Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 210/2008. Curtea de Apel Oradea

R O MÂ NIA

CURTEA DE APEL ORADEA

-Secția penală și pentru cauze cu minori

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 210/R/2008

Ședința publică din 10 aprilie 2008

PREȘEDINTE: Munteanu Traian

JUDECĂTOR 2: Soane Laura

JUDECĂTOR 3: Pantea Nistor

Procuror: - -

Grefier:

S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale de ședință din 1 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect verificarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărătorul din oficiu, av..

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:

Nefiind excepții sau cereri prealabile, instanța a acordat părților cuvântul asupra recursului.

Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii în sensul revocării măsurii arestării preventive a inculpatului și a punerii acestuia de îndată în libertate. A arătat că temeiurile care au determinat arestarea nu mai subzistă și că judecarea cauzei se poate desfășura, în bune condiții și cu inculpatul recurent în stare de libertate.

Procurorul a solicitat respingerea recursului declarat de inculpat ca nefondat, arătând că temeiurile ce au determinat arestarea subzistă și în continuare, ținând seama de gravitatea faptei comise de inculpat.

Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, a solicitat să fie pus în libertate, arătând că la dosar cauzei nu există nici o probă care să-i dovedească vinovăția.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:

Prin încheierea penală de ședință din 1 aprilie 2008, printre alte,e în baza art. 160/b Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 9.03.1987 în Șimleul S, jud. S, arestat preventiv în baza încheierii penale nr. 21/26.09.2007 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 34/26.09.2007.

În motivarea încheierii s-a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatul nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate a inculpatului.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, solicitând casarea încheierii în sensul revocării măsurii arestării preventive și a punerii sale în libertate.

În motivarea recursului s-a susținut că temeiurile ce au determinat arestarea nu mai subzistă, că cercetarea judecătorească se poate desfășura, în bune condiții, și cu inculpatul recurent în stare de libertate și că la dosar cauzei nu s-a administrat nici o probă care să dovedească vinovăția inculpatului.

Examinând încheierea prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este legală și temeinică, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și urmează a fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.

Astfel, în mod corect a reținut prima instanță că temeiurile ce au determinat arestarea subzistă și în continuare și nu s-au modificat, neimpunându-se revocarea măsurii.

Curtea apreciază că lăsarea în libertate a inculpatului recurent, în condițiile faptei ce i se impută, a naturii și gravității acesteia, a modalității de concepere a activității infracționale, ar fi de natură a crea un sentiment de insecuritate socială.

Vinovăția sau nevinovăția inculpatului nu poate fi analizată în acest cadru procesual, acest atribut revenind instanței învestite cu soluționarea fondului cauzei.

Astfel fiind, cum temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertatea inculpatului recurent, curtea apreciază că în mod corect prima instanță a dispus menținerea măsurii arestării prevenite a inculpatului recurent, considerent pentru care, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul inculpatului, urmând ca, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, să se dispună obligarea inculpatului recurent la plata sumei de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,

RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, născut la 9.03.1987, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 1 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.

DEFINITIVĂ.

Pronunțată în ședința publică azi, 10 aprilie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,

- - - - - -

red. decizie -

jud. fond

dact. 2 ex. 16.04.2008, pc

Președinte:Munteanu Traian
Judecători:Munteanu Traian, Soane Laura, Pantea Nistor

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 210/2008. Curtea de Apel Oradea