Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 287/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ Nr. 287/
Ședința publică de la 25 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 3: Maria Uzună
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin
Procuror -
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, având ca obiect cerere de liberare provizorie sub control judiciar.
În conformitate cu disp. art. 297 cod pr. penală, la apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă recurentul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat ales în baza împuternicirii avocațiale de la dosarul cauzei, emisă de Baroul Constanța.
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea disp. art. 176-181 cod pr. penală.
În conformitate cu disp. art. 301 cod pr. penală, părțile prezente, arată că nu au excepții de ridicat și nici cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu, potrivit disp. art. 302 cod pr. penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511cod pr. penală, și acordă cuvântul pentru dezbateri, în ordinea prev. de art. 38513cod pr. penală.
Avocat având cuvântul pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului, casarea încheierii Tribunalului Constanța și admiterea cererii de liberare provizorie a inculpatului sub control judiciar. Inculpatul este arestat de un an de zile și situația este total schimbată. A achitat o mare parte din prejudiciu și prezintă garanții procesuale având în vedere faptul că a făcut dovada cu înscrisurile depuse privind contractul locativ și contractul de muncă, acte prin care, organele de poliție pot exercita un control real. Având în vedere disp. art. 136 alin. 1,2 și 8 cod pr. penală, instanța poate dispune instituirea măsurii liberării provizorii sub control judiciar, iar conform art. 136 alin. 2 cod pr. penală, consideră că scopul măsurii preventive poate fi realizat. Procesul penal va decurge normal și cu inculpatul în stare de libertate, durata măsurii arestării preventive devenind una nerezonabilă la acest moment având în vedere natura infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată. Comportamentul și atitudinea inculpatului s-au schimbat. El are 58 de ani și apreciază că acesta nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Solicită a se avea în vedere și practica depusă la instanța de fond.
Procurorul având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de inculpat ca fiind nefondat și menținerea dispozițiilor încheierii Tribunalului Constanța care este temeinică și legală. Cererea formulată de inculpat este nefondată și solicită a se analiza de către instanță dacă inculpatul prezintă suficiente garanții procesuale că nu se va sustrage de la judecată pentru a se putea dispune liberarea sa provizorie sub control judiciar, mai ales că, anterior acesta s-a sustras executării unei pedepse.
Recurentul inculpat în ultimul cuvânt arată că, achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA:
Asupra recursului penal de față;
Prin încheierea de ședință din 19 mai 2009, pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanța, în baza art. 1608alin. 6 cod procedură penală a respins, ca neîntemeiată, cererea de liberarea provizorie sub control judiciar, formulată de inculpatul - născut la data de 19.04.1951, fiul lui G și, deținut în Penitenciarul Poarta Albă.
În baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală a obligat inculpatul la plata sumei de 60 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această încheiere, instanța de fond a reținut următoarele:
Sub aspectul temeiniciei, instanța constata ca acestea este neîntemeiata la acest moment procesual. Astfel, asupra inculpatului planează suspiciunea rezonabila ca ar fi comis mai multe infracțiuni de pericol si de prejudiciu, așa cum au fost reținute prin actul de inculpare si care fac obiectul prezentei cauze, infracțiuni sancționate de lege cu pedepse cuprinse intre 3 luni si 15 ani închisoare.
Potrivit art 1606alin 1 pr.pen liberarea provizorie poate fi ceruta de inculpat, iar conform art 1602alin 1c.pr.pen cererea de liberare provizorie sub control judiciar se poate acorda in cazul infracțiunilor intenționate pentru care legea prevede pedeapsa închisorii ce nu depășește 18 ani.
In prezenta cauza instanța a apreciat ca in raport de natura si gravitatea infracțiunilor de a căror comitere este acuzat inculpatul, de împrejurările comiterii acestor infracțiuni, de circumstanțele personale ale inculpatului (acesta a mai fost condamnat la o pedeapsa cu închisoarea de 20 de ani, de la a cărei executare s-a sustras pana la momentul la care s-a constatat prescrisa executarea pedepsei) iar după acest moment inculpatul se retine ca s-a prezentat sub mai multe identități false, atât in fata unor instituții publice cat si in relațiile comerciale cu diverși parteneri de afaceri, duc la concluzia ca lăsarea in libertate a inculpatului ar prezenta in continuare pericol pentru ordinea publica.
Privarea de libertate a inculpatului se impune in continuare pentru buna desfășurare a procesului penal, cercetarea judecătoreasca fiind in curs de desfășurare, si nu exista certitudinea ca odată lăsat in libertate nu ar încerca din nou sa se sustragă de la judecata.
Pentru a se încuviința o asemenea cerere este important ca persoana inculpatului să ofere garanții care să convingă instanța, deoarece liberarea provizorie sub control judiciar presupune acordarea unei încrederi deosebite persoanei care trebuie sa se supună unei astfel de masuri.
Astfel cum a subliniat in deciziile de speța CEDO, autoritățile naționale sunt obligate atunci când decid cu privire la menținerea stării de arest a unei persoane, să aibă in vedere masuri alternative de natura sa asigure prezenta acuzatului la proces (a se vedea in acest sens cauza Neumeister Austria din 27 iunie 1968). Aceste masuri au fost avute in vedere de către instanța la momentul analizării cererii formulata de inculpat, insa așa cum s-a subliniat inculpatul nu prezintă garanții suficiente pentru a fi judecat in stare de libertate si impunerea unor obligații.
Desigur ca pana la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare, inculpatul este prezumat nevinovat, iar atunci când durata arestării va depăși o durata rezonabila, acesta va trebui eliberat, dar la acest moment procesual, ținând seama ca inculpatul este arestat preventiv din data de 29.05.2008, durata nu a devenit nerezonabila, având in vedere si complexitatea cauzei, la acest moment procesual, se considera ca lăsarea in libertate a inculpatului prezintă pericol pentru ordinea publica.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul care prin apărător, solicită lăsarea sa în libertate întrucât prezintă garanții procesuale pentru admiterea cererii de liberare provizorie sub control judiciar, cătă vreme a achitat o mare parte din prejudiciu, a depus înscrisuri privind domiciliul și locul de muncă pentru ca organul de poliție să poată exercita un control real. Mai susține că, față de vârsta pe care o are, 58 de ani, comportamentul și atitudinea schimbată, inculpatul nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică, procesul penal putând continua în mod normal.
La Curtea de APEL CONSTANȚA cauza a fost înregistrată sub nr-.
Verificând încheierea recurată în raport de criticile aduse cât si din oficiu, conform art. 3856, curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat.
Potrivit art. 1602și urm. cod pr. penală, atât în cursul urmăririi penale cât si al judecății, instanța poate dispune liberarea provizorie sub control judiciar in cazul in care consideră că sunt întrunite condițiile prevăzute de lege.
În cauză, nu s-a încheiat administrarea probatoriului în cursul cercetării judecătorești, subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, impunându-se în continuare privarea de libertate a inculpatului.
La acest moment procesual, curtea apreciază că, lăsarea in libertate a inculpatului ar prezenta pericol concret pentru ordinea publică de natură să aducă atingere desfășurării procesului penal in raport de natura si gravitatea infracțiunilor pentru care s-a dispus trimiterea sa in judecată de conduita anterioară avută, când s-a sustras de la executarea unei pedepse privative de libertate de 20 de ani.
Astfel că, în mod corect a apreciat prima instanță că inculpatul nu prezintă garanții suficiente pentru a fi judecat în stare de libertate.
Ca urmare, reținând că hotărârea atacată este legală și temeinică, in lipsa unor cauze de nulitate a acesteia, curtea în baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală, va respinge recursul declarat de inculpat ca nefondat, iar în baza art. 192 alin. 2 cod pr. penală, va obliga recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit."b" cod procedură penală,
Respinge recursul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județ C, împotriva încheierii de ședință din 19 mai 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.309 alin.ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 exemplare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.05.09.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Jud. fond:
Red.. Jud. -
Tehnodact. Gref. -
2 ex./27.05.2009
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Adriana Ispas, Maria Uzună
