Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 308/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 308
Ședința publică de la 08 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Ghena Președintele Curții de Apel
JUDECĂTOR 2: Maria Tacea
JUDECĂTOR 3: Ion Avram
Grefier - - -
-.-.-.-.-.-
Ministerul Publica fost reprezentat de PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
La ordine fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva încheierii de ședință din data de 22.04.2009 a Tribunalului Galați ( pronunțată în dosarul nr-).
La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales G și recurentul inculpat în stare de arest, asistat de avocat ales.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
La întrebarea instanței, recurenții inculpați și, având pe rând cuvântul, precizează că își însușesc recursul declarat în numele lor de avocat și îl mențin, neavând alte cereri de formulat în cauză.
Apărătorii aleși având pe rând cuvântul solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu au cereri de formulat în cauză.
Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Apărătorul ales al recurentului inculpat solicită admiterea recursului declarat de acesta împotriva încheierii din data de 22.04.2009 a Tribunalului Galați, întrucât este netemeinică.
Consideră că pentru a se putea lua măsura arestării preventive și pentru a se menține, trebuie să existe condițiile prev. de art. 136 Cod procedură penală, în speță, pentru a se asigura buna desfășurare a procesului penal, ori pentru a se împiedica sustragerea inculpatului.
Solicită să se constate că la acest moment probatoriul a fost administrat, existând doar posibilitate ași obligativitatea instanței de a relua acest probatoriu iar inculpatul este o persoană care nu a avut probleme cu legea penală și dacă intenționa să se sustragă de la cercetare avea posibilitatea să o facă, până la data arestării preventive. Se face referire la declarațiile martorilor și a părții vătămate și solicită să se constate contradicția existentă între acestea, nu se face referire la martorii apărării și nu sunt probe temeinice că inculpatul a săvârșit fapta.
În ce privește a doua condiție impusă de art. 148 Cod procedură penală, solicită să se aibă în vedere că probe certe înseamnă că instanța trebuie să aibă probe certe în acest sens și nu pe o bănuială. Consideră că se face o confuzie gravă, în sensul că probele acestea sunt confundate cu prevederile art. 136 pct. 8 și solicită să se constate că în cauză nu s-a avut în vedere că a fost vorba despre o încăierare, în care și inculpatul a fost lovit de către partea vătămată și tăiat cu cuțitul.
Totodată, solicită a nu se confunda pericolul faptei cu pericolul persoanei întrucât se ajunge la situația ca inculpatul să fie sancționat de două ori, la acest moment prin aplicarea măsurii preventive și la pronunțarea sentinței.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii recurate și judecarea inculpatului în stare de libertate.
Apărătorul ales al recurentului inculpat Lungi consideră că încheierea pronunțată de instanța de fond este nelegală și netemeinică întrucât în mod greșit s-a apreciat că pericolul social al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului - pericol generic și concret - reprezintă o condiție pentru a constata existența temeiului prev. de art. 148 lit. f teza II Cod procedură penală - dar nu suficient, întrucât această chestiune nu poate reprezenta argumentul pentru a menține constatarea sau concluzia că odată pus în libertate, inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Numai anumite infracțiuni, cum sunt cele împotriva siguranței statului, sau au ca urmare moartea victimei, cele prevăzute de legi speciale, trafic de persoane etc. pot reprezenta în anumite condiții, în ce privește pericolul social, un argument suficient pentru prezumția că odată pus în libertate, inculpatul ar prezenta pericol pentru ordinea publică.
Consideră că în speța de față nu este cazul a se aprecia în sensul mai sus arătat și se impunea a fi aduse elemente care circumstanțiază persoana inculpatului, adăugate la gradul ridicat de pericol social al faptei, pentru a duce la subzistența temeiului prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală. În cauză s-a invocat săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor calificat, arătându-se că fapta este deosebit de gravă.
În contextul temeiului prev. de art. 143 cu referire la art. 146 și 148 al. 1 Cod procedură penală, solicită să se constate că împrejurările concrete în care s-a comis fapta, îi sunt favorabile inculpatului, sens în care arată că înainte ca inculpatul să o lovească pe partea vătămată, aceasta i-a aplicat o lovitură cu un tac în zona ochiului, iar inculpatul a suferit o leziune traumatică, vindecabilă în 23-25. Consideră că inculpatul a acționat cuprins de o emoție puternică lovind partea vătămată în anumite condiții și împrejurări favorabile lui - invocând scuza provocării.
Solicită a se aprecia obiectiv asupra gradului concret a pericolului social, luând în considerare modalitatea de realizare a faptei, sub imperiul acelei emoții puternice provocate anterior de conduita agresivă a părții vătămate, că temeiul prev. de art. 148 lit. f Cod procedură penală nu mai subzistă pentru că acest grad de pericol social diminuat cu luarea în considerare a circumstanțelor personale, sens în care invocă primul contact cu legea penală, conduita corespunzătoare în cursul urmăririi penale și instanță, durata arestării preventive în ce privește rezonabilitatea termenului.
Solicită admiterea recursului, casarea încheierii de fond și în rejudecare să se facă aplicarea art. 160 al. 2 Cod procedură penală.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a recursului declarat în cauză, întrucât argumentele folosite de instanța de fond pentru menținerea măsurii arestării preventive - ce țin de probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, sunt pe deplin justificate, în măsură să susțină soluția dată în cauză.
Legat de incidența art. 148 Cod procedură penală solicită să se constate că gradul de pericol social al unei infracțiuni se reflectă și asupra pericolului pe care l-ar prezenta prezența inculpatului în stare de libertate. Face referire la art. 182privind criteriile în baza cărora se analizează pericolul pentru ordinea publică a unei infracțiuni.
Consideră că inculpații au comis fapta cu o violență deosebită, motiv pentru care prezența lor în stare de libertate prezintă un pericol real pentru ordinea publică. Invocă urmarea produsă prin infracțiune sau care s-ar fi putut produce, iar împrejurarea că nu a intervenit moartea părții vătămate s-a datorat intervenției medicale.
Solicită respingerea recursurilor ca nefondate,întrucât soluția pronunțată în cauză este legală și temeinică, cu obligarea recurenților la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurenților inculpați care solicită admiterea recursului pentru cele invocate de apărare.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare,
CURTEA
Asupra recursurilor penale de față:
Inculpații și au declarat recurs împotriva încheierii de ședință din data de 22.04.2009 a Tribunalului Galați.
Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 22.04.2009 pronunțată în dosarul nr-, Tribunalul Galați, în baza art.3002Cod procedură penală raportat la art. 160 alin. l și 3 Cod procedură penală, a menținut arestarea preventivă a inculpaților și.
Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galația reținut următoarele:
Prin încheierea de ședință din 30.01.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul - a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați și s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii prev de art. 20. pen. în ref. la art. 174 alin 1 rap la art. 175 alin 1 lit. i pen, pe o perioadă de 29 de zile.
Temeiul arestării preventive l-a constituit art. 148 alin 1 lit. f pr. pen (inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică).
Încheierea pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul sus-arătat (-) a rămas definitivă la data de 06.02.2009 prin încheierea de ședință pronunțată de Curtea de Apel Galați.
Prin rechizitoriul nr. 46/P/2009 din 23.03.2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, inculpații și pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor, prevăzută de art. 20.pen în ref la art. 174 alin 1 rap la art. 175 lit i pen, reținându-se că în noaptea de 05/06.01.2009, în loc public - în incinta și în fața barului SC SRL, pe fondul unui conflict spontan, împreună au aplicat părții vătămate - lovituri repetate cu obiecte și mijloace contondente (, picioare, pumni, scaun) peste corp, inclusiv în zona vitală a capului, cauzându-i traumatism cranio-cerebral cu fractură complexă de boltă craniană cu eschilă penetrantă în sinusul sagital, hematom extradural și contuzii cerebrale care i-au pus în primejdie viața.
În sarcina inculpatului V s-a reținut și infracțiunea de lovire sau alte violențe, prev de art. 180 alin 2.pen, constând în aceea că în noaptea de 05/06.01.2009, în loc public, a aplicat părții vătămate lovituri cu bâta în zona capului, cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
Prin încheierea de ședință din 26.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați, definitivă prin decizia penală nr. 240/03.04.2009 a Curții de Apel Galați, a fost verificată legalitatea și temeinicia arestării preventive a celor doi inculpați, în baza art. 3001pen.
Cod PenalExaminând actele și lucrările dosarului îndeplinite până la momentul de față, instanța a apreciat că se mențin temeiurile care au fost avute în vedere la momentul luării măsurii arestării preventive față de inculpați.
S-a apreciat că probele administrate în prima fază procesuală sunt de natură să inducă presupunerea rezonabilă, în sensul art. 681din pr.pen, că inculpații și au comis faptele pentru care sunt trimiși în judecată.
Având în vedere gravitatea deosebită a infracțiunii presupus a fi săvârșită de inculpați, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, natura și importanța valorilor sociale lezate, modalitatea și împrejurările concrete în care se reține că ar fi săvârșită fapta (în loc public, pe fondul unui conflict spontan, într-un mod deosebit de violent), urmarea produsă și nu în ultimul rând rezonanța unei astfel de fapte în rândul comunității, instanța a apreciat că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Cu privire la cererile inculpaților, formulate prin apărători, de revocare a arestării preventive (inculpatul ) sau de înlocuire a acestei măsuri cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara (inculpatul ), tribunalul a reținut următoarele:
Articolul 139 alin 1.pr.pen prevede că măsura preventivă luată se înlocuiește cu altă măsură preventivă, când s-au schimbat temeiurile care au determinat luarea măsurii, iar aliniatul 2 al aceluiași articol prevede că măsura preventivă trebuie revocată din oficiu sau la cerere atunci când a fost luată cu încălcarea prevederilor legale sau când nu mai există vreun temei care să justifice menținerea acesteia.
În speță, cercetarea judecătorească este în plină desfășurare (nefiind audiate părțile și nici un martor), iar temeiurile care au determinat arestarea inculpaților nu s-au modificat (inculpatul a săvârșit o infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea sa în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică).
Pe de altă parte, măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea dispozițiilor legale în materie, aceasta fiind verificată inclusiv de instanța ierarhic superioară atât ca urmare a promovării căi de atac a recursului împotriva încheierii prin s-a dispus luarea măsurii, cât și ulterior.
Cum temeiurile care au condus la arestarea preventivă (în principal pericolul pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea în libertate a inculpaților) sunt în continuare de actualitate, iar în cauză nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art 139 alin 1 și 2.pr.pen referitoare la înlocuirea arestării preventive cu altă măsură preventivă, respectiv la revocarea acestei măsuri, s-a dispus în baza art 3002rap la art. 160 alin 1 și 3.pr.pen, menținerea arestării preventive a inculpaților și.
Împotriva încheierii de ședință pronunțată de Tribunalul Galați au declarat recurs inculpații și, criticând-o ca netemeinică, arătând că inculpații au săvârșit infracțiunea sub imperiul unei provocări din partea părții vătămate, iar lăsarea lor în libertate nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Recursurile sunt nefondate.
Analizând încheierea de ședință din data de 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a susținerilor inculpaților-recurenți, precum și prin prisma prevederilor art.3859al.3 și art.141 din codul d e procedură penală, Curtea constată că Tribunalul Galația pronunțat o hotărâre temeinică și legală.
Nu poate fi reținută apărarea inculpaților privitor la faptul că nu există suficiente probe pentru a dovedi vinovăția acestora și că în cauză se poate dovedi faptul că au săvârșit infracțiunea sub imperiul unei puternice tulburări provocate de atitudinea părții vătămate, întrucât, potrivit art.143 Cod procedură penală, măsura arestării preventive se ia pe baza unor indicii de natură a bănui că inculpatul a săvârșit o faptă penală - gradul de vinovăție, precum și circumstanțele săvârșirii faptei, vor fi avute în vedere la soluționarea fondului cauzei.
Cu privire la solicitarea inculpaților de a nu se confunda pericolul social al faptei cu pericolul persoanei, pentru a nu se ajunge la dubla sancționare a inculpaților, Curtea arată că gradul de pericol social al infracțiunii nu trebuie confundat cu pericolul social ca trăsătură generală a infracțiunii prev. de art.17 Cod penal, acesta fiind exprimat prin limitele de pedeapsă prevăzute de art.148 lit. f teza I Cod procedură penală, însă, nu se poate face abstracție de infracțiunea săvârșită de inculpați, întrucât, tocmai aceasta concretizează pericolul pentru ordinea publică prezentat de inculpați, la care se adaugă celelalte criterii avute în vedere de instanță pentru luarea și, ulterior, menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.
Instanța de fond a avut în vedere, la menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților, gradul de pericol pentru ordinea publică pe care l-ar prezenta inculpații prin lăsarea lor în libertate, pericol ce rezidă în starea de tulburare a opiniei publice creat prin săvârșirea infracțiunii de către inculpați, violența cu care a fost săvârșită fapta, precum și necesitatea luării de către stat a unor măsuri ferme pentru apărarea valorilor sociale lezate de aceștia.
In acest sens, sunt prevederile art. 136, 143 și 148 din codul d e procedură penală, precum și art.5 al.3 din CEDO, care, pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal, atunci când sunt probe sau indicii temeinice că un inculpat a săvârșit o faptă penală, iar lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, se dispune față de acesta măsura preventivă a arestării.
Pe de altă parte, la această dată, nu există la dosar nici o probă din care să reiasă modificarea temeiurilor ce au stat la baza arestării preventive a inculpaților și, motiv pentru care urmează a respinge recursul promovat de aceștia împotriva încheierii de ședință din data de 22.04.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, ca nefondat și să-i oblige la plata cheltuielilor către stat conform art.192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE:
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații (fiul lui și, născut la data de 05.10.1971, în mun. T, jud. G, studii 10 clase, și școala profesională, administrator la SC SRL, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat în sat, com., jud G, CNP -, deținut în Penitenciarul Galați ) și (zis "", fiul lui și, cetățean, născut la data de 09.07.1982 în raion, Republica M, studii 9 clase, ziler, stagiul militar neîndeplinit, fără antecedente penale, domiciliat în sat, raion, Republica și în sat, comuna, jud. G, posesor BI seria - CA nr.A -, CNP:-, deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva încheierii de ședință din data de 22.04.2009 a Tribunalului Galați ( pronunțată în dosarul nr-).
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe fiecare inculpat - recurent la câte 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 8 mai 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
- -
Red. /14 Mai 2009
Tehn. 15 Mai 2009
Fond:
Președinte:Mariana GhenaJudecători:Mariana Ghena, Maria Tacea, Ion Avram
