Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 326/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 326/2009
Ședința publică de la 18 Mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Leontin Coraș
JUDECĂTOR 2: Sanda Trif
JUDECĂTOR 3: Maria Covaciu
Grefier - -
reprezentat de procuror
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 13 mai 2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul recurent G, aflat în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care.
Nefiind cereri de formulat, instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent solicită admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpatului în stare de libertate, întrucât mu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea încheierii atacate ca legală și temeinică, întrucât inculpatul s-a sustras de la urmărirea penală, iar pentru celeritatea soluționării cauzei este necesară prezența inculpatului în stare de arest.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită judecarea lui în stare de libertate întrucât nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față:
Examinând actele și lucrările aflate la dosarul cauzei, constată următoarele:
Prin încheierea penală pronunțată la 13 mai 2009, Tribunalul Hunedoara - Secția penală, în dosar nr- s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului G, zis, conf. art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală.
Prin aceeași încheiere penală s-a respins cererea formulate de același inculpat având ca obiect înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsii localitatea,
Pentru a dispune astfel, instanța de fond a reținut că există indicii temeinice și probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele penale pentru care a fost trimis în judecată și că temeiurile care au stat inițial la baza arestării acestora impun în continuare privarea de libertate.
În ceea ce privește pericolul social pe care l-ar reprezenta inculpatul pentru ordinea publică, s-a reținut că acestea rezultă din circumstanțele reale reținute drept cadru al comiterii faptelor prin actul de sesizare al instanței.
S-a mai reținut că actele dosarului relevă că inculpatul s-a sustras urmăririi penale, astfel că există în continuare pericolul ca acesta să se sustragă judecății, fiind incident în continuare cazul prev. de art. 148 lit. a) Cod procedură penală.
Tot pentru aceleași considerente, s-a respins și solicitarea inculpatului G de a dispune luarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea
Împotriva încheierii pronunțate de Tribunalul Hunedoara a declarat recurs în termen inculpatul G.
În susținerea orală a motivelor de recurs inculpatul, personal și prin apărătorul legal a solicitat admiterea recursului, casarea încheierii atacate și rejudecând cauza revocarea măsurii arestării preventive, cu consecința punerii inculpatului în stare de libertate, întrucât nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică și nu a încercat să se sustragă de la urmărirea penală.
În subsidiar, solicită înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.
Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma motivelor invocate de inculpat, precum și din oficiu, conf. art. 385/6 alin. 3 și art. 385/9 alin.3 Cod pr. pen. cu referire la art. 143, 146, 148 și 300/2 Cod procedură penală, Curtea de apel constată că recursul declarat în cauză nu este fondat pentru cele ce se vor arăta în continuare:
Prin rechizitoriul nr. 46/D/P/2007 al T- Biroul Teritorial Hunedoaras -a dispus, printre altele, trimiterea în judecată, în lipsă, a inculpatului G, zis, pentru comiterea infracțiunilor de proxenetism, deținerea de droguri de risc și trafic de droguri, infracțiuni aflate în concurs, prev. de art. 329 alin. 2 Cod penal, art. 2 alin. 1 și art. 4 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, modificată și completată, reținându-se că, în 14.05.2008, numitul inculpat împreună cu, zis "" a oferit la 2 polițiste - investigatori sub acoperire - 2 țigări confecționate artizanal, care conțineau cannabis, ocazie cu care le-au propus racolarea în vederea practicării prostituției.
De asemenea, s- mai reținut în fapt că în data de 12.05.2008, G-, zis "" și, zis "" au adresat îndemnuri celor două polițiste sub acoperire, autorizate în cauză, de a practica prostituția în Austria, ocazie cu care le-au promis câștiguri substanțiale.
Prin încheierea penală nr. 25/2008 pronunțată la data de 27.05.2008, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 21/2008 a Curții de APEL ALBA IULIA - dosar nr-, Tribunalul Hunedoaraa dispus, printre altele, arestarea preventivă a inculpatului G-, zis "", reținându-se ca temei al arestării art. 148 lit.a) și f) Cod pr. pen.
Măsura preventivă nu a putut fi executată întrucât la acea dată, inculpatul părăsise teritoriul României.
Prin încheierea din 1 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal nr- s-a dispus executarea mandatului de arestare preventivă nr. 4/2008 emis de Tribunalul Hunedoara pe numele inculpatului.
Recursul declarat de inculpat împotriva Încheierii penale nr. 25/2008 a fost respins de către Curtea de Apel prin Încheierea penală nr.24 din 7 mai 2009.
La termenul de judecată din 13 mai 2009 instanța de fond a procedat, din oficiu, în temeiul art. 300/2 din Codul d e procedură penală la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a recurentului inculpat, dispunând, în baza acestui text de lege, precum și în baza disp. art. 160/b Cod procedură penală menținerea detenției provizorie a recurentului inculpat. Această încheiere penală este supusă actualului control de legalitate urmare a declarării recursului de către inculpatul G-.
Aspectele reținute de către instanța de fond în încheierea penală supusă actualului control de legalitate, cum că în actualul stadiu procesual inculpatul G- prezintă pericol social concret pentru ordinea publică și că subzistă indiciile temeinice potrivit cărora inculpatul a săvârșit faptele pentru care a fost trimis în judecată, sunt însușite de către Curtea de Apel, deoarece au fundamentare faptică în probatoriul cauzei și corespund dispozițiilor legale în materia mențineri măsurii arestării preventive.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel constată că nu poate împărtășii criticile recurentului inculpat referitoare la împrejurarea că lăsarea sa în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
În concret, potrivit dispozițiilor art. 5 din Convenția (europeană) a drepturilor omului (denumită în continuare CEDO) și art. 23 din Constituție, măsura lipsirii de libertate a unei persoane se poate dispune atunci când există motive verosimile că s-a săvârșit o infracțiune sau există motive temeinice a crede în necesitatea de a împiedica să se săvârșească o nouă infracțiune, fiind necesară, astfel, apărarea ordinii publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea în bune condiții a procesului penal.
Pericolul concret pentru ordinea publică poate fi dedus în lipsa unor criterii legale exprese, fie dintr-un pericol social concret deosebit de ridicat al faptei, fie din amploarea luată de astfel de fapte în anumite comunități sau din circumstanțele personale ale acuzatului.
Mergând pe același raționament, pericolul concret pentru ordinea publică poate fi definit ca un ansamblu de circumstanțe reale și personale rezultate din săvârșirea unei fapte penale de o anumită gravitate, care justifică presupunerea rezonabilă a existenței unor riscuri de natură a pune în primejdie funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor cetățenilor.
Pericolul concret pentru ordinea publică trebuie să fie actual, precis, bine determinat și perceptibil prin simțurile judecătorului.
Pentru a putea determina pericolul pentru ordinea publică, în speța de față, se impune a ne raporta la cantitatea de droguri oferită spre vânzare și natura acestora, la numărul de acte săvârșite, la împrejurarea dacă inculpatul deținea cantități de droguri pentru a fi oferite spre vânzare și traficare.
În principal, se constată că există indicii temeinice din care rezultă bănuiala legitimă că inculpatul a racolat în vedere practicării prostituției două femei și a procurat și vândut droguri de risc, respectiv rezină de canabis, care este drog de mare risc.
Curtea de Apel reține că infracțiunile pentru care recurentul inculpat a fost trimis în judecată prezintă o gravitate deosebită de mare, faptele având rezonanță în rândul opiniei publice și determinând reacția negativă a acesteia față de împrejurarea că persoane asupra cărora planează astfel de acuzații sunt judecate în stare de libertate.
Este adevărat, că într-o practică constantă Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că nu se justifică privarea de libertate a unei persoane doar pe baza prezumției dată de gravitatea faptei pentru care este cercetat inculpatul și pe baza unui pericol ipotetic de a se sustrage urmăririi penale sau de a săvârși o altă infracțiune. Însă, tot la fel de adevărat este că aceeași curte a decis în mod constant că dacă indicii concrete impun luarea în considerare a unui interes public ce are a fi protejat precumpănitor, în pofida prezumției de nevinovăție, față de regula respectării libertății individuale fixată de Convenție, menținerea în detenție a unui acuzat este legitimă (,26 ianuarie 1993, c/, 13 iulie 1996, der Tang c/, 6 noiembrie 2003, Pantano c/ Italie), așa cum este cazul în speță.
Curtea consideră că privarea de libertate a inculpatului este indispensabilă pe baza circumstanțelor cauzei iar considerente de utilitate și economie procedurală o impun, raportat la motivele concrete reținute în luarea măsurii (art. 148 lit.a) și f) pr.penală).
Analizând măsura arestării preventive a inculpatului și din perspectiva dispozițiilor art. 5 paragraf 1 lit. c) din Convenție, Curtea de Apel constată că sunt îndeplinite exigențele acestui text de lege, arestarea inculpatului G până la acest moment procedural fiind legitimă.
Curtea apreciind că necesitatea protejării unui interes de ordin precumpănitor general primează ocrotirii celui privat al inculpatului, iar luarea unei măsuri preventive mai puțin severe, analizată fiind, este apreciată ca insuficientă pentru apărarea interesului public pe care-l impune detenția, va respinge și cererea inculpatului de înlocuire a măsuri arestări preventive cu măsura obligării de a nu părăsii localitatea.
Așa fiind, în temeiul art. 385/15 alin. (1) pct. 1 lit. b) Cod pr. pen. Curtea de Apel va respinge ca nefondat recurs declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 13 mai 2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Ca o consecință a acestei soluții și, raportat la dispozițiile art. 192 alin.2 Cod pr. pen. numitul recurent inculpat va fi obligat la plata sumei de 180 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G împotriva încheierii penale din 13 mai 2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
În baza art. 192 al. 2 Cod pr. pen. obligă pe inculpat să plătească statului suma de 180 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 18.05.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - -
Grefier,
- -
Red.
Dact. FE/2 ex./19.05.2009
Președinte:Leontin CorașJudecători:Leontin Coraș, Sanda Trif, Maria Covaciu
