 alin. 2 Cod proc. penală;

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

. RESPINGE, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 02.11.1980 în mun. G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 10,. 70, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), (fiul lui și, născut la data de 26.08.1988 în mun. G, CNP -, cu domiciliul în mun. G,-, - 4,. 46, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), (fiul lui și, născut la data de 08.03.1982 în mun. G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 6,. 78, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) și (fiul lui și, născut la data de 16.07.1987 în mun. G, CNP -, cu domiciliul în G,-, - 7,. 39, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință nr- din 27.03.2008 a Tribunalului Galați.

În temeiul art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, obligă pe inculpații, și la câte 100 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în recurs.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședință publică azi, 07 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

- - - - - -

Grefier,

Red. /09.04.2008

Tehnored. /2 ex.10.04.2008

Fond: -

Președinte:Daniela Liliana Constantinescu
Judecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache, Aurel

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 202/2008. Curtea de Apel Galati