Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 289/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE Nr. 289/2008
Ședința publică de la 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mircea Bădilă
JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu
JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de
Procuror -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale pronunțate de Tribunalul Hunedoara la data de 15 mai 2008 în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent aflat în stare de arest și asistat de avocat, cu delegație din oficiu.
Procedura de citare a fost îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocatul inculpatului solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând a se revoca măsura arestării preventive urmând ca inculpatul să fie judecat în stare de libertate având în vedere că a recunoscut și regretat fapta comisă, nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și aflându-se în libertate ar putea achita integral prejudiciul.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a încheierii penale atacate precizând că subzistă în continuare toate temeiurile care au stat la baza luării și menținerii până în prezent a măsurii arestării preventive.
Inculpatul având ultimul cuvânt solicită a fi judecat în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față;
În deliberare, constată că prin încheierea penală din 15 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr- a fost respinsă cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi localitatea formulată de inculpatul.
În baza art. 160/b și art. 300/2 pr.penală s-a dispus menținerea stării de arest a inculpaților:
1. și
2., ambii deținuți În Penitenciarul cu regim de maximă siguranță
Pentru a dispune astfel, Tribunalul a reținut în esență, următoarele:
Probele administrate până în această fază nu au relevat împrejurări esențiale care să ducă la concluzia că au dispărut temeiurile avute în vedere la arestarea preventivă a inculpaților, respectiv limita de pedeapsă pentru faptele de care sunt învinuiți, pericolul concret pentru ordinea publică, Tribunalul a constatat că se impune menținerea stării de arest preventiv a inculpaților în considerentele expuse mai sus dar și pentru considerente de eficiență și utilitate procedurală.
De asemenea, pentru aceleași considerente s-a apreciat că nu sunt temeiuri pentru a înlocui arestarea preventivă a inculpatului cu măsura obligării de a nu părăsi țara sau localitatea.
Având în vedere că subzistă temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpații și și că lăsarea acestora în libertate prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică.
Împotriva încheierii a declarat recurs în termenul legal prev. de art. 141.pr.penală inculpatul aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a expune critici apte de a fi considerate motive de casare în sensul art. 385/9 pr.penală.
Prin apărătorul desemnat din oficiu, inculpatul solicită judecarea sa în stare de libertate întrucât nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și în aceste condiții este în măsură să achite prejudiciul.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii penale atacate prin prisma aspectelor expuse dar și din oficiu, în limitele statornicite de art. 385/6 alin.3 pr.penală, Curtea constată că recursul este nefondat.
1. Instanța a dispus menținerea măsurii arestării preventive în considerarea disp. art. 160/b alin.3 pr.penală, apreciind în mod corect, în baza actelor și lucrărilor de la dosar că temeiurile care au justificat luarea măsurii arestării preventive subzistă în continuare.
2. Curtea arată că menținerea detenției inculpatului este legitimă prin prisma art. 5 pg.1 lit.a din Convenție, împotriva acestuia existând o hotărâre de condamnare pronunțată de un tribunal independent.
3. În această situație, menținerea măsurii arestării preventive este indispensabilă pe baza circumstanțelor, existența unei hotărâri prin care s-a stabilit vinovăția inculpatului și prin care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate reprezintă rațiuni plauzibile ce justifică în continuare detenția.
4. Curtea arată, raportat la aspectele invocate, că nu este în interesul bunei desfășurări a procedurilor ca inculpatul să fie pus în libertate, iar dorința sa de recuperare a prejudiciului nu reprezintă un temei suficient care să justifice revocarea măsurii arestării preventive.
Față de cele ce preced, Curtea constatând că încheierea penală este legală și temeinică, în baza art. 385/15 pct.1 lit.b pr.penală va respinge ca nefondat recursul inculpatului, cu consecința obligării sale la cheltuieli judiciare către stat, conform art. 192 alin.2 pr.penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 15 mai 2008 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 90 lei, cheltuieli judiciare, din care 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22.05.2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored. VV 2 ex/27.05.2008
Președinte:Mircea BădilăJudecători:Mircea Bădilă, Maria Covaciu, Leontin Coraș
