Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 284/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 284/
Ședința publică de la 22 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Viorica Lungu
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Arestul IPJ C, împotriva încheierii de ședință din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect menținere măsură de arestare preventivă.
împotriva deciziei numărul
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, în substituire pentru avocat ales, în baza delegației de substituire nr. 35.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
Recurentul inculpat având cuvântul, arată că își menține recursul declarat în cauză.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și, în principal să se dispună revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului, iar în subsidiar, înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Apreciază că nu se mai impune privarea de libertate a inculpatului, acesta a fost trimis în judecată și nu există temerea că va influența probele. Solicită a se avea în vedere faptul că nu are antecedente penale, că nu se va sustrage de la judecată și nu mai există nici un motiv care să justifice menținerea acestei măsuri, aceasta atingându-și scopul pentru care a fost luată, instanța fiind investită cu rechizitoriul.
Procurorul având cuvântul, solicită respingerea recursului declarat de inculpat și menținerea încheierii Tribunalului Constanța ca legală și temeinică motivat de împrejurarea că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului, nu au intervenit elemente noi care să justifice aplicarea unei alte măsuri preventive. Pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, se impune menținerea în stare de arest preventiv a inculpatului. Fapta este cu atât mai gravă având în vedere persoana inculpatului care, în calitatea sa de polițist, efectua acte de cercetare penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat în replică arată că trimiterea inculpatului in judecată, poate fi considerat un element nou care să conducă la aplicarea unei alte măsuri preventive.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, nu era în drept să efectueze acte de cercetare penală. Solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă și va respecta obligațiile impuse de instanță.
CURTEA:
Cu privire la recursul penal de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată la 20 mai 2009 în dosarul nr-, Tribunalul Constanțaa respins ca nefondate cererile inculpatului privind revocarea măsurii arestării preventive, înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, respectiv înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În temeiul art. 3001al. 1 cod pr. penală s-a constatat legalitatea și temeinicia arestării preventive a inculpatului - fiul lui și, născut la 09.05.1974 - CNP -, dispusă prin încheierea nr. 50 din 14.04.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
Potrivit prevederilor art. 3001al. 3 cod pr. penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
Pentru a se pronunța în sensul celor menționate, tribunalul a reținut următoarele:
Prin încheierea nr. 50/14.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului pe o perioadă de 29 zile, de la data de 14.04.2009 la data de 12.05.2009 inclusiv.
Ulterior, prin încheierea nr. 60/07.05.209 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr- s-a dispus prelungirea măsurii arestării preventive a inculpatului pe o perioadă de 15 zile, de la data de 13.05.2009 până la data de 27.05.2009 inclusiv.
La luarea măsurii arestării preventive, precum și la prelungirea acestei măsuri, sub aspectul stării de fapt, s-au reținut în sarcina inculpatului următoarele: la data de 10.04.2009 numitul a denunțat faptul că în perioada martie-aprilie 2009 agentul de poliție - din cadrul Postului de Poliție Bărăganu i-a pretins suma de 2.000 de euro și cantitatea de 100 de litri de palincă pentru a interveni pe lângă șeful Postului de Poliție Bărăganu să nu se înregistreze o cauză privind săvârșirea infracțiunii prev. de art. 85 din nr.OUG 195/2002 de către denunțător și a nu fi cercetat penal, întrucât în ziua de 27.03.2009 a fost depistat pe raza localității din comuna Bărăganu cu autoturismul Ford Mondeo de culoare albastră pe care erau aplicate plăcuțe cu numere de înmatriculare provizorii ce au fost înregistrate pentru un alt autoturism.
a prezentat organului de urmărire penală un CD conținând înregistrarea unei discuții pe care a avut-o cu inculpatul din conținutul căreia rezultă indicii că agentul de poliție i-a pretins o sumă de bani și o cantitate de palincă pentru a interveni pe lângă șeful de post în vederea neînregistrării unei cauze penale care îl privea pe denunțător. La data de 11.04.2009, audiat fiind, denunțătorul a declarat că s-a înțeles inițial cu inculpatul să se deplaseze în ziua de sâmbătă, 11.04.2009, la ora 11.30-12.00, la locuința sa din localitatea pentru a-i duce suma de 800 de euro și cantitatea de 100 de litri de palincă, însă ulterior, a luat legătura cu agentul de poliție și au convenit să se întâlnească în ziua de luni, 13.04.2009, pentru a-i duce bunurile arătate mai sus.
La data de 13.04.2009 denunțătorul s-a deplasat la locuința inculpatului - și a discutat cu acesta în holul imobilului. i-a dat inculpatului - suma de 3.500 RON (echivalentul sumei de 800 de euro) și cantitatea de aproximativ 20 de litri de palincă pentru a interveni pe lângă șeful Postului de Poliție Bărăganu ca acesta să nu înregistreze o cauză penală ce îl privește pe denunțător.
La locuința inculpatului s-au deplasat, imediat după ce a plecat denunțătorul, polițiști din cadrul - Serviciul Anticorupție C, în baza ordonanței de delegare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța și a autorizației nr. 111 din data de 13.04.2009 a Tribunalului Constanța, care au constatat săvârșirea infracțiunii flagrante.
La locuința inculpatului a fost găsită suma de 3.500 de Ron, în bancnote de câte 100 RON ale căror serii de înregistrare au fost consemnate anterior într-un proces-verbal, precum și un bidon cu aproximativ 20 de litri de palincă.
Cu privire la acuzația adusă inculpatului, instanța a reținut că din declarațiile denunțătorului, din procesul-verbal de percheziție domiciliară și de constatare a infracțiunii din data de 13.04.2009, din procesul-verbal de percheziție efectuată la sediul Poliției Bărăganu, din înscrisurile ridicate cu acest prilej, din procesele-verbale de redare în formă scrisă a discuțiilor purtate între denunțător și inculpat, una dintre înregistrări fiind realizată de către denunțător și prezentată de către acesta organelor judiciare odată cu denunțul, cealaltă înregistrare fiind efectuată în ziua de 13.04.2009 atât audio cât și video de către organele judiciare în baza ordonanței din data de 13.04.2009, precum și din conținutul înregistrării video efectuate la 13.04.2009 la locuința inculpatului, rezultă bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis fapta penală pentru care este cercetat, fiind astfel îndeplinite condițiile prev. de art. 143 alin. 1.C.P.P. în ref. la art. 68 ind. 1.
C.P.P.S-a mai apreciat incidența cazului prev. de art. 148 alin.1 lit. f pr.pen. dat fiind pericolul pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta lăsarea în libertate a inculpatului, evidențiat de natura infracțiunii de comiterea căreia este bănuit inculpatul, de împrejurările și modul de comitere, de calitatea de polițist a inculpatului, instanța având convingerea că cercetarea în libertate a unui polițist care a comis o asemenea faptă penală ar determina o puternică reacție negativă în rândul opiniei publice, neîncredere în autoritățile statului și totodată temerea că infractori periculoși pot să se sustragă răspunderii penale prin înțelegeri frauduloase tocmai cu organele judiciare.
Prin rechizitoriul nr. 873/P/2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanțas -a dispus trimiterea în judecată a inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 7 alin. 3 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 257., starea de fapt fiind cea menționată la luarea măsurii arestării preventive.
Potrivit art. 300 ind. 1 alin. 1. Pr. Pen., după înregistrarea dosarului la instanță, în cauzele în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu, în camera de consiliu, legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive.
Din analizarea efectuată la acest moment procesual a măsurii arestării preventive a inculpatului, instanța apreciază că la luarea și prelungirea acestei măsuri s-au respectat condițiile de fond și formă ce reglementează această instituție procesuală, astfel că inculpatului i-au fost asigurate toate garanțiile procesuale. În mod întemeiat s-a apreciat îndeplinirea condițiilor prev. de art. 143. Pr. Pen. și incidența cazului prev. de art. 148 alin. 1 lit. f Pr. Pen. astfel încât măsura preventivă este justificată.
În consecință, în mod temeinic și legal a fost luată măsura arestării preventive a inculpatului.
Conform art. 300 ind. 1 alin. 3. Pr. Pen., când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța menține, prin încheiere motivată, arestarea preventivă
Mijloacele de probă avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, care conturau bănuiala rezonabilă că inculpatul a comis fapta de trafic de influență, nu au suferit modificări din punct de vedere cantitativ sau calitativ, consecința fiind că în prezent sunt în continuare indicii temeinice că inculpatul a comis fapta dedusă judecății. Declarațiile denunțătorului, procesul verbal de percheziție domiciliară și de constatare a infracțiunii din data de 13.04.2009, procesul-verbal de percheziție efectuată la sediul Poliției Bărăganu, înscrisurile ridicate de la Poliția, procesele verbale de redare în formă scrisă a discuțiilor purtate între denunțător și inculpat, fără a înlătura în vreo măsură prezumția de nevinovăție a inculpatului, justifică presupunerea rezonabilă de comitere a faptei.
Lăsarea în libertate a inculpatului este de natură să creeze un pericol concret pentru ordinea publică, avându-se în vedere impactul social al unei asemenea fapte, consecințele negative produse imaginii publice a autorităților implicate în activitatea judiciară, diminuarea sentimentului de încredere publică în forța de reacție a autorităților chemate să aplice legea, în vederea asigurării unui climat social caracterizat prin respect față de valorile sociale ocrotite de legea penală.
În sarcina inculpatului, agent de poliție, se reține că ar fi pretins suma de 2.000 de euro și cantitatea de 100 de litri de palincă pentru a interveni pe lângă șeful Postului de Poliție Bărăganu să nu se înregistreze o cauză penală privind pe denunțătorul, în acest fel acesta urmând să nu mai fie tras la răspundere penală.
Fapta de care este acuzat inculpatul reprezintă o faptă de corupție, care este percepută în orice sistem democratic drept o amenințare pentru supremația dreptului, pentru democrație și drepturile omului, de natură a submina principiile de bună administrare, de echitate și de justiție socială, împiedică dezvoltarea economică și pune în pericol stabilitatea instituțiilor democratice și fundamentele morale ale societății.
Perioada de timp scursă de la luarea măsurii arestării preventive nu este exagerată, rezonanța socială a faptei nu putea să scadă semnificativ într-un interval de aproximativ 1 lună de la luarea măsurii preventive, întrucât aceste fapte rămân impregnate în conștiința publică o perioada importantă, tocmai de aceea, și din punct de vedere al duratei, măsura arestării preventive este necesară și proporțională circumstanțelor specifice cauzei.
Drept urmare, nu au încetat temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive pentru a se putea dispune revocarea acestei măsuri, conform art. 300 ind. 1 alin. 2. Pr. Pen. și nici nu au survenit modificări ale acestor temeiuri pentru a se înlocui măsura arestării preventive, conform art. 139 alin. 1. Pr. Pen. instanța apreciind că se impune menținerea arestării preventive.
Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Constanța la 20 mai 2009 în dosarul nr-, a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
În esență, recurentul inculpat a susținut că, nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, în condițiile în care, la momentul prezent, urmărirea penală a fost terminată, s-a întocmit rechizitoriul și a fost trimis în judecată. Drept urmare, nu mai există pericolul ca el să influențeze administrarea probelor, astfel că, măsura arestării preventive și-a atins scopul pentru care a fost luată.
În concluzie, recurentul a solicitat ca, ținându-se seama de faptul că nu posedă antecedente penale și că, nu există motive care să conducă la concluzia că ar putea încerca să se sustragă de la judecată, să se revoce măsura arestării preventive.
În subsidiar, recurentul a solicitat să se înlocuiască măsura arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.
Examinând încheierea recurată, în raport de criticile din recursul inculpatului, cât și din oficiu, în temeiul art. 3856alin. 3 cod pr. penală, curtea constată că este legală și temeinică, iar recursul nefondat pentru următoarele considerente:
Temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent, au fost acelea prevăzute de art. 143 cod pr. penală și respectiv art. 148 lit. f cod pr. penală.
Rechizitoriul întocmit pe baza probelor administrate la urmărirea penală, reține în sarcina inculpatului recurent că, la data de 10.04.2009, numitul a denunțat faptul că, în perioada martie - aprilie 2009, agentul de poliție din cadrul Postului de Poliție Bărăganu, a pretins suma de 2000 euro și cantitatea de 100 litri de palincă pentru a interveni pe lângă șeful Postului de poliție Bărăganu să nu se înregistreze o cauză privind săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 85 din OUG195/2002 de către denunțător și a nu fi cercetat penal, întrucât la 27.03.2009 a fost depistat pe raza localității din Com. Bărăganu, conducând autoturismul Ford Mondeo de culoare albastră, pe care erau aplicate numere de înmatriculare provizorii înregistrate pentru alt autoturism.
Potrivit înțelegerii anterioare, denunțătorul s-a deplasat la locuința inculpatului și a discutat cu acesta, în holul imobilului, predându-i suma de 3.500 RON ( echivalentul sumei de 800 eruro) și cantitatea de aproximativ 20 litri de palincă, în scopul ca inculpatul să intervină pe lângă șeful Postului de poliție Bărăganu, pentru a nu înregistra cauza penală ce-l privea pe denunțător.
Imediat după plecarea denunțătorului, la locuința inculpatului au descins polițiști din cadrul - Serviciul Anticorupție C, în baza ordonanței de delegare a Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanța și a autorizației nr. 111 din 13.04.2009 a Tribunalului Constanța, care au constatat săvârșirea infracțiunii flagrante. Astfel, la locuința inculpatului a fost găsită suma de 3.500 RON în bancnote de câte 100 RON, ale căror serii de înregistrare erau identice cu acelea consemnate anterior într-un proces - verbal, precum și un bidon cu aproximativ 20 litri de palincă.
Situația de fapt reținută prin rechizitoriu vine să confirme odată în plus, bănuiala rezonabilă că inculpatul recurent a săvârșit fapta penală pentru care este trimis în judecată. Drept urmare, curtea constată că și în prezent sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 alin. 1 cod pr. penală, în sensul că sunt probe privind săvârșirea faptei penale ce face obiectul trimiterii în judecată a inculpatului recurent.
Trimiterea în judecată a inculpatului recurent s-a făcut pentru infracțiunea de trafic de influență, prevăzută de art. 7 al. 3 din Legea nr. 78/2000 în referire la art. 257 cod penal, iar respectiva infracțiune este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani.
concretă pentru ordinea publică rezidă din natura infracțiunii pentru care este trimis în judecată inculpatul recurent, de calitatea de polițist a acestuia și de reacția negativă în rândul opiniei publice, materializată de neîncrederea pe care o induce astfel de fapte în autoritățile statului.
În aceeași ordine de idei, așa cum a reținut și instanța de fond, punerea în libertate a inculpatului recurent ar crea în rândul opiniei publice temerea că, acesta ar putea să se sustragă răspunderii penale, prin realizarea unor înțelegeri frauduloase cu reprezentanții autorităților statului.
Raportat la cele ce preced, curtea constată că și în prezent subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive a inculpatului recurent.
Împrejurarea că urmărirea penală a fost finalizată cu întocmirea rechizitoriului și trimiterea în judecată, nu constituie un motiv suficient pentru a se concluziona că inculpatul nu mai poate zădărnici aflarea adevărului câtă vreme urmează faza procesuală a cercetării judecătorești. Drept urmare pentru buna desfășurare a procesului penal, și în condițiile în care subzistă temeiurile prevăzute de art. 148 lit. f cod pr. penală, curtea apreciază că, se impune prelungirea măsurii arestării preventive față de inculpatul recurent.
Pentru considerentele expuse anterior nu se impune înlocuirea măsurii arestării preventive cu o alta mai puțin restrictivă așa cum s-a solicitat în teza subsidiară.
Raportat la cele ce preced, curtea constatând că sunt neîntemeiate criticile din recursul inculpatului și alte motive de reformare a hotărârii recurate nu s-au identificat în urma examinării ei din oficiu, va respinge recursul ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art. 192 al. 2 cod pr. penală, curtea îl va obliga pe recurentul inculpat, să plătească statului 150 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Arestul IPJ C, împotriva încheierii de ședință din 20 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.05.09.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref. -
2 ex./02.06.2009
Președinte:Viorica LunguJudecători:Viorica Lungu, Adriana Ispas, Maria Uzună