Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 236/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr. -
DECIZIA PENALĂ NR.236/R/2008
Ședința publică din 23 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Munteanu Traian JUDECĂTOR 2: Pantea Nistor
JUDECĂTOR 3: Țarcă Gabriela
Judecător: - - - președintele secției
Procuror:
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul recurent, fiul lui și, născut la 17 aprilie 1965, din Penitenciarul Oradea, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive, conform prevederilor art.160/b din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest din Penitenciarul Oradea, asiatat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr.33 din 10 aprilie 2008, emisă de Baroul Bihor - Cabinet Individual.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului cu care a fost legal investită.
Apărătorul inculpatului recurent avocat susține recursului solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii atacate, în principal, a se dispune revocarea măsurii arestării preventive și punerea de îndată în libertate a inculpatului și, în subsidiar, a se dispune înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara deoarece temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri s-au modificat.
În susținerea recursului se arată că, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, a indicat persoanele care au adus droguri în România, are doi copii minori și chiar dacă este recidivist postexecutoriu a executat pedeapsa și aceasta nu mai constituie temei pentru menținerea stării de arest preventiv. Invocă decizia penală nr.79/R pronunțată de Curtea de APEL ORADEA prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive privind pe inculpatul, inculpat care are aceeași situație cu inculpatul din prezenta cauză și pentru egalitate de tratament judiciar apreciază că se impune punerea în libertate a acestuia.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, apreciind că instanța de fond temeinic și legal a reținut că temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive sunt pendinte și actualmente, având în vedere infracțiunile grave de care este acuzat inculpatul, care prezintă pericol social prin insecuritatea majoră pentru societate.
Pe de altă parte, solicită a se avea în vedere persoana inculpatului - recidivist postexecutoriu și apreciază că decizia Curții de Apel invocată nu poate fi invocată ca echitate de tratament față de inculpat câtă vreme cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive în recurs este inadmisibilă și a fost respinsă de instanța de fond.
Apărătorul inculpatului, în replică, arată că măsura arestării preventive este o măsură excepțională și apreciază că inculpatul recurent trebuie să beneficieze de același tratament ca inculpatul.
Inculpatul recurent, în ultimul său cuvânt, recunoaște că este vinovat, că a fost provocat să comită infracțiunea, că nu a mai comis astfel de infracțiuni și nici o altă abatere, că are o familie d e întreținut și solicită să fie pus în libertate, arătând că se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat de organele judiciare.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea penală din 1 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, în baza art. 160 lit.b Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestului preventiv, a inculpatului, fiul lui și, născut la data de 17.04.1965. în, jud. H, domiciliat în O,-, Bloc.X5,.27, jud. B, cu reședința în O,-, Bloc. D1,.84, jud. B, CNP - - arestat preventiv în baza încheierii nr. 32/2007 pronunțată la data de 23 decembrie 2007 de Tribunalul Bihor, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 46/2007.
A fost respinsă cererea formulată de inculpatul privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu o altă măsura preventivă.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul xaminând temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, a constatat că inculpatul a fost arestat la data de 23 decembrie 2007 în baza mandatului de arestare preventivă nr.46/2007 emis de Tribunalul Bihor cu motivarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea de care este învinuit, este mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea sa în libertate ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică.
Instanța a reținut că împrejurările care au determinat arestarea preventivă a inculpatului, nu s-au modificat, subzistând pericolul pentru ordinea publică, în cazul lăsării în libertate a inculpatului, motiv pentru care văzând dispozițiile art. 300/2 combinat cu art.160/b alin.3 Cod procedură penală și prevederile art.23 alin.4/2 din Constituția României și dispozițiile art.5 paragraful l lit.c din Convenția Europeană pentru apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, a menținut arestarea preventivă a inculpatului și a respins cererea de înlocuire a măsurii arestării cu o altă măsură preventivă.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege a declarat recurs inculpatul, solicitând instanței casarea ei ca fiind netemeinică.
În motivarea recursului, inculpatul arată că se impune punerea sa în libertate având în vedere că a recunoscut săvârșirea faptei, a indicat persoanele care au adus droguri în România, are doi copii minori și chiar dacă este recidivist postexecutoriu a executat pedeapsa și aceasta nu mai constituie temei pentru menținerea stării de arest preventiv. Invocă decizia penală nr.79/R pronunțată de Curtea de APEL ORADEA prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive privind pe inculpatul, inculpat care are aceeași situație cu inculpatul din prezenta cauză și pentru egalitate de tratament judiciar apreciază că se impune punerea în libertate a acestuia.
Curtea, examinând hotărârea atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât și din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.385 ind.9 alin.3 Cod procedură penală combinat cu art.385 ind.6 alin.1 și art.385 ind.7 alin.1 Cod procedură penală, constată că prima instanță a reținut corect situația de fapt și a stabilit că menținerea măsurii arestării preventive se justifică prin prisma naturii infracțiunilor săvârșite și că în cauză nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii preventive, astfel că nu se impune revocarea măsurii arestării preventive sau înlocuirea acestei măsuri cu aceea a obligării de a nu părăsi țara.
Față de cele menționate mai sus, curtea, în conformitate cu dispozițiile art.385 ind.15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul declarat.
În baza art.192 Cod procedură penală obligă pe inculpat la plata sumei de câte 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, născut la 17.04.1965, din Penitenciarul Oradea împotriva încheierii penale din 1 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 23.04.2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red.dec./-
În concept - 7.05.2008
Jud.fond/
Tehnored.dec./
2 ex./7.05.2008
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian, Pantea Nistor, Țarcă Gabriela
