Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 33/MP

Ședința publică din data de 14 aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Maria Uzună

JUDECĂTOR 2: Zoița Frangu

JUDECĂTOR 3: Marius Cristian

Grefier:

Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror:

S-a luat în examinare recursul penal formulat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C - împotriva încheierii de ședință din 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, prin care s-a menținut măsura arestării preventive.

La apelul nominal făcut în ședința publică, conform art. 297 cod procedură penală, se prezintă recurentul inculpat, personal, în stare de deținere, asistat de avocat ales.

Procedura este legal îndeplinită, cu respectarea art. 176 - 181 cod procedură penală.

Recurentul inculpat arată că menține recursul formulat.

Fiindu-i aduse la cunoștință recurentului inculpat prevederile art. 38514alin. 11cod procedură penală, acesta arată că menține declarațiile date anterior și nu dorește să declare nimic în fața instanței de recurs - aspect consemnat în procesul verbal atașat la dosar.

În conformitate cu dispozițiile art. 301 Cod procedură penală părțile prezente arată că nu au cereri de formulat și nici excepții de invocat.

Curtea, nu are de invocat excepții din oficiu conform art. 302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art. 38511Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art. 38513Cod procedură penală.

Avocat, având cuvântul pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului formulat de inculpat, apreciind că acesta poate fi judecat și în stare de libertate. Arată că potrivit dispozițiilor legale, orice persoană este prezumată nevinovată până la pronunțarea unei sentințe definitive de condamnare.

Având în vedere că din probe nu se conturează cu certitudine că inculpatul este autorul infracțiunilor de viol și incest. Există probe care conturează existența acestor infracțiuni însă nu există probe certe că acesta este autorul faptelor. Inculpatul a colaborat cu organele de anchetă și s-a prezentat la fiecare termen, astfel încât apreciază că măsura nu se impune, iar inculpatul poate fi judecat în stare de libertate.

Solicită a se observa că partea vătămată vine cu declarații noi și nu are un comportament corespunzător, a plecat din centrul de plasament și s-a întors în casa mătușii sale.

Față de aceste aspecte, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită a se constata că tribunalul Constanțaa pronunțat o soluție temeinică și legală atunci când a dispus menținerea măsurii arestării preventive față de inculpat. Apreciază că această măsură este necesară cu atât mai mult cu cât, pus în libertate, ar putea lua legătura cu fiica sa care și-a schimbat radical declarațiile, sens în care solicită respingerea recursului.

Recurentul inculpat, având cuvântul, arată că nu prezintă pericol pentru societate și că totul este o răzbunare. Solicită judecarea sa în stare de libertate.

Asupra cauzei de față,

Prin încheierea de ședință din data de 07.04.2009 pronunțată în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanțaa dispus:

"În baza art. 160 / b alin 1 și alin.3 Cod proc. pen. rap. la art.300/ 2 Cod proc.pen., menține măsura arestării preventive față de inculpatul - fiul lui și, născut la data de 27.03.1968, deținut în Penitenciarul Poarta Albă.

Cu recurs în termen de 24 de ore.

În baza art. 139 alin. 1 rap. la art. 145 alin.1 Cod proc.pen. respinge ca nefondată cererea de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea, formulată de inculpat.

Fără cale de atac.

Se comunică locului de deținere."

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a avut în vedere următoarele:

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, instanța de fond a apreciat că măsura arestării preventive a fost luată cu respectarea prevederilor legale incidente în materie, prin încheierea de ședință din data de 12.03 2009 și că în continuare subzistă temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza luării măsurii preventive față de inculpatul, în sensul că raportat la probatoriul administrat, există indicii temeinice care justifică presupunerea rezonabilă cu privire la săvârșirea faptelor penale deduse judecății, pedeapsa prevăzută pentru infracțiunile de incest și viol cercetate,este închisoarea mai mare de 4 ani și sunt date certe că inculpatul exercită presiuni asupra părții vătămate pentru aod etermina să nu facă declarații suplimentare în fața instanței.

Raportat la specificul cauzei, la părțile implicate, la pericolul social al faptelor, la rezonanța de dezaprobare a faptelor de o gravitate extremă,din partea societății civile, care resimte necesitatea unei reacții împotriva făptuitorului, pe măsura gradului de pericol social al faptei și al presupusului autor al acesteia, la riscul repetabilității atitudinii neconforme,la lipsa unor elemente de noutate în favoarea inculpatului, datele inițiale reținute la momentul arestării nu au dispărut și nici nu s-au schimbat,pentru a atrage o eventuală revocare sau înlocuirea arestării cu obligarea de a nu părăsi localitatea sau țara.

Pe de altă parte,asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii.

De asemenea, măsura arestării preventive respectă exigențele art. 136 Cod procedură penală, întrucât asigură buna desfășurare a procesului penal, probatoriul nefiind epuizat precum și dispozițiile art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, cu privire la necesitatea și proporționalitatea măsurii preventive.

Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Recurentul, prin apărător ales, solicită admiterea recursului și punerea în libertate a inculpatului, invocând, în esență, lipsa pericolului concret pentru ordinea publică.

La Curtea de Apel Constanța, cauza a fost înregistrată sub nr-.

Verificând legalitatea și temeinicia încheierii recurate în raport de criticile aduse și din oficiu, Curtea constată că recursul declarat de inculpat este nefondat.

Din materialul probator administrat până în acest moment procesual instanța constată existența indiciilor temeinice care justifică presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârșit faptele deduse judecății și pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând date certe că inculpatul a încercat influențarea părții vătămate în sensul renunțării la declarații suplimentare în fața instanței.

În prezent cauza se află pe rolul Tribunalului Constanța, iar pentru desfășurarea în bune condiții a procesului penal se impune menținerea măsurii arestării preventive - care este conformă cu dispozițiile art. 3002cod procedură penală raportat la art. 160 cod procedură penală și art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Constatând că încheierea recurată este legală și temeinică și în lipsa unor cauze de nulitate absolută, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat și-l va obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. "b" cod procedură penală,

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C - împotriva încheierii de ședință din 07.04.2009 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.

Obligă recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în sumă de 100 lei.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, astăzi, 14 1prilie 2009.

Președinte de complet, Judecător, Judecător,

- - - - - -

Grefier,

Jud. fond:

Red.. Jud. -

Tehnored. Gref:

Ex. 2/17.04.2009

Președinte:Maria Uzună
Judecători:Maria Uzună, Zoița Frangu, Marius Cristian

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Arestare preventiva jurisprudenta. Decizia 33/2009. Curtea de Apel Constanta