Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 316/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.316/2009
Sedința publică din 12 mai 2009
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian JUDECĂTOR 2: Maria Elena Covaciu
- - - -judecător
- - - judecător
-grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 4.05.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa inculpatului recurent. Se prezintă avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent.
Procedura de citare este legal îndeplinită cu inculpatul recurent din Penitenciarul Spital D.
S-a făcut referatul cauzei după care se constată că inculpatul recurent se află în prezent în Penitenciarul Spital D, astfel că nu a putut fi prezentat.
Apărătorul inculpatului recurent și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii penale atacate și rejudecând a se revoca măsura arestării preventive și a se dispune cercetarea acestuia în stare de libertate.
În subsidiar solicită înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
În susținere învederează că inculpatul nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică încheierea penală atacată, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului și cercetarea acestuia în stare de libertate.
CURTEA DE APEL
Constată că prin încheierea din 4.05.2009 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr- s- menținut măsura arestării preventive luată față de inculpatul făcându-se aplicarea dispozițiilor art.300/2 Cod procedură penală raportat la art.160/b Cod procedură penală.
În motivare instanța a reținut că prin rechizitoriul nr. 163/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la omor calificat și port ilegal de armă albă în public. C în cauză este acuzat că în seara zilei de 10.05.2007 a purtat fără drept un cuțit-briceag și i-a aplicat mai multe lovituri părții vătămate cauzându-i leziuni care i-ar fi putut pune viața în pericol.
Prin încheierea de la termenul din 20.08.2007 dosar nr- Tribunalul Albaa dispus înlocuirea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Prin încheierea de la termenul din 03.12.2007 dosar nr- Tribunalul Albaa dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi țara cu măsura arestării preventive pe o perioadă de 30 de zile începând cu data de depistării inculpatului. Pentru a pronunța această încheiere instanța a reținut că inculpatul a încălcat cu rea credință obligațiile stabilite în sarcina sa și a fugit, ascunzându-se într-un loc necunoscut în scopul de a se sustrage de la judecată.
Inculpatul a fost identificat ulterior de autoritățile italiene și a fost predat autorităților române la data de 23.01.2009.
Din coroborarea art. 300/2 cu art. 160/b Cpp reiese că atunci când se constată ca temeiurile care au determinat arestarea impun in continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, instanța dispune, prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.
In prezenta cauză deși față de inculpat s-a luat măsura obligării de a nu părăsi țara, cel în cauză a fugit în Italia căutând să se sustragă judecății. Totodată inculpatul a încălcat și măsurile de supraveghere instituite prin încheierea de la termenul din 20.08.2007 dosar nr- Tribunalul Alba.
Afirmațiile în sensul că ar fI fost forțat să facă acest lucru întrucât soția îi era bolnavă nu au fost dovedite în cauză. Oricum inculpatul nu a solicitat instanței permisiunea de a pleca temporar în Italia deși avea posibilitatea de a face acest lucru.
Totodată așa cum reiese din adresa nr. 36797/04.12.2007 emisă de IPJ A Serviciul de Investigații Criminale fIla 214 vol. I dosar nr-, inculpatul este cercetat în mai multe dosare penale pentru comiterea unei infracțiuni de viol și infracțiuni la regimul circulației rutiere comise după data luării măsurii obligării de a nu părăsi țara la 20.08.2007. Totodată inculpatul, conform propriilor sale declarații, a fost condamnat în Italia la pedeapsa de 1 an închisoare cu executare pentru comiterea unei infracțiuni după punerea sa în libertate.
Instanța mai reține că până la momentul de față probele administrate nu au înlăturat indiciile privind comiterea de către inculpat a faptelor de care este acuzat.
Împotriva încheierii a declarat recurs inculpatul solicitând a fi cercetat în stare de libertate întrucât nu prezintă pericol pentru ordinea publică.
Prin concluziile formulate de apărătorul desemnat din oficiu s-a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu aceea a obligării de a nu părăsi țara.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate și în conformitate cu dispozițiile art.385/6 alin.3 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Recursul declarat de inculpat este nefondat întrucât temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate și există temeiuri noi care justifică privarea de libertate.
În ceea ce privește temeiurile care au justificat arestarea preventivă, constatăm că subzistă indiciile privind presupunerea rezonabilă că inculpatul ar fi comis infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, acelea de tentativă la omor calificat prev. de art.20 rap. la art.174, 175 lit. Cod penal și port ilegal de armă, în public prev. de art.1/1 pct.1 din Legea 61/1991.
Există temeiuri noi care justifică menținerea măsurii arestării preventive, prev. de art.148 lit.a/1 Cod procedură penală, întrucât inculpatul a încălcat cu rea credință măsura obligării de a nu părăsi țara.
Astfel, deși prin încheierea din 20.08.2007 dispusă în dosar nr- Tribunalul Alba a înlocuit măsura arestării preventive cu aceea de a nu părăsi țara, inculpatul a încălcat cu rea credință obligațiile ce au fost stabilite în sarcina sa și a fugit în Italia unde a fost depistat de autorități.
În consecință, pentru a asigura buna desfășurare a procesului penal și evita sustragerea inculpatului de la judecată, instanța va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu este oportună nici înlocuirea măsurii arestării cu o altă măsură preventivă.
În baza art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga inculpatul să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva încheierii penale din 4.05.2009 pronunțate de Tribunalul Alba în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12.05.2009.
JUDECĂTOR JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
Red.
Dact. 2 ex/13.05.2009
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Maria Elena Covaciu