Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 33/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
-Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 33/R/2008
Ședința publică din 17 ianuarie 2008
PREȘEDINTE: Țarcă Gabriela președintele secției
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela
JUDECĂTOR 3: Groza Gheorghe G - președintele instanței
Procuror:
Grefier:
S-a luat în examinare recursul penal declarat de inculpatul -, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale de ședință din 9 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, având ca obiect verificarea măsurii arestării preventive.
La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de apărătorul din oficiu, av., în baza delegației nr. 5721/2008, emisă de Baroul Bihor.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Apărătorul inculpatului recurent a solicitat admiterea recursului și casarea încheierii în sensul revocării măsurii arestării preventive și a punerii de îndată în libertate a inculpatului. A arătat că, la data comiterii faptei, inculpatul era minor și că în speță a fost depășit termenul rezonabil al duratei arestării.
Procurorul a arătat că temeiurile care au determinat arestarea subzistă și în prezent, în speță fiind întrunită și cea de-a doua condiție a art. 148 lit. f Cod procedură penală, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând un pericol concret pentru ordinea publică, având în vedere perseverența infracțională a inculpatului.
Inculpatul recurent, în ultimul cuvânt, a arătat că a fost sincer și a solicitat să fie pus în libertate, deoarece dorește să-și ajute familia. A solicitat să se dispună înlocuirea măsurii arestării preventive cu ceaa obligării de a nu părăsi țara.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față, pe baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin încheierea penală de ședință din 9 ianuarie 2008, Tribunalul Bihor, în baza art. 300/2 rap. la art. 160/b Cod procedură penală, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, fiul lui și, născut la 29.11.1987 în O, măsură dispusă prin încheierea nr. 50/M din 16 octombrie 2006 Judecătoriei Oradea, în baza căreia s-a emis mandatul de arestare preventivă nr. 46/M/2006.
În motivarea încheierii s-a reținut că inculpatul a fost condamnat de Judecătoria Oradea la o pedeapsă rezultantă de 6 ani închisoare, pentru comiterea mai multor infracțiuni de furt și a unei infracțiuni de tâlhărie și că până în prezent în cauză nu au intervenit elemente care să determine încetarea sau modificarea temeiurilor care au stat la baza luării măsurii arestării preventive.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul solicitând casarea ei în sensul revocării măsurii arestării preventive, iar în subsidiar în sensul înlocuirii acesteia cu cea a obligării dea nu părăsi țara.
În motivarea recursului s-a invocat sinceritatea inculpatului recurent, faptul că, la data comiterii faptelor acesta era minor, precum și depășirea duratei rezonabile a duratei arestării.
Examinând încheierea prin prisma recursului declarat, cât și din oficiu, potrivit dispozițiilor art. 385/15 pct. 6 și art. 385/14 Cod procedură penală, sub aspectul tuturor motivelor de casare prevăzute de art. 385/9 Cod procedură penală, curtea constată că aceasta este temeinică și legală, iar recursul declarat de inculpat este nefondat și va fi respins ca atare, potrivit dispozitivului prezentei.
Astfel, în mod corect a reținut prima instanță că temeiurile ce au determinat arestarea subzistă și în prezent, lăsarea în libertate a inculpatului recurent, în condițiile naturii și multitudinii faptelor săvârșite prezentând un pericol concret pentru ordinea publică.
Mai mult de atât, în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare a inculpatului care, chiar dacă nu este definitivă, este de natură să justifice continuarea privării de libertatea inculpatului, în condițiile art. 5 paragraful 1 lit. a din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cât privește termenul rezonabil al duratei arestării, curtea apreciază că acesta nu a fost depășit, ținând seama de circumstanțele concrete ale cauzei și de atitudinea procesuală a inculpatului recurent.
Astfel fiind, în baza art. 385/15 pct. 1lit. b Cod procedură penală, se va respinge ca nefondat recursul inculpatului recurent care, în baza art. 192 alin. 2 și art. 189 Cod procedură penală, va fi obligat la plata sumei de 90 de lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul, născut la 29.11.1987, din Penitenciarul Oradea, împotriva încheierii penale din 9 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 90 lei, cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 40 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 18 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - -
red. decizie - Gh.
jud. fond C-
dact. 3 ex. 21.01.2008, pc
Președinte:Țarcă GabrielaJudecători:Țarcă Gabriela, Pătrăuș Mihaela, Groza Gheorghe
