Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 249/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 249/R/2009
Ședința publică din 22 aprilie 2009
Instanța compusă din:
PREȘEDINTE: Vasile Goja JUDECĂTOR 2: Claudia Ilieș Ana Covrig
JUDECĂTORI: - -
- -
GREFIER: - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj reprezentat prin:, procuror șef secție judiciară
S-au luat spre examinare recursurile declarate de inculpații - și, împotriva Încheierii penale din 10 aprilie 2009 Tribunalului Bistrița -N, pronunțată în dosar nr-, având ca obiect menținerea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul, aflat în Arestul IPJ B-N, asistat de apărător ales, av., din Baroul Bistrița -N și inculpatul, aflat în stare de arest, asistat de apărător ales, av.N, din Baroul Cluj, ambii avocați cu delegații la dosar.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, nefiind cereri de formulat ori excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul pentru susținerea recursurilor.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii de îndată în libertate a inculpatului. La 25 februarie 2009 s-a verificat la Tribunalul Bistrița -N legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive a inculpaților, dispunându-se menținerea stării de arest a inculpaților pe parcursul judecării cauzei. Pentru termenul din 25 februarie 2009, apărătorul ales al inculpatului, av. a depus la dosar un script în care arăta că a încetat contractul de asistență juridică încheiat cu inculpatul, acesta fiind încheiat numai pentru faza de urmărire penală. S-a întocmit o adresă pentru desemnarea unui apărător din oficiu. Potrivit art.171 alin.4 teza ultimă pr.pen. dosarul fiind în faza de judecată, instanța avea obligația să acorde un termen de 3 zile avocatului din oficiu pentru studierea dosarului. Nu s-a procedat astfel, considerând că a fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului, încheierea din 25 februarie 2009 fiind lovită de nulitate absolută, conform art.197 alin.2 pr.pen. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs la Curtea de Apel, cauza fiind amânată pentru depunerea transcrierii ședinței de judecată. Solicită a se observa că prima filă din transcriere nu corespunde cu încheierea de ședință. În transcriere se menționează faptul că inculpatul dorește să-și angajeze un avocat ales, cererea fiind respinsă, cauza fiind judecată cu apărător din oficiu. Pe cale de consecință și încheierea din 10 aprilie 2009 este lovită de nulitate absolută. Pe parcursul procesului, Parchetul a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe care duc la înjumătățirea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. A solicitat în subsidiar o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, având în vedere că inculpatul este student, nu are antecedente penale, nu a mai fost sancționat, a colaborat cu organele de anchetă și a fost sincer. Este posibil ca executarea pedepsei la final să fie dispusă în forma suspendării acesteia. În principal, solicită revocarea măsurii arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Apărătorul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând cauza, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate a inculpatului. Hotărârea atacată este nelegală, deoarece în momentul pronunțării soluției, instanța trebuia să o facă individual cu privire la fiecare inculpat. Instanța de fond își limitează întreaga apreciere asupra temeiniciei măsurii arestării preventive în 2 alineate ale penultimei file. S-a arătat că temeiurile arestării subzistă și justifică privarea de libertate a inculpaților. Acest tip de apreciere asupra subzistenței temeiurilor este un exercițiu formal judecătoresc. Trebuia să se aprecieze în ce constă pericolul concret pentru lăsarea în libertate a fiecărui inculpat și de ce se impune privarea de libertate în continuare. Prima instanță nu face distincție între inculpați. Pericolul pentru ordinea publică se modifică în timp, fie se diminuează, fie crește gradul de pericol pentru ordinea publică. În speță inculpatul este arestat de 4 luni, astfel că impactul asupra opiniei publice a lăsării în libertate a inculpatului, nu s-ar mai justifica a fi apreciat de natură a crea tulburări, acest pericol nemaifiind de actualitate. În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, având în vedere că inculpatul este student, își face studiile la C și are domiciliul în altă localitate. Sunt 2 acte materiale de executare, ambele la solicitarea investigatorului sub acoperire. Este un aspect foarte relevant pentru periculozitatea inculpatului. cauză, solicită, insistă și determină săvârșirea infracțiunii. Nu există acte de trafic de droguri către alte persoane. Activitatea infracțională ce face obiectul judecării cauzei pe fond are un specific care permite observarea unei posibile incidențe, limitele până la care investigatorul poate acționa și pericolul social efectiv al faptei. Inculpatul a recunoscut comiterea faptei, nu are antecedente penale, este student, apreciind că poate beneficia de clemență, iar scopul procesului penal poate fi atins și prin obligația de a nu părăsi țara, cele 4 luni de arest preventiv fiind suficiente pentru reeducarea inculpatului. Solicită a se avea în vedere că s-a acordat liberarea pe cauțiune la o infracțiune de violență, unde limitele de pedeapsă sunt aceleași.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea încheierii atacate ca fiind legală și temeinică. Tribunalul Bistrița -N în mod corect a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, având în vedere natura și gravitatea faptelor reținute, modul concret cum au acționat, cantitatea de droguri procurată, din ce în ce mai însemnată, într-o perioadă scurtă, activitatea infracțională fiind întreruptă prin intervenția organelor judiciare. Există riscul ca inculpații să reia activitatea infracțională în libertate. În ce privește aspectele invocate de apărătorul inculpatului, arată că Curtea de Apel Cluja soluționat recursul declarat de inculpat împotriva Încheierii din 25 februarie 2009, constatând că nu s-a încălcat dreptul la apărare al inculpatului. S-a constatat că nu există o cerere a inculpatului privind asistența sa de un apărător ales. Corect prima instanță a arătat că acele elemente invocate de inculpat care caracterizează poziția acestuia, au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive și vor fi avute în vedere și la individualizarea pedepsei la sfârșitul cercetării judecătorești.
Apărătorul inculpatului arată că în transcriere apare că inculpatul dorește să-și angajeze un apărător ales, însă instanța a dispus numirea unui apărător din oficiu și nu a acordat 3 zile pentru studierea dosarului așa cum prevede legea.
Apărătorul inculpatului arată că măsura arestării preventive nu s-a luat pentru cazul prev.la art.148 lit.c pr.pen. astfel că nu se poate susține că în libertate acesta ar relua activitatea infracțională. Nici nu ar avea ce activitate infracțională să reia, cât timp este vorba de doar 2 acte materiale, iar drogurile au ajuns la Poliție și nu la consumatori pe piață.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită cercetarea sa în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea penală din 10 aprilie 2009 a Tribunalului Bistrița N, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luate față de inculpații fiul lui și, născut la data de 6.08.1984 în B, jud. BNC NP.-, fiul lui și, născut la data de 3.11.1986 în B, jud. B N, CNP.-, -, fiul lui și, născut la data de 26.05.1988 în mun. B, jud. B N, CNP. - și, fiul lui și, născut la data de 12.01.1988 în mun. B, jud. B N, CNP. - și reținând că subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei, a fost menținută arestarea preventivă față de fiecare dintre inculpați.
Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut că prin Rechizitoriul nr. 78D/P/2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița N au fost trimiși în judecată: inculpatul, pentru comiterea în concurs real prev.de art. 33 lit. Cod penal a infracțiunii prev.de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 16 din legea nr. 143/2000 infracțiunii prev.de art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 16 din Legea nr. 143/2000, infracțiunii prev.de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal și infracțiunii prev.de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal; inculpatul pentru comiterea infracțiunii prev.de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, art. 41 alin. 2 Cod penal și a celei prev. de art. 26 Cod penal rap.la art. 3 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, art. 41 al. 2 Cod penal; inculpatul pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, art. 16 din Legea nr. 143/2000; inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, art. 41 al. 2 Cod penal și respectiv prev. de art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000.
Prin actul de sesizare, în sarcina celor patru inculpați, s-au reținut în esență, următoarele:
La data de 9 decembrie 2008 inculpatul vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 5,1 grame rezină de canabis. Această cantitate de drog fost primită de inculpatul de la inculpatul care la rândul său o avea de la inculpatul . La data de 12 decembrie 2008 inculpatul oferit aceluiași investigator sub acoperire cantitatea de 97 grame rezină de canabis pentru care acesta plătit suma de 5000 lei. Cantitatea de rezină de canabis fost primită în ziua anterioară de inculpatul de la inculpatul care o avea de la inculpatul și care la rândul său primise de la inculpatul .
La jumătatea lunii decembrie 2008, la solicitarea inculpatului, coinculpatul a trimis suma de 3600 Euro unei persoane din Spania, care în data de 21 decembrie 2008 a trimis în țară un colet conținând între altele un număr de 80 de bile de hașiș, care fost ridicat de de la transportator (autocarul aparținând SC" "SRL B, unde era șofer ). Cele 80 de bile de hașiș au fost inițial la locuința inculpatului, unde acesta s-a deplasat împreună cu inculpatul . Aici inculpatul și-a reținut 2 bile, iar restul au fost înmânate inculpatului . Pe data de 29 decembrie 2008 inculpatul a predat drogurile primite de la inculpatului spre a le valorifica. Acesta din urmă, împreună cu inculpatul au oferit spre vânzare aproximativ 80 bile de hașiș investigatorului sub acoperire, de la care cei doi au primit suma de 8000 Euro.
Referitor la inculpatul se mai reține în actul de sesizare că începând cu luna octombrie 2008, până la data de 13 ianuarie 2009 a condus în mai multe rânduri, în baza aceleiași rezoluții infracționale autoturismul pe care îl deține( nr. de înmatriculare -) deși nu avea permis de conducere auto pentru nici una dintre categoriile prevăzute de lege.
În fine, în sarcina inculpaților și se mai reține că în mai multe rânduri în baza aceleiași rezoluții infracționale, au deținut droguri de risc respectiv rezină de canabis pentru consum propriu.
Față de inculpați fost pusă în mișcare acțiunea penală prin Ordonanța procurorului din 30.12.2008 ( 65-66 și 91-92) în cazul inculpaților și, iar față de coinculpații și (108-109 și 159 - 160) prin Ordonanța din data de 13.01.2009.
Ulterior, prin Încheierea penală nr. 76/CC/30 decembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul penal nr- s-a dispus arestarea preventivă pe timp de 29 de zile inculpaților și, pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc prev.de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2 Cod penal, în esență reținându-se în sarcina acestora comiterea a două, respectiv trei acte materiale de oferire spre vânzare de droguri de risc, la datele de 9, 12 și 29 decembrie 2008.
Prin Încheierea penală nr. 1/CC/14.01. 2009 pronunțată de aceiași instanță în dosarul nr-, s- dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile și inculpaților și, cercetați pentru infracțiuni de trafic de droguri de risc prev.de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 134/2000, art. 41 al. 2 Cod penal și pentru complicitate la infracțiunea prev.de art. 3 alin. 1 din același act normativ ( în cazul acestui din urmă inculpat).
Prin Încheierea penală nr. 8/CC/2009 din 27 ianuarie 2009 pronunțată de Tribunalul Bistrița N în dosarul nr- s-a admis propunerea DIICOT - Biroul teritorial Bistrița N de prelungire a arestării preventive cu încă 30 de zile față de fiecare dintre cei patru inculpați.
Recursurile declarate de inculpați împotriva încheierilor de luare și apoi de prelungire măsurii arestării preventive au fost respinse.
Instanțele care au dispus luarea și prelungirea măsurii arestării preventive au reținut faptul că sunt întrunite cerințele art. 143 Cod procedură penală în sensul că există probe și indicii temeinice că inculpații au comis infracțiunile pentru care sunt cercetați și au apreciat totodată că sunt incidente dispozițiile art. 148 lit. f Cod procedură penală. În concret, s- avut în vedere că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților sunt sancționate de lege cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, iar lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
În fine, prin Încheierea penală din 25.02.2009, în baza art. 300/1 pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive luată față de inculpații, și și apreciindu-se că subzistă temeiurile care au determinat luare ei, măsura arestării preventive a fost menținută privitor la fiecare dintre inculpați, urmând să expire la data de 25.04.2009.
Această ultimă încheiere a rămas definitivă prin respingerea recursurilor declarate de inculpați (.pen. nr. 145/5.03.2009 a Curții de Apel Cluj ).
Examinând legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive din perspectiva dispozițiilor art. 300/2 rap. la art. 160/b pr.pen. instanța a constatat că motivele care au stat la baza luării acestei măsuri subzistă și justifică în continuare privarea de libertate a inculpaților pentru buna desfășurare a procesului penal, fiind îndeplinite cerințele art. 136.pr.pen.
Astfel, în raport de actele și probele dosarului, instanța a apreciat că sunt îndeplinite cerințele art. 143.pr.pen. și cumulativ, condițiile art. 148 lit. f pr.pen., în raport de fiecare dintre inculpați. Împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale și că au recunoscut faptele în faza de urmărire penală și apoi în instanță, nu constituie un argument de natură să justifice punerea lor în libertate, ci temeiuri legale care, în situația în care vor fi găsiți vinovați, atrag reducerea pedepselor.
Cererea inculpaților și, formulată prin apărătorul ales, de revocare a măsurii arestării preventive nu a fost însușită de către instanță câtă vreme subzistă temeiurile care au stat la baza luării ei.
De asemenea, au fost apreciate neîntemeiate și cererile inculpaților de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea având în vedere că nu s-au schimbat temeiurile care au determinat arestarea și nu au intervenit elemente noi ulterior pronunțării Deciziei penale nr. 145/5.03.2009 a Curții de Apel Cluj.
Împotriva încheierii au declarat recurs inculpații și solicitând casarea acesteia și rejudecând, să se dispună revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii în libertate de îndată a acestora.
Inculpatul a susținut că hotărârea atacată este nelegală, întrucât și încheierea din 25 februarie 2009 când s-a menținut măsura arestării preventive este lovită de nulitate absolută pentru încălcarea dreptului la apărare al inculpatului, în sensul că deși acestuia i s-a desemnat un apărător din oficiu nu s-a acordat un timp suficient pentru pregătirea apărării.
În ceea ce privește temeinicia, a arătat că măsura arestării preventive nu se mai justifică, în favoarea inculpatului au fost reținute circumstanțe care duc la înjumătățirea limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, a avut o atitudine corespunzătoare în cursul urmăririi penale, astfel că este posibilă luarea unei alte măsuri preventive decât aceea a arestării.
Inculpatul a arătat că după o perioadă de 4 luni în care a fost privat de libertate, lăsarea sa în libertate nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, iar raportat la activitatea infracțională reținută în sarcina sa și la persoana sa, o măsură mai puțin restrictivă este oportună.
Analizând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs, Curtea reține următoarele:
Prin rechizitoriul nr.78D/P/2008 al DIICOT - Biroul Teritorial Bistrița N au fost trimiși în judecată inculpatul pentru comiterea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Lg. nr.143/2000, art.41 alin.2 pen. și a celei prev. de art.26 pen. rap.la art.3 alin.1 din Legea nr.143/2000, art.41 al.2 pen. și inculpatul pentru comiterea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art.41 al.2 pen. art.16 din Legea nr.143/2000;
În fapt, s-a stabilit că la data de 9 decembrie 2008 inculpatul a vândut investigatorului sub acoperire " " cantitatea de 5,1 grame rezină de canabis. Această cantitate de drog a fost primită de inculpatul de la inculpatul care la rândul său o avea de la inculpatul. La data de 12 decembrie 2008 inculpatul a oferit aceluiași investigator sub acoperire cantitatea de 97 grame rezină de canabis pentru care acesta a plătit suma de 5000 lei. Cantitatea de rezină de canabis a fost primită în ziua anterioară de inculpatul de la inculpatul care o avea de la inculpatul și care la rândul său o primise de la inculpatul.
La jumătatea lunii decembrie 2008, la solicitarea inculpatului, coinculpatul a trimis suma de 3600 Euro unei persoane din Spania, care în data de 21 decembrie 2008 trimis în țară un colet conținând între altele un număr de 80 de bile de hașiș, care a fost ridicat de de la transportator, autocarul aparținând SC" "SRL B, unde era șofer. Cele 80 de bile de hașiș au fost inițial la locuința inculpatului, unde acesta s-a deplasat împreună cu inculpatul. Aici inculpatul și-a reținut 2 bile, iar restul au fost înmânate inculpatului. Pe data de 29 decembrie 2008 inculpatul a predat drogurile primite de la inculpatului spre a le valorifica. Acesta din urmă, împreună cu inculpatul au oferit spre vânzare aproximativ 80 bile de hașiș investigatorului sub acoperire, de la care cei doi au primit suma de 8000 Euro.
Inculpatul a fost arestat la data de 30.12.2008, iar inculpatul la 14.01.2009, pentru ambii reținându-se ca temeiuri ale arestării preventive disp.art.143 și art.148 lit.f pr.pen. După trimiterea în judecată, la 25 februarie 2009, în temeiul art.300/1 pr.pen. s-a constatat legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, menținându-se starea de arest, soluție confirmată prin decizia penală nr.145/R din 5 martie 2009 Curții de Apel Cluj.
Aspectele invocate în motivele de recurs referitoare la încălcarea dreptului la apărare în ceea ce-l privește pe inculpatul, cu ocazia pronunțării încheierii din 25.02.2009, au fost analizate odată cu soluționarea recursului declarat împotriva acestei încheieri, astfel că nu mai pot constitui obiect de analiză în prezent.
Referitor la încheierea atacată se constată că în condițiile în care de la data luării și apoi a menținerii măsurii arestării preventive și până în prezent nu au dispărut temeiurile care au stat la baza acesteia, iar termenul rezonabil al arestării preventive nu a fost depășit, în mod corect instanța de fond a reținut că sunt incidente disp.art.160 pr.pen. cu referire la art.3002pr.pen. dispunând menținerea măsurii arestării preventive pentru ambii inculpați.
Împrejurarea că inculpații nu au antecedente penale, că au recunoscut faptele (cu excepția unuia dintre inculpați) și au colaborat cu organele judiciare pentru stabilirea adevărului, nu constituie argumente de natură să justifice prin ele însele cercetarea lor în stare de libertate, ci temeiuri legale care ar putea atrage reducerea pedepselor în situația în care în urma cercetării judecătorești vor fi găsiți vinovați de comiterea faptelor deduse judecății.
Față de aceste considerente, recursurile declarate de inculpați vor fi apreciate ca neîntemeiate și vor fi respinse în baza art.38515pct.1 lit.b pr.pen. având în vedere și faptul că după circa 4 luni de perioadă în care aceștia au fost arestați preventiv, nu se poate considera că pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea lor în libertate nu mai este de actualitate, pentru a fi suficientă luarea unei alte măsuri preventive.
Văzând și disp.art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații, aflat in Arestul IPJ B N și, deținut în Penitenciarul Gherla, împotriva încheierii penale din 10 aprilie 2009 Tribunalului Bistrița N.
Obligă pe inculpații recurenți să plătească în favoarea statului suma de câte 150 lei, cheltuieli judiciare.
Decizia este definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 22 aprilie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER
- - - - - - - -
CI/DS/05.05.2009
4 ex.
Președinte:Vasile GojaJudecători:Vasile Goja, Claudia Ilieș Ana Covrig
