Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 24/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 24/ DOSAR NR-
Ședința publică din 16 ianuarie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Elena Barbu
JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
Grefier -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva încheierii din data de 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se permite apărătorului din oficiu să ia legătura cu inculpatul arestat.
Întrebate fiind, părțile arată că nu au cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de judecată și, în temeiul art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul în susținerea recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii de ședință din 12 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov și pe cale de consecință admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar formulată de inculpat.
Consideră că la acest moment nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului.
Inculpatul își menține cererea de liberare provizorie sub control judiciar formulată în fața Tribunalului Brașov. Apreciază că în cauză sunt îndeplinite condițiile prev. de art.1602alin.2 Cod procedură penală. Cercetarea inculpatului în stare de libertate nu ar impieta buna desfășurare a procesului penal și nu ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, ca nefondat, menținerea încheierii pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 12 ianuarie 2009, ca legală și temeinică. Apreciază că în mod corect a procedat Tribunalul Brașov atunci când a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar, într-adevăr este îndeplinită prima condiție cu privire la pedeapsă, însă a 2 condiție prev. la art. 1602alin.2 nu este îndeplinită.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită să fie judecat în stare de libertate și se obligă să se prezinte la fiecare termen ce se va acorda.
CU RTEA
Constată că, prin încheierea de ședință din data de 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr- s-a dispus menținerea arestării preventive a inculpatului.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Pronunțarea hotărârii de condamnare dă substanța cerinței prevăzută de art. 143 Cod procedură penală precum și, raportat la termenul scurs de la luarea măsurii arestării preventive, pericolul concret pentru ordinea publică al lăsării în libertate a inculpatului. Totodată, se impune a fi avute în vedere circumstanțele concrete ale săvârșirii faptei pentru care inculpatul este cercetat precum și profilul personal al acestuia care este cunoscut cu antecedente penale, fiind liberat condiționat din executarea altei pedepse cu o perioadă de timp relativ scurtă înainte de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat. Inculpatul este arestat preventiv în prezenta cauză de peste 7 luni, timp în care s-a dispus trimiterea sa în judecată, s-a pronunțat o hotărâre în primă instanță și s-a procedat la începerea judecării apelului, astfel că această perioadă nu a atins durata termenului rezonabil și nu a condus la diminuarea efectelor temeiurilor reținute la luarea măsurii preventive.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, iar în urma rejudecării admiterea cererii de liberare sub control judiciar, judecarea sa în stare de libertate neîmpiedicând buna desfășurarea a procesului penal.
Examinând încheierea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, cât și prin prisma motivelor de recurs invocate, curtea reține următoarele:
Inculpatul a fost arestat preventiv prin încheierea de ședință nr. 28 din 26.05.2008 a Judecătoriei Brașov, pentru faptul că în noaptea de 04/05.05.2008, inculpații, și au sustras prin efracție dintr-un număr de patru autocamioane aparținând părții vătămate SC SRL, cantitatea de 1200 litri de motorină.
Temeiul arestării preventive l-a constituit situația prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
Prin aceeași încheiere a fost arestat și inculpatul.
Prin sentința penală nr. 1684/02.12.2008 a Judecătoriei Brașovs -a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat prev. De art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. g Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal. În urma revocării liberării condiționate din executarea unei pedepse de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 754/2007 a Judecătoriei Brașov, s-a aplicat pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare cu aplicarea dispozițiilor art. 71 alin. 1 raportat la art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal. Totodată, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive din 26 mai 2008 și până la data pronunțării hotărârii.
Prin aceeași hotărâre s-a dispus, în baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, menținerea arestării preventive a inculpatului.
De asemenea, prin aceeași sentință penală s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. De art. 221 al. 1 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. Cod penal în urma revocării suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1986/2007 a Judecătoriei Brașov, inculpatului fiindu-i aplicată pedeapsa rezultantă de 2 ani și 8 luni închisoare cu aplicarea art. 71 alin. 1 raportat la art. 64 lit. a teza a II - a și b Cod penal, din care s-a dedus perioada menținerii și arestării preventive din 19 iunie 2006, 2 iunie 2008 și din 3 iunie 2006 până la 6 iunie 2008.
Relativ la acest inculpat s-a constatat că față de acesta s-a dispus la data de 6 iunie 2008 măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea.
Inculpatul a fost achitat în baza art. ll pct. 2 lit. b raportat la art. 10 lit. i/1 Cod procedură penală, pentru săvârșirea infracțiunii de tăinuire prev. de art. 221 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal.
Împotriva acestei hotărâri au formulat apel inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, calea de atac promovat de acest din urmă apelant privindu-i pe toți inculpații.
Cauza a fost înregistrată în apel la data de 17 decembrie 2008, prezentul termen de judecată,primul în apel, impunând discutarea în interiorul termenului prevăzut de art. 300/2 raportat la art. 160/b Cod procedură penală.
În raport de gradul de pericol social concret ridicat al faptei, relevat de împrejurările și modalitatea de săvârșire a faptei, de circumstanțele personale ale inculpatului, care este recidivist, în mod corect prima instanță a respins cererea de liberare provizorie sub control judiciar și a menținut arestarea preventivă a inculpatului, lăsarea în libertate a acestuia prezentând pericol concret pentru ordinea publică, fiind astfel îndeplinită condiția prevăzută de art. 148 lit. f Cod procedură penală.
În acest moment procesual, când cauza se află în apel, iar împotriva inculpatului există o hotărâre de condamnare, care nu afectează prezumția de nevinovăție a inculpatului, pe de o parte, iar durata măsurii arestării preventive nu a depășit termenul rezonabil prevăzut de art. 5 paragraf. 3 din CEDO, pe de altă parte, este necesară menținerea arestării preventive a inculpatului pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind îndeplinită și condiția prevăzută de art. 136 alin. 1 Cod procedură penală.
Față de aceste considerente, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefundat recursul declarat de inculpat și va menține încheierea atacată ca fiind legală și temeinică.
În baza art. 189, 192 alin.2 Cod procedură penală, recurentul inculpat va fi obligat să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge recursul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30 noiembrie l979), împotriva încheierii de ședință din data de 12.01.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.
Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 150 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 16.01.2009.
PRESEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - Constanta
GREFIER,
Red. 6.02.2009
Dact.02.2009
3 ex.
Președinte:Elena BarbuJudecători:Elena Barbu, Nicoleta Hădărean, Alina Constanța
